„Caprele care le­şină” fac parte din­tr-o specie care a su­ferit o mutaţie ge­netică. Ele provin din statul american Ten­nessee şi atunci când se spe­­rie „în­ghea­ţă” pur şi sim­plu şi se pră­bu­şesc. După câteva secun­de se ridică de parcă ni­mic nu s-ar fi întâmplat. Prac­tic, de fiecare dată când corpul acestor animale se­cre­tă adrenalină în exces, în urma unei sperieturi, muş­chii pa­ra­lizează. Ele cad brusc din pi­cioa­re şi zac, ca moar­te, timp de vreo 10 secun­de. Acest fe­no­men ne­mai­în­tâl­nit în lumea ne­cu­­vân­tă­toa­relor este cau­zat de o eroare genetică ereditară, numi­tă mio­tonie con­genitală. În ur­ma cer­cetărilor s-a ajuns la concluzia că „le­şinul” este doar fizic, ca­prele ră­mâ­nând conşti­ente în tot acest timp. De ase­menea, e­le nu simt nici un fel de durere.

Animalele rămân conştiente şi nu suferă

În trecut, fermierii care aveau animale scum­pe obişnuiau să ţină şi una-două astfel de capre în ogra­dă, iar dacă peste noapte se apropiau pră­­dătorii, a­ceştia se mul­ţumeau cu a­ni­ma­lele leşinate şi le ig­no­rau pe celelalte, ca­re aveau timp să fugă.

Această ciu­dă­ţenie a naturii atrage an de an mii de vizitatori în Te­n­ne­ssee, unde există chiar şi un festival al „caprelor care leşină”.

Caracteristicile rasei

„Caprele care le­şi­nă” sunt pu­ţin mai mici de­cât cele o­biş­­nuite – măsoa­ră 43-64 cm în înăl­ţime. Ochii lor au dimensiuni mari în com­­­pa­raţie cu trupul, iar bla­na, scurtă sau lun­­­­gă, poa­te avea mai multe culori, în spe­­­­cial negru şi alb.

A­­­ceste ca­pre sunt crescute a­tât pen­tru carne, cât şi ca a­ni­ma­le de com­panie, dar şi pentru factorul de divertisment pe ca­re îl oferă da­­torită ciu­dă­ţe­niei lor. Spe­ranţa de viaţă e de 12-15 ani.

 
 

Urmărește-ne pe Google News