Legile justiției au trecut de Parlament. Opoziția va sesiza din nou CCR

Care sunt principalele modificări aduse legilor justiției

Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Legea în vigoare prevede că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.

Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii, modificând textul referitor la incompatibilităţi.

Recomandări

Horia Teodorescu, șeful CJ Tulcea, partener și gazdă. Firma care a câștigat un contract de zeci de milioane de euro pentru refacerea portului și-a mutat sediul în apartamentul acestuia

O altă modificare a Legii 303/2004 a fost eliminarea articolului care prevedea că judecătorul sau procurorul poate fi numit în funcţia de membru al Guvernului.

Referitor la eroarea judiciară, liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae a reformulat textul în plenul Camerei Superioare,  el arătând că a făcut ”doar un acord corect”.

„Există eroare judiciară atunci când în cadrul procedurilor judiciare a) s-au încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei, b)prin încălcarea în mod vădit incontestabil a normelor de drept material sau procesual s-a soluţionat în situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori s-a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei”, a citit Nicolae în plen noua prevedere.

Reformularea făcută de Şerban Nicolae în plen şi votată i-a nemulţumit pe senatorii Opoziţiei, dar preşedintele de şedinţă, Adrian Ţuţuianu, a explicat că procedura este prevăzută de Regulamentul Senatului.

Recomandări

Subiectele pentru concursurile organizate de Senat, scurse în presă. Angajații acuză măsluirea examenelor pentru politrucii aduși de demnitari – EXCLUSIV

Printre amendamentele adoptate luni la statutul magistraţilor în Comisia specială şi însuşite ulterior prin vot de plenul Senatului, se numără cel care prevede că „statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare, prevăzut la alineatul 7, şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă”. Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de şase luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

Un alt amendament, propus de PSD – ALDE, stipulează că „informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea CSM, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea 544/2001 constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat”.

Recomandări

Dealul de la Coțofenești, locul unde a fost găsit coiful dacic, scanat cu tehnologia care a descoperit templele mayașe. Expert: „Rezultatele au fost spectaculoase”

Legile justiției au primit, luni, votul final în Senat. Au fost 83 de voturi „pentru” și 36 „împotrivă”. Săptămâna trecută, legile au fost votate de Camera Deputaților. Luni, înaintea votului din Senat, pachetul legislativ a primit raport de admitere în comisia condusă de Florin Iordache.

Comisia parlamentară specială a adoptat luni raport favorabil, cu amendamente, pentru modificările celor trei legi ale Justiţiei – 303/2004 privind statutul magistraţilor, 304/2004 privind organizarea judiciară şi 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM, textele fiind reformulate în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.

Raportul favorabil pe Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor a fost adoptat cu 12 voturi „pentru” şi cinci „împotrivă” iar Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM a primit raport favorabil cu 11 voturi „pentru” şi cinci „împotrivă.

Imediat după votul din Senat, Opoziția a anunțat că va contesta din nou Legile justiției la Curtea Constituțională, astfel că legile nu vor merge direct la Iohannis pentru promulgare, ci vor fi întâi analizate de judecătorii CCR, care vor trebui să dea o decizie.

Săptămâna trecută, marți, Camera Deputaților a adoptat în regim de urgență, modificările la legile justiției, după ce comisia Iordache a finalizat, în aceeași zi, rapoartele la cele trei legi ale justiției, 303, 304 și 317. Programul ședinței plenului a fost prelungit până la epuizarea ordinii de zi, pentru finalizarea legilor controversate, care urmează să fie din nou atacate la Curtea Constituțională (CCR), potrivit anunțului PNL. USR a protestat, în plen, cu tricouri cu mesajul #farapenali, în timp ce liberalii s-au plâns că nu au putut studia raportul și au cerut trimiterea lui la Comisia juridică.

Legile justiției au fost puse în acord cu deciziile CCR, în urma contestării lor de către Opoziție și ICCJ. Partidele PNL și USR au anunțat deja că există considerente pentru atacarea din nou a proiectelor la CCR, în urma noilor amendamente adoptate în Comisie.

Comisia Iordache a redefinit eroarea judiciară, la răspunderea magistraților. Inspecția Judiciară a fost implicată în procedura acțiunii în regres, potrivit deciziei comisie, de marți.

La data de 19 martie, Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a decis ca CSM să primească atribuţiile de numire şi revocare a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României fiind eliminat din procedură.

Această prevedere a fost corelată cu Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, care urma să fie dezbătută de comisie, unde s-a propus eliminarea preşedintelui  României din această procedură.

“CSM numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, prevede textul adoptat de comisie.

Iniţial, articolul prevedea că “CSM propune preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numeşte şi revocă din funcţie preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Comisia a discutat și despre dreptul președintelui de a refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor stagiari. Președintele Comisiei, Florin Iordache a pledat pentru o nouă prevedere potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari”. Reprezentanții PNL s-au opus.

Cu majoritate de voturi, Comisia a adoptat prevederea potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari”.

De asemenea, tot la Legea 303/2004 a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.

Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii, modificând textul referitor la incompatibilităţi.

Comisia a mai decis reformularea articolului privind Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Potrivit textului adoptat, „Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională”.

Urmărește-ne pe Google News