Plecarea lui Varadkar din fruntea coaliției formate din trei partide nu va declanșa automat alegeri generale.
El a precizat că a cerut ca un nou lider al partidului să fie ales înainte de congresul anual al formațiunii Fine Gael, programat pe 6 aprilie, urmând apoi ca parlamentul să voteze pentru ca persoana respectivă să devină premier după vacanța de Paște.
„Motivele pentru care demisionez sunt atât personale, cât și politice”, a declarat Varadkar, în vârstă de 45 de ani, în cadrul unei conferințe de presă organizate intempestiv în fața clădirilor guvernamentale din Dublin.
„Dar, după o analiză atentă și o reflecție interioră, cred că un nou prim-ministru și un nou lider vor fi mai bine plasați decât mine pentru a realiza acest lucru (reconfirmarea guvernului de coaliție, n.r)”, a adăugat el.
Păstrând un ton emoționat în momentul în care a făcut anunțul, Varadkar a mai spus că demisionează din funcția de lider al Fine Gael și că va demisiona din funcția de prim-ministru imediat ce succesorul său va prelua postul.
Principalul partid de opoziție, Sinn Fein, fosta aripă politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), a avut un avans important față de Fine Gael și principalul lui partener de coaliție, Fianna Fail, în toate sondajele de opinie din ultimii doi ani.
Următoarele alegeri trebuie să fie convocate până la începutul anului 2025, iar sondajele sugerează că actuala coaliție are, de asemenea, șanse de a fi realeasă pentru formarea unui nou Executiv.
Liderii partenerilor de coaliție ai lui Varadkar au declarat că au fost surprinși când acesta le-a adus la cunoștință marți intenția lui, în cadrul unei întâlniri săptămânale regulate. Liderul Partidului Verde, Eamon Ryan, a anunțat că formațiunea sa va colabora cu oricine îl va înlocui pe Varadkar.
Printre candidații la succesiunea lui Varadkar la conducerea Fine Gael se numără ministrul învățământului superior, Simon Harris, care a fost ministru al sănătății în timpul pandemiei de COVID-19, ministrul economiei, Simon Coveney, fost vicepremier, ministrul finanțelor, Paschal Donohoe, și ministrul justiției, Helen McEntee.
„Oamenii politici sunt fiinţe umane şi au limitele lor”
Nu mai departe de sfârșitul săptămânii trecute, Varadkar s-a aflat la Washington, unde s-a întâlnit cu președintele american Joe Biden pentru a sărbători Ziua Sfântului Patrick și a purtat discuții pe teme precum conflictul dintre Israel și Hamas și Acordul de la Belfast/Good Friday.
Varadkar a mai declarat miercuri că este momentul potrivit pentru el să se retragă și că nu există niciun „motiv ascuns” în spatele deciziei sale.
„Nu am nimic altceva pregătit. Nu am nimic în minte. Nu am niciun plan personal sau politic definit”, a spus el.
„Am avut privilegiul de a fi în serviciul public timp de 20 de ani, dintre care 13 în guvern şi şapte în fruntea partidului meu din care majoritatea ca prim-ministru ale acestei ţări formidabile”, a adăugat Varadkar.
„După şapte ani în această funcţie, nu mai am impresia că sunt cea mai potrivită persoană pentru acest post. Oamenii politici sunt fiinţe umane şi au limitele lor. Dăm totul până în momentul când acest lucru nu mai este posibil şi atunci trebuie să întoarcem pagina”, a mărturisit el, citat de AFP și Agerpres.
Leo Varadkar a devenit premier în 2017 – primul şef de guvern homosexual din Irlanda majoritar catolică şi cel mai tânăr în această funcţie. El şi-a început al doilea mandat în decembrie 2022.
Între 2020 şi 2022, el a cedat funcţia de şef al guvernului lui Micheal Martin, liderul partidului liberal Fianna Fail, participant la coaliţia guvernamentală de la Dublin.
Plecarea sa din fruntea guvernului are loc după înfrângerea în referendumul din 8 martie în care au fost respinse amendamentele propuse la Constituţie. Intenţia executivului irlandez a fost de a modifica textul legii fundamentale, redactat în 1937 sub influenţa istorică a Bisericii Catolice asupra vieţii publice şi private, în sensul unor formulări mai moderne privind femeile, familia și „îndatoririle mamei în casă”.
Citiți și:
- Irlanda organizează, chiar de 8 Martie, referendum pentru eliminarea din Constituție a referirilor „sexiste” la adresa femeilor
- Irlandezii au respins la referendum modificarea Constituției în vederea redefinirii familiei și a eliminării rolului ,,casnic” al femeilor
Foto: Profimedia Images