5 comentariiStatistica se referă la situația înregistrată înainte de soluționarea contestațiilor. Majoritatea unităților școlare cu promovabilitate zero sunt licee tehnologice, dar pe listă apar și un liceu teoretic, unul economic, un liceu privat și unul de transporturi auto. 17 dintre aceste unități școlare au avut doar câte un singur absolvent prezent la examen, iar la nouă au fost prezenți câte doi absolvenți.
Astfel, la Liceul Teoretic Dr. P. Boros Fortunat, Zetea, județul Harghita, au ratat Bac-ul toți cei 23 de absolvenți care s-au înscris, media pe unitate școlară fiind de 5,04, iar la Liceul Tehnologic Special nr. 3 din București nu a avut medie de promovare niciunul dintre cei 16 elevi (medie – 3,44).
Pentru promovarea examenului, un absolvent trebuie să aibă minim media 6.00, respectiv cel puțin nota 5.00 la probele scrise. În 2023, liceul din Zetea a avut o rată de promovare de 11,1%, iar cel din București – de 20%.
Pe lista „zero” se mai regăsesc Liceul Tehnologic General David Praporgescu, Turnu Măgurele (Teleorman), cu toți cei 13 candidați nepromovați (media 3,78), Liceul Tehnologic Tismana (Gorj) și Liceul Tehnologic Mecanic Câmpina (Prahova), fiecare cu câte 11 candidați nepromovați.
Alte unități de învățământ unde nici un candidat nu a reușit promovarea bacalaureatului sunt Liceul Tehnologic Ocna Mureș (Alba), Liceul Tehnologic Constantin Lucaci”, Bocșa (Caraș-Severin), Liceul Tehnologic Vernești (Buzău), Liceul Tehnologic Simion Leonescu, Luncavița (Tulcea), Liceul Particular Henri Coandă, Baia Mare (Maramureș), Liceul Tehnologic Petru Rareș, Târgu Frumos (Iași).
În total, de la cele 50 de licee cu rată de promovarea zero au susținut probele bacalaureatului un număr de 202 absolvenți. Alte 13 licee din țară au avut o rată de promovare mai mică de 10%, în timp ce la 44 de licee procentul celor care au reușit să obțină minimum media 6.00 la Bac este cuprins între 10% și 20%.
În total, dintre cei 130.041 de candidați prezenți, un număr de 30.567 nu au promovat examenul. Rata cumulată de promovare (înainte de contestații), la bacalaureat 2024, este de 76,4%, în creștere cu 3,6% față de prima sesiune din anul trecut (72,8%), fiind cea mai ridicată în ultimii 15 ani.
Pentru promoția curentă, rata de succes este de 81,5%, în creștere cu peste 3% față de prima sesiune din anul anterior (78,4%), în timp ce pentru promoțiile din anii trecuți, procentul se situează la 31,9%, superior cu peste 3%, comparativ cu anul trecut (28,5%).
Analize necesare, la Ministerul Educației
Expertul în educație Anca Tîrcă spune că acum, la finalul examenelor, dacă ar exista decidenți responsabili, ar trebui să urmeze, pe lângă statistici de note și rate de promovare, analize serioase pentru întreg sistemul, realizate de Ministerul Educației și de instituțiile sale abilitate.
„Părinți, profesori, experți și alte persoane interesate ar dori să citească, în perioada următoare, analize despre competențele evaluate prin aceste examene, care dintre ele au fost dezvoltate la nivel de sistem, care nu, despre cauzele eșecului multor elevi și măsuri de ameliorare pentru viitor. (…)
Societatea românească ar dori să aibă informații despre modul în care s-au desfășurat examenele, cum au fost ele organizate, ce a mers la corectură, ce nu a funcționat, cum a fost cu căldura excesivă din sălile de examen, ce schimbări au adus contestațiile și ce măsuri se preconizează pentru a se evita obstacolele apărute. Am dori să vedem și o strategie pe termen lung, și un plan de măsuri de schimbare a evaluării externe, pe baza recomandărilor făcute de OECD, pentru că avem o problemă majoră cu asta”, afirmă specialistul în educație.
Anca Tîrcă mai susține că nu vor exista astfel de analize, având în vedere „echipa ineficace de la vârful ministerului, lipsită de viziune, incapabilă să ghideze școlile și să îi inspire pe profesori, persoane numite de partide, care au avut ca singur obiectiv pe agenda de lucru trecerea unor legi ale educației care, din nefericire, vor înrăutăți situația actuală”.