Liber la cuvânt / Ruşinea din justiţie

Ei bine, există 15 posturi vacante de judecători. Dacă vă povestesc cum se va desfăşura concursul pentru aceste posturi vă tăvăliţi pe jos. Nu de râs, ci de durere! Candidatul îşi depune un dosar cu toate faptele sale de vitejie în justiţie, poze, copii legalizate, mă rog, toate acareturile. Oficial, o comisie se uită pe dosar să-şi dea avizul.
Cum acest aviz este consultativ, adică te ştergi cu el la posterior, probabil comisia verifică la mişto dacă dosarul are şină şi dacă există timbre fiscale. Ei, acum e acum! Candidaţii sunt aleşi pe baza unui interviu! Mamă, mamă, ce obiectivitate. Nu tu concurs, test, nimic. Interviu! Păi, pe unii poate să-i întrebe – forţez, evident, nota -, precum în “O inspecţiune” a lui Caragiale, “Ce e boul cu patru picioare? Lucru ori fiinţă? Ha?”. Iar altora să le rupă capul cu întrebări în sanscrită. Ce escrocherie odioasă! Auziţi, aşa vor fi aleşi judecătorii la cea mai înaltă instanţă juridică a României.
Oameni care vor da decizii definitive la secţiile Penale, Civile şi Comerciale. Şi ne mai mirăm că merge cum merge justiţia! Nu-i oarbă şi nici chioară, e o legumă, o retardată!
Nu-i contest pe participanţii la aceste posturi şi nici nu le pun la îndoială pregătirea sau buna intenţie. Dar modul acesta de alegere nu miroase, ci pute a şarlatanie pură. Şi încă din aia ieftină, de vagabonzi reciclaţi!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro