ComenteazăÎn cadrul videoconferinței, la care a participat și președintele român Klaus Iohannis, liderii „și-au afirmat solidaritatea” cu poporul ucrainean și au condamnat suferința umanitară din țară. Ei au discutat, de asemenea, despre „angajamentele diplomatice” și eforturile de „a impune costuri economice severe pentru a trage Rusia la răspundere” pentru acțiunile sale.
Ulterior conversației, care a durat aproximativ 90 de minute, Japonia a declarat că intenționează să-și majoreze oferta de împrumut către Ucraina de la 100 de milioane de dolari la 300 de milioane de dolari, potrivit BBC.
La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a transmis că țara sa va oferi Ucrainei bani pentru a continua să cumpere arme. El a spus că Germania a atins limita de arme pe care le poate trimite din stocurile sale armate.
Scholz a spus că a cerut industriei germane de armament să spună ce poate oferi rapid, relatează Reuters. Aceasta ar putea include armele antitanc și de apărare aeriană pe care Ucraina le-a cerut. Germania va lucra, de asemenea, cu parteneri pentru a ajuta la asigurarea artileriei cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina.
Ucraina a cerut mai multe arme grele, pe măsură ce Rusia își intensifică ofensiva în regiunea de est Donbas, unde oficialii ucraineni au anunțat că „a început a doua etapă a războiului”.
Și premierul britanic Boris Johnson a declarat că Regatul Unit va intensifica ajutorul pentru Ucraina și va furniza sisteme de artilerie într-un moment în care conflictul „se află într-o etapă foarte periculoasă”.
Vorbind în Camera Comunelor imediat după videoconferință, Johnson a spus că este „esențial să nu-i permitem lui Putin să câștige teren” în Donbas. „De aceea ne intensificăm aprovizionarea cu echipamente militare de tipul de care ucrainenii au nevoie în mod special acum”, a spus el, adăugând că războiul a devenit „un conflict de artilerie”.
Într-un alt comunicat emis de premierul italian Mario Draghi, citat de Reuters, se precizează că liderii au împărtășit „îngrijorarea profundă” pentru ostilitățile prelungite din Ucraina și au spus că este nevoie de o încetare rapidă a focului.
„A existat un larg consens cu privire la necesitatea de a intensifica presiunea asupra Kremlinului, inclusiv prin adoptarea de noi sancțiuni și de a crește izolarea internațională a Moscovei”, se arată în declarația Romei.
Spre deosebire de alte comunicate, cel emis de guvernul italian menționează și importurile de gaz din Rusia. Mario Draghi afirmă că liderii au reiterat angajamentul de a diversifica aprovizionarea cu energie pentru a reduce dependența de Rusia.
Administrația Prezidențială de la București transmite că liderii europeni și NATO au analizat situația de securitate și cea umanitară „deosebit de gravă”, după retragerea forțată a armatei ruse din zonele ocupate „și au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar și distrugerile masive ale zonelor locuite și ale infrastructurii civile”.
Klaus Iohannis le-a comunicat liderilor europeni și NATO demersurile României pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv „facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetățeni ucraineni de la frontieră și găzduirea refugiaților pe teritoriul țării noastre”. Totodată, șeful statului a subliniat importanța implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, mai precis, crearea accelerată a Grupului de Luptă în România.
La videoconferința de marți, găzduită de președintele american Joe Biden, au participat premierul canadian Justin Trudeau, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Charles Michel, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi, premierul japonez Fumio Kishida, secretarul-general NATO Jens Stoltenberg, președintele polonez Andrzej Duda, președintele român Klaus Iohannis și premierul britanic Boris Johnson.
Foto: EPA
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia