În Liban, nici măcar pentru cumpărături esențiale nu ai voie să ieși din casă, trebuie să faci comandă online. Magazinele alimentare funcționează doar în regim home delivery. Iar dacă ai o urgență medicală, trimiți sms sau completezi un formulat online prin care ceri asistență de specialitate.

Oamenii care locuiesc în capitala Beirut au mărturisit pentru BBC greutățile și provocările pe care le trăiesc în timpul celui mai sever lockdown de până acum.

„Îmi lipsesc prietenii”

Laila, o elevă în vârstă de 12 ani, a povestit că după câteva zile de lockdown, lucrurile deja deveniseră dificile pentru ea și familia ei, întrucât trebuiau să lucreze cu toții în același mediu.

Tânăra susține că, deși este bine să petreci mai mult timp cu familia, fiecare are propria treabă; din acest motiv, în timpul conferințelor online, se aud ceilalți locuitori ai casei, iar asta îi distrage atenția și o împiedică să termine la timp ce are de făcut.

Fata nu este încântată nici să învețe online.

„Uneori, sunt atât de stresată de volumul lecțiilor pe care ni le dau profesorii, că nu pot studia bine. Cu siguranță, școala online nu se poate compara cu școala față în față, unde putem interacționa cu profesorul și ne explică lucrurile mai bine”, spune fata.

Îmi este foarte dor de prietenii mei, chiar dacă vorbim online. Încerc să-mi ocup timpul liber vizionând filme, cântând la pian, citind și dansând. Noaptea pictez.

Laila pentru BBC:

„Te lovește puternic”

Walid Kanaan, în vârstă de 45 de ani, este patronul unei frizerii. Bărbatul susține că pandemia de anul acesta l-a afectat din punct de vedere economic, dar și psihic.

Kanaan nu mai câștigă aproape nimic de pe urma afacerii sale, dar trebuie să plătească salariul angajaților. Recunoaște că e falit.

Ultimul lockdown l-a adus în pragul unei prăbușiri nervoase.

Oamenii se concentrează acum pe felul în care să mănânce, nu cum să trăiască. Cui îi mai pasă de păr sau de cum arată? M-a lovit foarte tare treaba asta.

Walid Kanaan pentru BBC:

„Nu poți ieși deloc, nu poți să faci nimic. Soția mea lucrează într-o bancă și este distrusă și ea. Nu știe dacă va mai avea slujba sau nu. Banii nu mai sunt în bănci, prețurile au crescut, iar noi nu putem ieși din case”, spune Walid.

Mai mult, Walid a mai declarat că oamenii nu au încredere în guvernul care susține că va aduce un vaccin și că va fi unul sigur și eficient: „Nu putem decât să ne rugăm pentru ca Dumnezeu să ne protejeze”.

„Mă rog să se termine curând”

Mouna Sleiman, în vârstă de 58 de ani, s-a refugiat în Liban din Siria, din cauza războiului, iar din 2012 locuiește la Beirut alături de fiica ei, soțul fiicei și cei doi nepoți. Femeia susține că ultimul lockdown a fost cel mai greu pentru ea.

Mouna nu poate merge la muncă, prin urmare, nu aduce niciun venit familiei sale. Cu toate astea, ea și întreaga familie s-au infectat cu coronavirus, iar toate economiile lor s-au dus pe teste, medicamente și suplimente pentru combaterea bolii.

Să stai acasă este greu din punct de vedere psihologic și economic. În mod normal, gătesc pentru multe familii – pentru prânz sau cină – așa că pot să fac față, dar dacă pierd o zi, acoperirea cheltuielilor este dificilă. Mă rog lui Dumnezeu ca povestea asta să se încheie în curând și să putem relua viața ca înainte. Am o familie de îngrijit.

Mouna Sleiman:

„Simți că nu ești în siguranță”

Rasha, în vârstă de 22 de ani, este recepționeră la un hotel în care oamenii își petrec perioada de carantină la sosirea în țară. Tânăra susține că angajaților le este foarte greu, pentru că se confruntă cu unii oaspeți care nu vor să respecte regulile, cum este portul măștii sau testul pentru COVID, care sunt pentru siguranța angajaților.

Unii dintre noi ne-am pierdut slujbele, alții muncesc din greu ca să câștige un ban. Când lucrezi în pandemie și ai de-a face cu oameni care nu înțeleg cât de grav este acest lucru, te frustrezi și te enervezi, pentru că simți că nu ești în siguranță.

Rasha pentru BBC:

„Nivelul educației a scăzut”

Roula Natour este lector universitar la Universitatea Libaneză de aproape 20 de ani.

Pe ea nu o deranjează să stea acasă, dar asta o îndepărtează de viața socială, de interacțiune și îi este dor de rutina de îngrijire înainte să iasă afară.

Suntem norocoși că sectorul predării a continuat să se desfășoare în comparație cu alte sectoare, dar nivelul de educație a scăzut. Nu toți elevii participă la cursuri, fie din cauza lipsei de tehnologie, fie a lipsei de motivație.

Roula Natour:

Cadrul didactic susține că este mai greu să te pregătești pentru lecțiile online și uneori se simte de parcă ar vorbi singură, pentru că interacțiunea cu studenții este scăzută.

Liban, țară cu aproximativ șase milioane de locuitori, a fost puternic lovită de coronavirus, înregistrând până acum 282.249 de cazuri, inclusiv 2.404 decese.

Noua tulpină britanică a făcut ca numărul cazurilor să explodeze, iar lockdown-ul care trebuia să se încheie pe 25 ianuarie a fost prelungit.

Foto: BBC/EPA

 
 

Urmărește-ne pe Google News