ComenteazăPotrivit inițiatorilor proiectului, alegerea primarului într-un singur tur de scrutin, cu votul majorităţii celor care se prezintă la vot, este o soluţie legislativă total greşită.
”În această situaţie, persoana aleasă nu va avea legitimitate. Pot exista situaţii, mai ales în condiţiile unei participări scăzute la vot, ca primarul unei localităţi să fie ales cu un număr extrem de mic de voturi. Acest fapt, dincolo de legitimitatea scăzută pe care o va avea alesul, poate conduce foarte uşor la dirijarea artificială a votului către grupuri de persoane, din cadrul/din afara comunităţii, încălcându-se astfel toate principiile de bază care statuează prezenta reglementare, putând discuta în această speţă chiar de implicaţii de ordin constituţional”, se arată în expunerea de motive.
Liberalii spun că alegerea primarilor în două tururi de scrutin asigură atât o mai bună legitimitate a aleşilor, cât şi o mai mare corectitudine în desemnarea celor care conduc comunităţile locale. „Considerăm ca absolut necesară revenirea la sistemul alegerii primarului în două tururi de scrutin, soluţie legislativă şi tehnică care asigură un grad mai ridicat de legitimitate pentru persoana aleasă, dar şi o corectitudine mai mare în desemnarea gospodarului comunităţii”, se mai precizează în expunerea de motive.
Propunerea legislativă este semnată de senatorii PNL Alina Gorghiu, Carmen Hărău, Mario Oprea şi deputaţii PNL Victor Paul Dobre, Adriana Săftoiu şi Mihai Voicu. Proiectul va intra în dezbaterea Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaților.
Cum s-a ajuns la alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin
Parlamentul a adoptat, în mai 2015, prin votul deputaților, cu 278 voturi pentru, 22 împotrivă şi 14 abţineri, proiectul de lege privind alegerilor locale, stabilind că preşedinţii Consiilor Judeţene vor fi aleşi indirect prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă, iar primarii vor fi aleşi într-un singur tur. Liberalii au pledat atunci pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
Legea a fost atacată la Curtea Constituțională de Liviu Avram, cu puțin timp înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile locale, din 2016. El şi-a depus o candidatură-fantomă pentru Primăria Capitalei, cu numai trei semnături de susţinere, în timp ce legea cere 18.000.
Candidatura i-a fost respinsă de Biroul Electoral, însă jurnalistul a contestat decizia în instanţă, iar în faţa judecătorului a ridicat excepţie de neconstituţionalitate pe cele două articole cu potenţial de neconstituţionalitate: cel care obligă orice candidat să strângă semnături de susţinere, dar şi cel care prevede un singur tur de scrutin. Ambele sesizări ale jurnalistului a fost respinse de judecătorii Curții.