Libertatea lui Tetelu | Istoricul Mădălin Hodor: „Ceaușescu turba când auzea ceva rău despre el la Radio Europa Liberă”

Invitat într-o nouă emisiune „Libertatea lui Tetelu”, pe tema Revoluției române, ce va fi difuzată integral în zilele ce urmează pe Libertatea, istoricul a vorbit despre personalitatea fostului președinte și despre cazul pastorului maghiar László Tőkés.

Mădălin Hodor este absolvent al Facultății de Istorie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi și bursier Socrates la Facultatea de Istorie a Universităţii Angers din Franța. Este cercetător în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivei Securităţii – CNSAS încă de la înființare.

„Principala problemă de care se temea Nicolae Ceaușescu era reacția externă. Adică reacția din mediile deja occidentale. Îi plăcea să fie vorbit de bine”, spune Mădălin Hodor.

Pe de altă parte, în țară, deși oamenii se temeau să-l critice public pe Ceaușescu la postul de radio Europa Liberă, înființat tocmai pentru combatera comunismului, era des contestat.

De fiecare dată când Ceaușescu auzea ceva rău despre el la Radio Europa Liberă, turba. Intra într-o vrie, înjura. Îi chema pe ăștia de la Securitate: băteți-l, omorâți-l pe ăla care a spus.

Istoricul Mădălin Hodor:

Securitatea cenzura jignirile în rapoarte

Ceaușescu nu asculta postul de radio, însă punea Securitatea să facă asta. Se întocmeau rapoarte cu tot ce se vorbea pe post, iar jignirile erau cenzurate, ca să nu-l supere atât de rău pe conducător.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

„Securitatea avea o unitate specială și ăștia toată ziua stăteau și ascultau Europa Liberă și scriau rapoarte. Jignirile nu se scriau. În loc de «dementul» treceau «conducerea superioară de partid»”, relatează Hodor.

Povestea pastorului Tőkés

Protestele din 16 decembrie 1989 de la Timișoara au fost extrem de violente, iar forțele de represiune au recurs inclusiv la gaze lacrimogene și jeturi de apă. Se consideră ca ziua de 16 decembrie a fost începutul Revoluției române.

Manifestațiile au început cu o zi în urmă și au fost un răspuns la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat László Tőkés.

Pastorul critica aspru regimul comunist și o făcea public. Media maghiară îi prelua comentariile. Statul român a considerat că pastorul a făcut afirmații antiromânești și a cerut episcopului său să-l revoce de pe post. În acea zi, o mulțime de oameni s-a adunat în jurul casei sale pentru a-l proteja de Securitate. Trecătorii se opreau, mulțimea creștea, astfel că s-a ajuns la un amplu protest care nu mai avea legătură cu cauza inițială. Timișorenii au înțeles din măsura guvernului împotriva pastorului o încercare de a elimina libertatea religioasă.

„Aceea a fost scânteia care a generat explozia de la Timișoara”, spune Mădălin Hodor.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Credeau că Tőkés e spion maghiar

Pentru că era critic la adresa regimului comunist, Securitatea credea că Tőkés e spion maghiar, trimis să comploteze pentru a prelua Transilvania.

„Existau atunci câțiva extremiști, cum există și azi, care visează Transilvania să se întoarcă la Ungaria. Dar să stea lumea liniștită, nu o să ne ia nimeni Translvania niciodată. La Tőkés veneau emisari maghiari, dar nu erau spioni, că nici ăia nu erau proști să trimită agenții lor cu servieta cu secrete să le dea lui. Tőkés devenise o problemă”, povestește istoricul.

Pastorul a fost evacuat din țară în 16 decembrie 1989, deși se plănuia asta de o săptămână. Nu a fost, însă, evacuat imediat pentru că Ceaușescu se temea de o posibilă reacție scandaloasă din partea maghiarilor.

László Tőkés a fost membru al Parlamentului European, iar în 2009 a primit de la președintele Traian Băsescu Steaua României în grad de cavaler pentru meritele sale în Revoluția de la 1989.

Distincția i-a fost, însă, retrasă definitiv în 2016, fiind acuzat de comportament antiromânesc după ce i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască „un sistem de cooperare națională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei, „așa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro