ComenteazăUPDATE ora 17.30 Biroul permanent al Senatului a hotărât ca amendamentele la legile Justiţiei să fie depuse până joi, ora 15,00, urmând ca lunea viitoare să se dea raport la aceste proiecte de către comisia specială şi posibil să intre tot atunci pe ordinea de zi a plenului Camerei superioare, a anunţat senatorul PSD Adrian Ţuţuianu, vicepreşedinte al Senatului.
Reprezentanţii Opoziţiei, PNL şi USR, au ales să părăsească şedinţa Biroului permanent al Senatului, cerând, din nou, un punct de vedere de la Comisia de la Veneţia pe legile Justiţiei.
„Nu a plecat toată Opoziţia, reprezentantul PMP a rămas în sală şi în felul acesta am avut şi cvorum. Nu mă surprinde poziţia celor din PNL şi din USR, pentru că ea vine să susţină ceea ce dânşii au spus permanent, că noi nu dorim să modificăm nimic la legile Justiţiei şi, ca urmare, vom face tot ceea ce putem să blocăm acest proces legislativ. Deci, se înscrie în nota anunţată de foarte multă vreme”, a mai declarat Ţuţuianu.
UPDATE ora 15.40 PNL va sesiza Curtea Constituţională pentru reexaminarea legilor Justiţiei, a anunţat, marţi, deputatul liberal Cătălin Predoiu.
”Legile Justiţiei promovate de PSD sunt un fruct otrăvit al superficialităţii, al obsesiei şi al spaimelor faţă de funcţionarea sistemului judiciar”, a afirmat Predoiu la Parlament.
El a apreciat că în plenul Camerei s-au forţat regulamentele parlamentare. „Astăzi s-au forţat regulamentele parlamentare, au început dezbaterea în plenul Camerei Deputaţilor, practic, când nici rapoartele nu erau redactate de comisie. Nu a fost timpul necesar pentru ca toţi parlamentarii, nu doar cei din comisie, să ia la cunoştinţă despre modificări. Este un simulacru de parlamentarism, nu ceea ce s-a promis la începutul acestei legislaturi”, a declarat Predoiu.
UPDATE ora 13.00 Plenul Camerei Deputaților a adoptat, luni, modificările la Legile Justiției, după ce au fost puse în acord cu deciziile CCR. Proiectele merg la Senat, for decizional. Cele trei legi au fost votate de majoritatea PSD-ALDE-UDMR și minorități, iar împotrivă au votat PNL, USR și PMP.
Pentru Legea 304 s-au înregistrat 183 de voturi „pentru”, 91 de voturi „împotrivă” și o abținere. Pentru Legea 303, s-au înregistrat 190 voturi „pentru”, 89 „împotrivă”, iar pentru Legea 317 au votat pentru 189 de parlamentari iar 101 s-au exprimat „impotrivă”.
Cele trei legi au fost adoptate și merg la Senat, for decizional în acest caz.
Preşedintele USR, Dan Barna, a declarat, după vot, că după adoptarea modificărilor la legile Justiţiei, „în mod oficial, lupta s-a redeschis”.
„De ceea ce ne temeam nu am scăpat. Practic, a început din nou. Dacă anul trecut ne-am bătut pe legile Justiţiei şi societatea a fost încă captivă în problema legilor Justiţiei şi în problemele personale ale lui Liviu Dragnea şi camarilei sale, începând de astăzi, în mod oficial, lupta s-a redeschis. Pare că şi anul acesta va fi nu despre România, nu despre infrastructură, educaţie sau sănătate, va fi tot despre legile Justiţiei. Considerăm votul de astăzi ca un preambul şi o deschidere a atacului pe Coduri (penale – n.r.), care, de asemenea, a fost anunţat”, a afirmat Dan Barna la Parlament.
Liderul USR a susţinut că a purtat discuţii cu reprezentanţii PNL pentru a ataca la Curtea Constituţională legile Justiţiei.
„Am avut aceste discuţii (privind sesizarea CCR – n.r.) cu colegii de la PNL şi cu preşedintele Ludovic Orban şi avem un acord în sensul acesta, deja înainte de a ajunge în situaţia pe care am anticipat-o, pentru că dincolo de bucuria pe care PSD trebuie să o simtă în momentele acestea, efectele pentru România sunt unele devastatoare pe plan extern, a subliniat Dan Barna.
UPDATE ora 11.40 Scandal în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea pe legile justiției. Parlamentarii USR au urcat la tribuna plenului, îmbrăcați în tricouri cu mesajul #farapenali și au cerut scoaterea proiectelor de pe ordinea de zi. Și PNL a cerut, pe procedură, retrimiterea proiectelor la comisia juridică. Propunerile Opoziției au fost respinse la vot, în plen. Liberalii au anunțat că vor ataca la CCR modul de adoptare a proiectelor.
Preşedintele Comisiei parlamentare speciale, Florin Iordache a declarat în replică la acuzațiile aduse de Opoziție, că modificările făcute la Legile 303/2004, 304/2004 şi 317/2004 şi solicitate de Curtea Constituţională sunt în concordanţă cu recomandările Comisiei de la Veneţia.
„Comisia specială a fost înfiinţată tocmai pentru a pune în concordanţă legislaţia existentă cu deciziile Curţii Constituţionale. Noi tocmai asta am făcut şi vreau să vă spun că noi am ţinut cont de deciziile Curţii. Printre altele, am fost atacaţi permanent că încercăm să politizăm Justiţia, să subordonăm Justiţia. Eu am cerut de la începutul dezbaterilor să îmi precizaţi un singur articol care subordonează Justiţia sau, într-un fel sau altul, modifică legislaţia penală. De fiecare dată, aţi invocat faptul că ar trebui să solicităm un punct de vedere al Comisiei de la Veneţia. Eu v-am solicitat, stimaţi colegi, înainte de a ne critica, haideţi să citim. Dacă am citi mai mult şi dacă am citi cu atenţie deciziile CCR, la fiecare din cele trei decizii CCR ne precizează foarte clar că acele modificări pe care noi le-am făcut şi le-am propus nu afectează în niciun fel independenţa Justiţiei, iar modificările pe care le-am făcut sunt în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia”, a spus Iordache, în plenul Camerei Deputaţilor.
UPDATE ora 11.20 Plenul Camerei Deputaților a votat, marți, prelungirea programului de lucru al plenului până la epuizarea ordinii de zi, cu dezbaterea și și votul pe cele trei legi ale justiției, modificare în comisia specială condusă de Florin Iordache. S-a început dezbaterea, în plen, pe proiectul de lege 304 privind organizarea judiciară.
Raportul pe cele trei proiecte este de admitere cu amendamente.
UPDATE ora 10. 30 Vot final în comisia Iordache pe toate cele trei legi ale justiției care au fost puse în acord cu deciziile CCR, în urma contestării lor de către Opoziție și ÎCCJ. PNL și USR au anunțat deja că există considerente pentru atacarea din nou a proiectelor la CCR, în urma noilor amendamente adoptate în comisie.
Comisia Iordache a redefinit eroarea judiciară, la răspunderea magistraților; Inspecția Judiciară, implicată în procedura acțiunii în regres, potrivit deciziei comisie de marți.
Luni, Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a decis ca CSM să primească atribuţiile de numire şi revocare a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României fiind eliminat din procedură.
Această prevedere va fi corelată cu Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, care urmează să fie dezbătută de comisie, unde se propune eliminarea preşedintelui României din această procedură. “CSM numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, prevede textul adoptat de comisie.
Iniţial, articolul prevedea că “CSM propune preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numeşte şi revocă din funcţie preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Comisia a discutat și despre dreptul președintelui de a refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor stagiari. Președintele comisiei, Florin Iordache a pledat pentru o nouă prevedere potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari”. Reprezentanții PNL s-au opus.
Cu majoritate de voturi, Comisia a adoptat prevederea potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari”.
De asemenea, tot la legea 303/2004 a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii modificând textul referitor la incompatibilităţi.
Comisia a mai decis reformularea articolului privind Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
Potrivit textului adoptat, „Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională”.
Cine a fost Andrei Gheorghe. Fostul om de televiziune a murit la 56 de ani