Mădălin Hodor este absolvent al Facultății de Istorie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi și bursier Socrates la Facultatea de Istorie a Universităţii Angers din Franța. Este cercetător în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivei Securităţii – CNSAS încă de la înființare.
„Ceaușescu era România. Singura lui idee
era că el este președintele României. El altceva nu era și nu voia să fie
altceva. Nicio clipă nu și-a pus problema să dea un pas înapoi. Nici măcar la
proces, pe ultima sută de metri, nu a crezut că o să fie împușcat. El nu
concepea să nu fie președinte”, a declarat Mădălin Hodor.
Un sistem în care victime cădeau tot
oamenii nevinovați
El a vorbit despre o „demență a puterii”
pe care o avea Ceaușescu pentru că acesta sprijinea un sistem politic axat pe
ideea că mai bine mor oameni decât ca cineva dintr-o funcție înaltă în stat
să-și dea demisia.
„Nu a dat nimeni niciun pas înapoi. Toți
idioții ăștia cu Ceaușescu în frunte – unul nu a spus hai să ne retragem. Ăsta era
sistemul în România: mai bine mor oameni decât să-ți dai demisia”, a subliniat
istoricul.
Congresul al XIV-lea al PCR, șansa
ratată a lui Ceaușescu de a scăpa de execuție
Congresul al XIV-lea al Partidului
Comunist a avut loc în 20 noiembrie 1989. Acela a fost momentul în care toată
țara și de fapt, întreaga Europă de Est, așteptau ca Nicolae Ceaușescu să-și
anunțe retragerea. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă. Ceaușescu voia să rămână
la putere cu orice preț, iar asta l-a dus pe drumul execuției.
„A fost un moment de speranță inclusiv
în Occident, pentru că la Congresul din noiembrie vin o grămadă de ziariști de
la agenții de presă din Occident. Ăștia așteptau să dea știrea că în Congres
Ceaușescu anunță că renunță la putere și vine Nicu Ceaușescu (n.r. – fiul cel
mic al lui Ceaușescu). Era o mare așteptare, cumva. Dar în noiembrie, nu doar
că Ceaușescu nu avea nicio intenție să se retragă, dar anunță că nu o să se
întâmple nimic în România. Ăla a fost un punct critic”, relatează Hodor.
Mai mult decât atât, fostul lider comunist
i-a și ironizat pe români, prin celebra vorbă „Va fi capitalism când o să facă
plopul pere și răchita micșunele”.
„Era o sfidare a celui mai elementar bun
simț, pentru că lumea murea de foame și ăsta o ținea înainte cu socialismul”, arată
cercetătorul.
„Toată lumea voia să-l împuște pe
Ceaușescu”
Ideea execuției lui Ceaușescu a fost
unanimă în acea perioadă, însă nimeni nu avea curajul să o și spună, de teama
de Securitate.
„Oamenii au văzut că el nu vrea. Astăzi cumva avem perspectiva asta că unii se gândeau să-l împuște pe Ceaușescu, deci clar ei aveau în plan să-l omoare și de-asta s-a și întâmplat. În realitate, cam toată lumea voia să-l împuște pe Ceaușescu, să fim serioși, și toți vorbeau despre asta. Nimeni nu se gândea și în pasul doi cum va face asta. Nebunul ăsta controla practic toată țara și frica de el și de Securitate era uriașă. Oamenii se temeau, frica era reală”, povestește Mădălin Hodor.
VIDEO cu emisiunea întreagă AICI.