Libertatea lui Tetelu | Istoricul Mădălin Hodor, despre Nicolae Ceaușescu: „Avea o demență a puterii. Nu concepea să fie altceva decât președintele României”

Mădălin Hodor este absolvent al Facultății de Istorie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi și bursier Socrates la Facultatea de Istorie a Universităţii Angers din Franța. Este cercetător în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivei Securităţii – CNSAS încă de la înființare.

„Ceaușescu era România. Singura lui idee era că el este președintele României. El altceva nu era și nu voia să fie altceva. Nicio clipă nu și-a pus problema să dea un pas înapoi. Nici măcar la proces, pe ultima sută de metri, nu a crezut că o să fie împușcat. El nu concepea să nu fie președinte”, a declarat Mădălin Hodor.

Un sistem în care victime cădeau tot oamenii nevinovați

El a vorbit despre o „demență a puterii” pe care o avea Ceaușescu pentru că acesta sprijinea un sistem politic axat pe ideea că mai bine mor oameni decât ca cineva dintr-o funcție înaltă în stat să-și dea demisia.

„Nu a dat nimeni niciun pas înapoi. Toți idioții ăștia cu Ceaușescu în frunte – unul nu a spus hai să ne retragem. Ăsta era sistemul în România: mai bine mor oameni decât să-ți dai demisia”, a subliniat istoricul.

Congresul al XIV-lea al PCR, șansa ratată a lui Ceaușescu de a scăpa de execuție

Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist a avut loc în 20 noiembrie 1989. Acela a fost momentul în care toată țara și de fapt, întreaga Europă de Est, așteptau ca Nicolae Ceaușescu să-și anunțe retragerea. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă. Ceaușescu voia să rămână la putere cu orice preț, iar asta l-a dus pe drumul execuției.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit

„A fost un moment de speranță inclusiv în Occident, pentru că la Congresul din noiembrie vin o grămadă de ziariști de la agenții de presă din Occident. Ăștia așteptau să dea știrea că în Congres Ceaușescu anunță că renunță la putere și vine Nicu Ceaușescu (n.r. – fiul cel mic al lui Ceaușescu). Era o mare așteptare, cumva. Dar în noiembrie, nu doar că Ceaușescu nu avea nicio intenție să se retragă, dar anunță că nu o să se întâmple nimic în România. Ăla a fost un punct critic”, relatează Hodor.

Mai mult decât atât, fostul lider comunist i-a și ironizat pe români, prin celebra vorbă „Va fi capitalism când o să facă plopul pere și răchita micșunele”.

„Era o sfidare a celui mai elementar bun simț, pentru că lumea murea de foame și ăsta o ținea înainte cu socialismul”, arată cercetătorul.

„Toată lumea voia să-l împuște pe Ceaușescu”

Ideea execuției lui Ceaușescu a fost unanimă în acea perioadă, însă nimeni nu avea curajul să o și spună, de teama de Securitate.

„Oamenii au văzut că el nu vrea. Astăzi cumva avem perspectiva asta că unii se gândeau să-l împuște pe Ceaușescu, deci clar ei aveau în plan să-l omoare și de-asta s-a și întâmplat. În realitate, cam toată lumea voia să-l împuște pe Ceaușescu, să fim serioși, și toți vorbeau despre asta. Nimeni nu se gândea și în pasul doi cum va face asta. Nebunul ăsta controla practic toată țara și frica de el și de Securitate era uriașă. Oamenii se temeau, frica era reală”, povestește Mădălin Hodor.

VIDEO cu emisiunea întreagă AICI.

La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro