Liderii G7 se reunesc în Biarritz. Care este importanța întâlnirii

Summitul G7 2019 începe sâmbătă după-amiază și se va încheia duminică seara. În urma discuțiilor, liderii celor șapte țări membre speră ca în cele două zile de summit să ajungă la un consens privind unele dintre cele mai stringente probleme mondiale ale momentului.

G7 (sau Group of Seven) este o organizație formată din cele mai puternice șapte economii din lume: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite, scrie BBC News.

Grupul se consideră „o comunitate de valori”, care are drept principii cheie drepturile și libertățile omului, democrația, statul de drept, prosperitatea și dezvoltarea durabilă.

Ce face G7

Liderii celor mai puternice economii din lume, șase la număr, s-au reunit prima dată în 1975 „pentru a face schimb de idei cu privire la posibile soluții” la o criză economică globală. Canada li s-a alăturat în anul următor. Totuși, la summitul liderilor participă în fiecare an și președinții Comisiei Europene și al Consiliului European.

Anul acesta la Biarritz va fi prezent doar Donald Tusk, Jean Claude Juncker Juncker fiind obligat să se retragă din motive medicale.

În mod tradițional, sunt invitați și reprezentanți ai altor națiuni și organizații internaționale. Punctul principal al summitului de la Biarritz este „lupta împotriva inegalității”.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Miniștrii și funcționarii publici din țările membre G7 se întâlnesc pe tot parcursul anului pentru a discuta probleme de interes reciproc.

Fiecare membru preia președinția G7 timp de un an în mod rotativ, iar în acel an găzduiește și reuniunea anuală a liderilor celor șapte țări.

Printre subiectele dezbătute la summiturile din anii trecuți au fost politica energetică mondială, schimbările climatice, HIV / SIDA și securitatea globală.

La sfârșitul fiecărui summit este emis un comunicat în care sunt prezentate cele convenite.

Cât de eficient este G7

Multă lume consideră G7 drept „un artefact al unei epoci trecute”, dar de-a lungul timpului, G7 a înregistrat o serie de succese. Un astfel de exemplu este lansarea unui fond global pentru combaterea SIDA, TBC și malarie, despre care spune că a salvat 27 de milioane de vieți din 2002 încoace.

De asemenea, în cadrul G7 s-au pus bazele acordului pentru Climă de la Paris, din 2016. Ulterior, Statele Unite au anunțat că se vor retrage din acest acord.

De ce China și Rusia nu sunt parte a grupului

În ciuda faptului că are cea mai mare populație din lume și a doua cea mai mare economie la nivel global, China nu face parte din acest grup select deoarece are un venit scăzut pe cap de locuitor și nu este considerată drept o economie avansată.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Rusia pe de altă parte s-a alăturat grupului în 1998, atunci când acesta a devenit G8. Dar a fost exclusă în 2014, după ce a anexat Crimeea.

Totuși, președintele SUA, Donald Trump, consideră că Rusia ar trebui readmisă „pentru că ar trebui să avem Rusia la masa negocierilor”.

Cu ce provocări se confruntă G7

Discuțiile și negocierile în G7 nu merg tot timpul foarte bine. Membrii au avut o serie de dezacorduri de-a lungul timpului. Cel mai recent a fost atunci când Trump s-a contrazis cu alți membri în ceea ce privește impozitele pe importuri și acțiunile asupra schimbărilor climatice la summitul de anul trecut din Canada.

De asemenea, organizația a fost criticată pentru că nu reflectă starea actuală a politicii globale sau a economiei. G7 nu are membri din Africa, America Latină sau emisfera sudică și se confruntă cu o provocare din partea economiilor emergente în creștere rapidă, precum India și Brazilia.

Unii economiști globali au sugerat că aceste economii vor depăși unele dintre țările G7 până în 2050.

Ce se așteaptă de la summitul G7 2019

Liderii statelor G7 se reunesc sâmbătă după-amiază la Biarritz pentru a soluţii concrete la crizele care zguduie planeta: război comercial, dosarul iranian sau incendiile din pădurea amazoniană.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Catastrofa ecologică din America de Sud va fi pe agenda discuţiilor din timpul dineului ce va avea loc în farul din Biarritz – cu un meniu din specialităţi basce – între liderii clubului principalelor state industrializate: Emmanuel Macron (Franţa), Donald Trump (SUA), Angela Merkel (Germania), Boris Johnson (Marea Britanie), Giuseppe Conte (Italia), Shinzo Abe (Japonia) şi Justin Trudeau (Canada), scrie AFP.

Discuţiile ar putea fi delicate pentru că Emmanuel Macron l-a acuzat vineri pe preşedintele brazilian Jair Bolsonaro că a „minţit” în privinţa angajamentelor asupra climei şi de ”inacţiune” în faţa incendiilor din Amazonia.

De cealaltă parte, Berlinul şi-a exprimat deja reticenţele la anunţul că Parisul va bloca proiectul de acord comercial între UE şi Mecosur, un subiect ce va fi abordat într-un tete-a-tete Merkel-Macron.

Toată lumea vrea, însă, să vadă care va fi atitudinea imprevizibilului Donald Trump pe alte subiecte de divergenţe.

Discuţiile se anunţă furtunoase în ce priveşte impozitarea giganţilor digitali, relansarea economiei mondiale sau tensiunile comerciale americano-chineze, la o zi după impunerea de noi taxe vamale reciproce.

Preşedintele Statelor Unite a ameninţat cu represalii la impunerea unei taxe franceze pentru giganţii digitali americani.

În ce priveşte un alt dosar spinos, cel al programului nuclear iranian, Emmanuel Macron îşi va informa omologii despre întrevederea avută cu şeful diplomaţiei de la Teheran, Mohammad Javad Zarif.

Urmărește-ne pe Google News