Duminică, creştinii sărbătoresc Intrarea Domnului în Ierusalim, sau Floriile, cum i se spune popular sărbătorii. E unicul moment din viaţa pământească a lui Iisus Hristos în care acesta a fost întâmpinat ca Împărat, cu ramuri de finic şi măslin.
Circa un milion şi jumătate de români îşi vor sărbători ziua onomastică, profitând şi de faptul că, de Florii, Biserica a rânduit să fie “dezlegare la peşte”. O bucurie trupească, bine- venită, în cadrul Postului Paştelui.
Florin, Florina sau derivate ale acestora (Florentin, Florian, Florea, Florinel, Florica, Floriana, Florentina) sau alţi posesori de prenume din floare: Viorel/Viorica, Bujor, Crin/Crina, Narcis/Narcisa, Lăcrămioara, Camelia, Anemona, Iris etc.) au motiv de chef.
Luni începe însă Săptămâna Patimilor, cea mai profundă şi mai zguduitoare săptămână a creştinismului şi, poate, a întregii civilizaţii. Este săptămâna în care au loc cele mai importante evenimente din istoria mântuirii, începând cu ultimele învăţături trimise de Hristos ucenicilor Săi şi sfârşind prin Jertfa de pe cruce, punct culminant al întregii activităţi a Mântuitorului: iertarea păcatelor omenirii.
Cina cea de Taină, vinderea lui Hristos de către Iuda, Patimile, Răstignirea, Coborârea lui Hristos la Iad… acel sfâşietor strigăt: “Eli, Eli, lama sabachthani” (Doamne, Dumnezeul meu, pentru ce M-ai părăsit?!). Dumnezeu plânge. Dumnezeu suferă pentru că e părăsit de oameni. Iar Dumnezeu a fost şi om. “Ecce Homo” (“Iată Omul”) a spus Pilat din Pont când l-a prezentat pe Hristos mulţimii!