Pe Cornel Dinu nu l-a doborât nimeni în iarbă. Iată că-l zdrobesc nedreptăţile vieţii, scârba acumulată în această lume perversă, pierderea celor dragi, rând pe rând… Dincolo de detractorii săi, Cornel Dinu rămâne un fenomen unic. Scriu aceste rânduri – iartă- mă, “Mister” – pentru că sunt sătul de ipocrizia contemporanilor noştri.
Valorile trebuie respectate încă din timpul vieţii. Din punct de vedere uman, nu ajută nimănui o glorie postumă. Da, reţineţi bine, Dinu este şi va rămâne un fenomen. Un intelectual, un îndrăgostit de carte, un om care, iată, scrie cu competenţă în revista “Cultura”.
Şi nu zgârie şcolăreşte hârtia precum unii ziarişti sportivi, ci face adevărate jaloane prin cultură. În spatele oricărei fraze se simt cărţile, bogata lectură. Daţi-mi drept exemplu un alt om de fotbal, ca să nu zic fotbalist, care scrie, care ţine cronici, care citeşte enorm. Unii dintre ei, săracii, abia ştiu să semneze.
Când am propus realizarea unei statui pentru “Mister”, mi-au zis unii că am înnebunit sau că am neamuri care trebuie selecţionate la Dinamo. Nimic mai fals! Mă rog la bunul Dumnezeu ca “Mister” să reziste. Poate să devină şi mai arogant, sardonic, poate să ne privească şi să se comporte ca un geniu neînţeles, dar să reziste. “Mister” trebuie să priceapă odată şi odată că, după intrarea în legendă, nu-şi mai aparţine. E un bun naţional, e intrat în folclor, iar asta- l obligă!

 
 

Urmărește-ne pe Google News