Legile educației au fost promulgate. Iohannis: „Nu vor rezolva problemele acute ale sistemului educațional, dacă nu vor fi puse în aplicare”

„Educația bazată pe valori ajunge în centrul interesului public. Aceste legi își propun să rezolve carențele acestui sistem de învățământ, să acorde respect cadrelor didactice, se urmărește prioritizarea zonelor defavorizate, se pune accent pe siguranța elevilor”, a declarat președintele Iohannis, la Palatul Cotroceni.

„Avem un cadru pregătit pentru încercările vremii. Legile în sine nu vor rezolva probleme acute ale sistemului educațional dacă nu vor fi puse în aplicare”, a mai spus șeful statului.

Ceremonie cu fast, alături de parlamentari și miniștri

Șeful statului a semnat cele două decrete de promulgare a legilor în cadrul unei ceremonii speciale, la care s-a cântat imnul și la care au participat ministrul educației, Ligia Deca, dar și colegi de-ai săi de Guvern. Au fost, de asemenea, prezenți mai mulți parlamentari, profesori și rectori ai universităților din țară, sindicaliști și secretari de stat.

Iohannis a prezentat apoi, pe scurt, principalele modificări ce stau sub umbrela „România Educată”, „proiectul meu de suflet și o prioritate a mandatelor mele”: examenul de admitere la liceu, schimbarea probelor la Bac, sprijin pentru profesori, mai ales pentru cei care predau în zonele defavorizate, învățământ dual, dar și sancțiuni pentru elevi.

Recomandări

George Simion și Anamaria Gavrilă își depun candidaturile la alegerile prezidențiale, din partea suveraniștilor: „Unul dintre noi se va retrage”

Principalele modificări: exmatriculare, Religie la Bac și admitere la liceu

Prin noua lege a învățământului preuniversitar a fost reintrodusă exmatricularea elevilor, una dintre cele mai controversate și îndelung discutate măsuri, propusă de Ministerul Educației. O altă sancțiune importantă este confiscarea telefoanelor mobile de către profesori și predarea lor numai părinților sau tutorilor legali, în cazul în care copiii le folosesc în timpul orelor. Regula se aplică doar elevilor din ciclurile primar și gimnazial, pentru liceeni, decizia privind interzicerea telefoanelor rămâne la dispoziția școlii, ca și până acum. 

De asemenea, absolvenții de liceu vor putea alege Religia ca disciplină de examen la Bacalaureat, iar elevii care termină gimnaziul vor da, după Evaluarea Națională, încă un examen, de admitere la liceu, dacă unitatea de învățământ respectivă își dorește acest lucru. Examenul se va susține pentru ocuparea a jumătate dintre locuri, iar prima generație care îl va da este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024. 

În ceea ce privește învățământul universitar, rectorii vor putea avea doar două mandate, de câte cinci ani, indiferent dacă au fost întrerupte prin suspendare, demitere sau demisie.

Recomandări

Care sunt pașii pe care Ucraina și Rusia ar trebui să îi respecte pentru a ajunge la un armistițiu durabil STUDIU

Legile educației au ajuns la Palatul Cotroceni după ce Curtea Constituțională a respins, în unanimitate, sesizările făcute de USR și Forța Dreptei. Cele două partide au contestat proiectele, spunând că au mai multe prevederi neconstituționale și discriminatorii: admiterea la liceu pe bază de examen, de exemplu, sau exmatricularea ori încălcarea vieții private prin înregistrarea video în școli.

Proiectele noilor legi ale educației au fost făcute publice de Ministerul Educației, în prima formă stabilită de ministrul Ligia Deca, la finalul lunii februarie. Legile, care au generat discuții și critici, au trecut prin dezbateri-maraton în Comisia de învățământ din Parlament, dezbateri în care profesori, elevi, părinți, culte religioase și minister și-au spus părerea și au adus propuneri.

Legile au fost adoptate de Camera Deputaților pe 10 mai, iar pe 22 mai, de Senat, cameră decizională.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro