ComenteazăAmintind că, în luna aprilie, Rusia a retras autorizația de funcționare a Amnesty International și a altor organizații internaționale, în baza unei legislații care le acuză să sunt agenți ai străinătății, Alina Mungiu-Pippidi precizează că recentul raport Amensty atribuie, în permieră, o răspundere Ucrainei, deși „nu era mai bun cu rușii decât precedentele”.
Ucrainenii „au luptat cum se face în Orientul Mijlociu și cum luptă în general cel slab cu cel tare, ascunzându-se în zone locuite, folosind școli și spitale pentru scopuri militare, de exemplu. După ce unele din acestea au fost lovite de ruși, cu preț mare pentru civilii din jur, ucrainenii au acuzat pe ruși că lovesc zone pur civile și perpetuează un genocid, nu duc un război”, scrie profesorul de științe politice, care vede raportul drept „o lovitură gravă în propaganda ucraineană”.
A crede că propaganda e de o singură parte și a profila o soluție în care Rusia nu e un fost imperiu agresiv, ci un stat terorist care vrea să cucerească Europa întreagă și să facă genocid în Ucraina e tot propagandă, și nu e una care să ne ajute să găsim vreo soluție, că Rusia nu o putem eradica.
Alina Mungiu-Pippidi:
„Rusia rămâne principalul agresor, dar ucrainenii au preferat să reziste decât să își cruțe întotdeauna civilii – nu există națiune care să nu fi supraviețuit prin sânge, deci ideea că Rusia e unica responsabilă de morțile civililor trebuie relativizată”, mai scrie Alina Mungiu-Pippidi, precizând, printre altele, că deși tactica luptei în orașe și-a dovedit eficiența, oprind avansul rușilor, aceasta a fost folosită cu prețul distrugerii respectivelor orașe.
Propaganda e de mare ajutor la război, dar propaganda singură nu câștigă războiul, și eventual poate duce la prelungirea lui, cu costuri mai mari de toate părțile.
Alina Mungiu-Pippidi:
Ea atrage atrage atenția asupra importanței exprimării adevărului pentru că altfel, „deciziile luate de lideri se plătesc în mai multe vieți de către oamenii de rând, nu există responsabilitate și nimeni nu dă socoteală”.
„Ucraina e sublimă, dar nu e perfectă, și cu cât arestează mai mulți oameni pentru trădare vedem cum logica de război nu afectează doar tabăra cealaltă. E trist, dar e firesc. Și nu se poate ascunde. Libertatea cuvîntului trebuie să supraviețuiască războiului din Ucraina, că e unul din motivele pentru care ucrainenii nu vor să trăiască sub ruși”, conchide Alina Mungiu-Pippidi.
În fața raportului Amnesty International, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat organizația că „încearcă să amnistieze statul terorist” Rusia și că „transferă responsabilitatea de la agresor la victimă”.
Reacția lui Zelenski este un comportament tipic Kievului, scrie jurnalistul Marin Gherman, sâmbătă, în Libertatea, într-un editorial în care amintește că de fiecare dată când a fost criticată, Ucraina a avut același tip de răspuns. În 2017, după ce Consiliul Europei a luat o decizie care nu a satisfăcut-o, a spus că acest for e finanțat de Rusia, iar când Comisia de la Veneția a criticat legislația ucraineană, tot în 2017, Kievul a manipulat observațiile Comisiei.
„Dacă critici statul ucrainean, acesta crede că ai o agendă ostilă”, punctează jurnalistul.