Lider al clanului Caran, învoit de instanță ca să petreacă în Grecia. Emil Răducan e trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat

Liderii clanului Caran, fraţii Emil, Constantin şi Aurel Răducan, au fost trimişi în judecată de DIICOT, alături de alţi 46 de coinculpați, sub acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat.

„Destructuraţi” anul trecut, au stat două luni în arest

Clanul Caran este considerat una dintre cele mai periculoase grupări interlope din România, cu operațiuni desfășurate pe raza Bucureștiului şi a judeţului Ilfov. Potrivit DIICOT, membrii grupării s-au specializat în comiterea de infracțiuni contra persoanei și contra patrimoniului: omor, vătămare corporală, loviri sau alte violențe, tulburarea ordinii și liniștii publice, șantaj, camătă, înșelăciune, dare de mită, cumpărare de influență, furt calificat sau spălarea banilor. 

Fraţii Răducan, spun procurorii, și-au făcut un scop din impunerea „renumelui” grupării infracționale, lărgirea zonelor de influență la nivelul întregii țări și extinderea activității infracționale în străinătate. 

În noiembrie 2023, când a anunţat destructurarea clanului Caran, DIICOT preciza că, potrivit probelor, la această grupare infracțională aderase „o altă grupare, specializată în comiterea de infracțiuni informatice pe teritoriul SUA”.

Recomandări

Un patron român cheltuiește în medie 12,5 euro/oră per angajat. Țara din UE unde slujbele „costă” de 4,4 ori mai mult

După numai două luni de arest, fraţii Răducan au fost puşi în libertate, sub control judiciar. În mai 2024, DIICOT i-a trimis în judecată, iar de atunci, dosarul se află în camera preliminară de la Tribunalul Bucureşti.

Opt zile în Grecia, pentru a „celebra două evenimente importante din familie”

Emil Răducan este acuzat, în acest dosar, de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la infracțiunea de șantaj, tulburarea ordinii și liniștii publice, instigare la tentativă de omor calificat și instigare la tulburarea ordinii și liniștii publice.

La sfârşitul lunii iulie 2024, liderul interlop a cerut Tribunalului Bucureşti acordarea permisiunii de a părăsi țara, pentru a merge în Grecia, în perioada 4-11 august 2024. 

Emil Răducan şi-a motivat cererea spunând că „celebrează în familie două evenimente importante, respectiv ziua sa de naştere, din 7 august, şi că fiica sa a absolvit studiile universitare ale Facultății de Drept din cadrul Universității Titu Maiorescu Bucureşti”.

DIICOT s-a opus: poate sărbători şi în România

În sala de judecată, procurorul DIICOT a precizat că „nu este oportună încuviinţarea permisiunii părăsirii ţării”. El a avertizat că există riscul ca inculpatul să nu se mai întoarcă sau ca el „să ajungă la conflicte voluntare sau involuntare, pe teritoriul statului grec”, având în vedere „profilul lui, înclinat către acte de violenţă”. 

Recomandări

Vladimir Putin anunță că vrea pace în Ucraina, dar Kievul refuză: „Observăm lipsa absolută de dorință de a merge pe aceeași cale”

În plus, a precizat procurorul, Emil Răducan poate sărbători şi în România „cele două momente învederate ca reprezentând evenimente ale unei familii întemeiate”.

„E o perioadă estivală” şi „e despre viaţa unor copii”, a insistat avocatul lui Răducan, adăugând că, deşi „evenimentele ar putea fi celebrate şi în România”, e totuşi „o situaţie în care se solicită bunăvoinţa instanţei, ca inculpatul să se deplaseze doar 8 zile, urmând să se întoarcă”.

Având ultimul cuvânt, liderul clanului Caran i-a cerut judecătorului să-i permită „să plece împreună cu copiii, pentru că ar fi putut să meargă şi în România, însă a dorit să sărbătorească succesul fiicei, care a învăţat foarte mult, precum şi faptul că fiul său, care este în clasa a XI-a, are rezultate foarte bune la şcoală”. 

Emil Răducan a insistat „să i se dea posibilitatea să facă acest lucru pentru copiii săi”, susţinând că „nu are motive să încalce legile, având în vedere că în dosar nu sunt probe, nici măcar convorbiri”.

Judecător: Dorința de a petrece vacanța cu familia e un argument pertinent 

Judecătorul de cameră preliminară a aprobat sejurul din Grecia, apreciind că „motivele invocate de inculpat – dorința de a petrece vacanța împreună cu familia –  constituie argumente pertinente”, iar „documentele depuse la dosar fac dovada existenței unei rezervări pentru perioada solicitată de inculpat, cât și a faptului că serviciile de transport au fost deja achitate”.

Recomandări

Cine plătește fraudarea alegerilor. Nouă angajați dintr-o primărie, pe cale să-și piardă serviciul fiindcă au furat pentru edil și șeful de CJ

Judecătorul mai spune, în motivarea Tribunalului Bucureşti, că „încuviințarea părăsirii țării nu afectează buna desfășurare a procesului penal, în contextul în care în cauza în care acesta este trimis în judecată nu sunt fixate termene, iar scopul măsurii preventive a controlului judiciar este pe deplin îndeplinit în continuare”.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca Răducan să nu se mai întoarcă din Grecia, instanţa precizează că acest risc „nu poate fi raportat exclusiv la natura infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, ci trebuie avute în vedere și alte elemente, cum ar fi comportamentul procesual al inculpatului, dar și circumstanțele sale personale, inculpatul fiind căsătorit, având doi copii și un domiciliu stabil în țară”.

Pentru că Emil Răducan „nu este la primul conflict cu legea penală, se poate presupune, în mod rezonabil, că acesta cunoaște consecințele faptelor sale”, a adăugat judecătorul. 

Cât despre celălalt argument al DIICOT, că Răducan ar putea fi implicat în conflicte pe teritoriul Greciei, judecătorul apreciază că „acest risc nu este condiționat neapărat de faptul că inculpatul se află în România sau în altă țară, neputând justifica în mod pertinent respingerea cererii sale”.

DIICOT a contestat decizia tribunalului, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti, care a fixat termen în data de 8 august. 

Până când judecătorii nu vor pronunţa o decizie definitivă, Emil Răducan rămâne dat în consemn la frontieră şi nu poate părăsi ţara.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro