17 comentariiMarin Anton se numără printre „gulerele albe” pe care justiția le-a scăpat prin prescripție din 2022 până în prezent, totalitatea soluțiilor de încetare a proceselor penale ajungând la 8.191.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat pe data de 24 iulie 2023 că toate aceste hotărâri prin care inculpaţii din dosarele de corupție au fost exonerați de răspunderea penală sunt „contrare dreptului european”, însă instanțele din România au ales să aplice deciziile Curții Constituționale (CCR) și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Așa s-a întâmplat și în procesul lui Marin Anton, în cazul căruia Curtea de Apel București a constatat, pe data de 12 februarie 2024, intervenția prescripției.
Pe data de 15 septembrie 2021, la Tribunalul București, fostul șef al liberalilor din Giurgiu fusese condamnat pe fond la 5 ani de închisoare pentru luare de mită.
În prezent, procurorii DNA încearcă pe rolul ÎCCJ, printr-o cale extraordinară de atac, să desființeze decizia Curții de Apel București (CAB).
Pe data de 29 mai 2024, procurorii DNA au obținut o victorie „de etapă”, după ce judecătorii de la Înalta Curte le-au admis, în principiu, recursul în casație. Admiterea în principiu nu înseamnă neapărat că dosarul lui Marin Anton va fi trimis spre rejudecare, ci doar că demersul procurorilor DNA este unul legal.
A doua parte a procesului care are ca obiect recursul în casație depus de procurorii anticorupție are loc miercuri, 12 iunie 2024, la Înalta Curte.
Motivarea CAB: „Banii n-au ajuns la PNL, ci la inculpatul Anton Marin”
În cazul lui Marin Anton, Curtea de Apel București a reținut în motivarea deciziei de încetare a procesului penal că mita a ajuns, într-adevăr, la Marin Anton, nu la PNL, ca sumă destinată finanțării campaniei electorale din 2009, așa cum susțineau avocații.
- „Atât inculpatul (Anton Marin – n.r.), cât și inculpatul (Ionescu Adrian Mihai – n.r.) au susținut că suma de bani primită de la Astaldi a fost retrasă în numerar din conturile VVTC Euroconstruct S.R.L și predată la casieria (în anul 2009) Partidului Național Liberal în scopul finanțării campaniei electorale organizate pentru alegerea președintelui României în anul 2009.
- Apărările inculpatului (Anton Marin – n.r.) sunt însă infirmate de materialul probator administrat, care dovedeşte săvârşirea de către acesta a infracţiunii de luare de mită, neputând fi primită solicitarea sa de achitare.
- Susţinerea că toți banii primiți de la Astaldi ar fi fost folosiţi pentru finanțarea campaniei electorale organizate de PNL pentru alegerea președintelui României în anul 2009 este contrazisă de martorele (…), casiere ale PNL în anul 2009, iar, din concluziile raportului de expertiză contabilă judiciară și ale suplimentului la raportul de expertiză, rezultă că suma de 22.760.654 lei a fost utilizată în interesul S.C. VVTC Euroconstruct S.R.L., societate la care inculpatul (Anton Marin – n.r.) era asociat. (…)
- De asemenea, Curtea apreciază că, în mod corect, prima instanţă a confiscat suma remisă în integralitate, inclusiv contravaloarea TVA-ului şi a altor taxe datorate bugetului consolidat al statului, influenţate de înregistrarea acestor operaţiuni fictive.
- În ceea ce priveşte beneficiarul sumei remise cu titlu de mită, Curtea constată faptul că inculpatul (Anton Marin – n.r.) avea calitatea de asociat în cadrul SC VVTC Euroconstruct SRL, societate pe care o controla în fapt, aşa cum rezultă din probele administrate”, rețin judecătorii în motivarea deciziei din 12 februarie 2024.
Marin Anton, un liberal cu proiectul amnistiei PSD în suflet
Cu toate că instanța a reținut vinovăția lui Marin Anton, acesta beneficiază de „legea mai favorabilă”, adică de acel vid legislativ pe care România l-ar fi avut între 2018 și 2022 cu privire la prescripția specială, prevăzută de art. 155 Cod penal – declarat neconstituțional.
În ianuarie 2019, Marin Anton a fost demis din funcția de președinte al filialei PNL Giurgiu, după ce afirmase că familia lui va vota cu PSD dacă acest partid va da ordonanța privind amnistia, în condițiile în care era trimis în judecată pentru luare de mită în acest dosar.
La Tribunalul București, pe data de 15.09.2021, Marin Anton primise câte un an de pușcărie pentru fiecare milion de euro luat cu titlul de mită în 2009, pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, pentru modernizarea Aeroportului Henri Coandă.
Ideea cu șpaga a venit de la Mihai Adrian Ionescu, fost șef al unei direcții din CNADNR, care a scăpat însă cu o pedeapsă cu suspendare, deoarece a recunoscut faptele.
Precedent judiciar: dosarul șpăgilor pentru lucrările la Magistrala 5
Dintre toate dosarele de corupție închise prin prescripție, într-unul singur Înalta Curte a dat câștig de cauză procurorilor DNA, a desființat hotărârea instanței prin care se constata intervenția prescripţiei și a trimis cauza spre rejudecare.
Este vorba despre dosarul traficului de influență de un milion de euro în favoarea companiei Astaldi România, cea care a realizat lucrările la magistrala de metrou Drumul Taberei.
În dosar sunt vizați afaceristul Dragoș Dobrescu, directorul Astaldi România Luca Pier Canino și avocatul-infractor Doru Boștină, care acum sunt în stadiul de rejudecare la Curtea de Apel București.
Hotărârile CJUE sunt obligatorii și privesc inclusiv dosarele de corupție
Magistrații Cristina Rotaru și Iulian Dragomir de la ÎCCJ au infirmat soluția de închidere a dosarului, scriind negru pe alb, în motivare, că hotărârile CJUE nu se aplică strict în cauzele de fraude cu fonduri europene, ci și în dosarele de corupție, iar aceste hotărâri nu pot fi ignorate de judecătorii români.
- „Trebuie precizat că în problematica prescripției răspunderii penale instanțele naționale au aplicat decizia CCR 358/2022 și ulterior, Decizia ICCJ 67/2022 și nu au aplicat în mod direct dreptul Uniunii Europene, deși jurisprudența Curții de la Luxemburg, chiar cea privind România, ar fi permis aceasta.
- Ca urmare a sesizării CJUE și a pronunțării acestei hotărâri, aceasta a căpătat caracter obligatoriu pentru materia infracțiunilor relaționate cu protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. Nu rămâne, ca atare, la latitudinea judecătorului național dacă o aplică sau nu.
- Prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană statele membre au transferat drepturile și obligațiile ce decurg din tratat de la sistemul lor juridic intern către cel al Uniunii, limitându-și suveranitatea și dând naștere unui corp de drept cu caracter obligatoriu, atât pentru cetățenii lor, cât și pentru ele însele.
- Judecătorul național, confruntat în soluționarea unei cauze cu norme contradictorii de drept european și de drept național (indiferent de natura acestor norme) are obligativitatea, conform jurisprudenței UE, să dea valoare normei UE, înlăturând norma națională contrară”, arată, în motivare, magistrații Cristina Rotaru și Iulian Dragomir.
Trebuie precizat că acest complet format din magistrații Cristina Rotaru-Radu și Ilie Iulian Dragomir de la Înalta Curte au pronunțat o hotărâre care vine în contradicție cu Decizia 67/2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Din complet făcea parte și judecătorul Andrei Claudiu Rus, care era și președinte, dar acesta s-a exprimat în opinie separată în sensul închiderii dosarului în care sunt judecați Dragoș Dobrescu, Luca Pier Canino și Doru Boștină.
Trafic de influență de un milion de euro pentru lucrările la Magistrala 5
Reamintim, pe scurt, că în vara anului 2013 Dragoș Dobrescu i-a cerut lui Luca Pier Canino (de la Astaldi România) suma de un milion de euro pentru a-și trafica pretinsa influență pe care ar fi avut-o asupra edilului de atunci al sectorului 6, Rareș Mănescu, pentru avizele necesare demarării lucrărilor la metroul din Drumul Taberei.
Conform înțelegerii, suma de un milion de euro urma să fie plătită în tranșe, timp de 4 ani. Din suma cerută, Dragoș Dobrescu a primit de la Luca Pier Canino o primă tranșă, de aproximativ 550.000 de lei, prin intermediul firmei de avocatură a lui Doru Boștină.
Ca o paranteză, avocatul-infractor Doru Boștină a spălat și banii de mită ai lui Sebastian Vlădescu, în dosarul reabilitării căii ferate București-Constanța în schimbul unor comisioane de 20 de milioane de euro de la compania austriacă Swietelsky.