ComenteazăPrescrierea datoriilor este reglementată de Codul de Procedură Fiscală, în cazul datoriilor către stat, şi de Codul de Procedură Civilă, atunci când este vorba despre alte datorii decât cele fiscale. Prescripţia constă în faptul că, după trecerea unei anumite perioade de timp, debitorul nu mai poate fi obligat la plata datoriei prin mijloace de constrângere garantate de stat. Concret, datornicul nu mai poate fi executat silit și, practic, scapă de datorie. În plus, la împlinirea termenului de prescripţie, orice titlu executoriu, deja emis, îşi pierde valabilitatea.
Prescripție, după cinci ani
În privinţa datoriilor către stat, Codul de Procedură Fiscală, aflat azi în vigoare, stipulează la CAPITOLUL VII, ART. 215: (1) Dreptul organului de executare silită de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept. (2) Termenul de prescripţie prevăzut la alin. (1) se aplică şi creanţelor provenind din amenzi contravenţionale. Or, amenzile de circulație fiind amenzi contravenționale, ele se prescriu la împlinirea termenului de 5 ani, de la data de 1 ianuarie a anului următor datei la care ai primit amenda. De exemplu, dacă ai primit amenda la data de 2 august 2013, ea se va prescrie la data de 1 ianuarie 2019. Dar, atenţie! Dacă între timp eşti notificat în scris, o dată sau de mai multe ori, să plăteşti amenda, atunci termenul de prescripţie de 5 ani se calculează de la data ultimei notificări, şi nu de la data aplicării amenzii. Deci, prin notificări repetate, termenul de prescripţie poate fi, practic, prelungit la infinit. Pe de altă parte, dacă organul fiscal constată împlinirea termenului de prescripţie, acesta este obligat să înceteze procedura de emitere a titlului de creanţă fiscală.