Dolarul american a crescut la rândul său, de la nivelul de 4,0802 lei la 4,0973 lei. La fel, francul elveţian a urcat de la 4,1524 lei la 4,1553 lei.
Efecte directe
Primul efect al scăderii leului în fața euro este creșterea ratelor pentru cei cu credite în euro. Un alt efect este creșterea sumelor pe care trebuie să le plătească cei care stau în chirie, acestea fiind negociate tot în euro.
Concomitent, deprecierea se vede și la plata abonamentelor de telefonie. Un efect indirect și de durată îl constituie majorarea prețurilor la produsele importate din Uniunea Europeană (UE). Este vorba în principal de alimente și autoturisme.
Foamea de bani a Guvernului
Scăderea leului în fața euro vine după ce Guvernul a adoptat la finele anului trecut o ordonanță care impune mai multe taxe noi: „taxa pe lăcomie” – plătită de către bănci în funcție de nivelul indicelui ROBOR, o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie și una de 3% pe cifra de afaceri în telecomunicații.
Numai din „taxa pe lăcomie”, statul ar putea strânge 4 miliarde de lei în acest an, aproape tot profitul făcut de sistemul bancar.
Concomitent, România este deja la mijlocul lunii ianuarie și nu are un buget pe acest an.
Executivul are nevoie masivă de bani pentru a acoperi creșterile de salarii prevăzute pe acest an, dar și majorările de pensii.
BNR dă vina pe noile taxe
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, explica săptămâna trecută noile recorduri negative ale leului în fața euro prin măsurile de ordin fiscal care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie și care „schimbă datele pe cele două pieţe, atât piaţa valutară, cât şi cea interbancară”.