Ce se întâmplă astăzi la Bruxelles este un pas intermediar. Pe 26-27 februarie, Laura Codruţa Kovesi a obţinut avizele Comisiei LIBE (Libertăţi civile, justiție și afaceri interne) şi Comisiei CONT (Control bugetar) din Parlamentul European, în defavoarea unui candidat german şi a unui francez. Acum, încep negocieri între Parlament şi Consiliul Uniunii Europene.
Parlamentul European va merge cu un singur nume în faţa Consiliului UE – cel al Laurei Codruţa Kovesi. Pe de altă parte, România deţine în acest moment şefia Consiliului UE, însă decizia nu va fi luată de ţara noastră.
Finlandezii, chemaţi să se pronunţe
După România, preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de Finlanda, aşa că, pentru a evita un conflict de interese, discuţiile despre viitorul şef al Parchetului European vor fi purtate cu această ţară. Consiliul a dat un vot indicativ la mijlocul lunii februarie. Au votat reprezentanţii statelor membre UE, iar acolo câştig de cauză a avut Jean–Francois Bohnert, candidatul francez.
Cum Consiliul UE şi Parlamentul vin cu două nume diferite, va avea loc o negociere. Ea începe de astăzi. Totul depinde de cum decurg discuţiile dintre reprezentanţii Parlamentului şi cei ai Consiliului.
Motivul pentru care decizia nu este luată direct complică întregul proces, dar are rolul de a-l face mai transparent şi mai legitim. În timp ce Parlamentul European este votat de cetăţenii UE şi reprezintă interesele lor, prin reprezentanţi, Consiliul UE reuneşte statele membre, la nivel de miniştri şi autorităţi competente.
Posibil vot la finalul lunii martie
PPE, grupul politic european care o susţine puternic pe Laura Codruţa Kovesi, şi-ar dori un vot până la finalul lunii martie, potrivit informaţiilor Libertatea. Asta ar însemna ca cei din Consiliul UE să susţină acelaşi candidat, pe Laura Codruţa Kovesi. Este foarte posibil ca acest lucru să se întâmple, pentru că Andres Ritter, candidatul german, este ieşit din cursă, fără posiblităţi reale de a mai câştiga nominalizarea.
Voturile din Consiliul UE vor fi astfel redistribuite. Dacă nu vor exista piedici în procesul de negociere, Parlamentul va vota în plen, la finalul lunii martie, propunerea ca Laura Codruţa Kovesi să preia şefia Parchetului European.
Există însă şi varianta ca lucrurile să se „împotmolească” undeva, din cauza acestui proces complicat, care este acum folosit în premieră, pentru postul de procuror-șef european proaspăt înfiinţat. Multe dintre detaliile procedurii sunt stabilitate pe măsură ce întregul proces avansează.
Kovesi, audiată în dosarul de la Secția de anchetare a magistraților
În timp ce la nivel european încep negocierile pentru stabilirea procurorului-șef al Parchetului European, candidatul cu cele mai mari şanse, Laura Codruţa Kovesi, este la Bucureşti, întrucât a fost citată pentru a fi audiată la Secţia de investigare a infracțiunilor din justiție.
Laura Codruța Kovesi a mai fost citată și pe 15 februarie în acest dosar, însă atunci nu a fost audiată deoarece a recuzat procurorul care anchetează dosarul său, Adina Florea, dar şi pe şefului Secţiei, Gheorghe Stan, motivul fiind „afectarea imparţialităţii”. Ambele cereri au fost respinse.
Fosta șefă DNA a vorbit recent, într-un interviul acordat Andreei Esca la postul de radio Europa FM, despre coincidențele din dosarul penal pe care i l-a făcut secția de anchetare a magistraților.
”Este clar că dosarul penal este plin de coincidențe. S-a început urmărirea mea penală chiar înainte de audierea din Parlamentul European, deși era dosarul vechi de un an. O altă coincidență este că, după ce m-am întors de la Bruxelles, am primit citație pentru 7 martie, când iar trebuie să fiu prezentă la Bruxelles. De ce nu în 6 sau în 8? Sunt prea multe coincidențe”, a spus Kovesi.
Procuror-şef al Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, Gheorghe Stan, spunea, la finalul lunii februarie, că niciunul dintre dosarele în care este vizată Laura Codruţa Kovesi nu a fost întocmit în urma vreunei sesizări din oficiu a acestei secţii speciale, ci sunt preluate pe baza unor ordonanţe de declinare de la alte unităţi de parchet și sunt constituite în urma unor plângeri a unor petenți.
În dosarul deschis pe numele său în urma unui denunţ făcut de Sebastian Ghiţă, Kovesi este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. Ghiţă susţine că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
Citește și:
Ce urmează pentru Laura Codruța Kovesi, după votul din Comisia LIBE
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro