ComenteazăDecizia a fost luată în cadrul unui summit al șefilor de stat și de guvern din UE la Bruxelles și marchează începutul unui proces de aderare lung și complex.
„Un moment istoric”, a transmis Charles Michel pe Twitter după decizia liderilor UE, felicitându-i totodată pe președinții Volodimir Zelenski și Maia Sandu.
„Viitorul nostru este împreună”, a mai scris președintele Consiliului European pe Twitter.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia spunând că este un moment „unic și istoric”.
Maia Sandu a salutat, de asemenea, decizia Consiliului European. „Zi istorică pentru Moldova: Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor”, a scris președintele Moldovei pe Facebook.
Și președintele României a salutat decizia. „O realizare istorică astăzi, când EUCO acordă statutul de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova . A ajuns la această decizie excepțională în urma unui sprijin puternic și a unor demersuri intens. Acordând, de asemenea, perspectiva europeană Georgiei ”, a scris Iohannis pe Twitter.
Decizia, semnalată încă de zilele trecute, vine după o propunere a Comisiei Europene în acest sens și după un vot covârșitor pozitiv, care a avut loc joi în Parlamentul European. Cu 529 voturi pentru, 45 împotrivă și 14 abțineri, Parlamentul a adoptat o rezoluție prin care invită liderii UE să acorde „fără întârziere” statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova.
Decizia privind candidatura Ucrainei, care va fi luată de cei 27 de șefi de stat și de guvern ai UE în summitul care începe azi la Bruxelles, va oferi un impuls moral uriaș țării devastate de război, lucru pe care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a subliniat miercuri, într-un discurs în fața Parlamentului European.
„Ucraina a trecut prin iad pentru un motiv simplu: și anume dorința ei de a adera la Uniunea Europeană”, a spus șefa executivului UE.
Dar chiar dacă liderii europeni vor susține speranțele ucrainenilor, ei au puține ajutoare noi de oferit Kievului în lupta sa imediată pentru supraviețuire.
La un alt summit de la sfârșitul lunii trecute, Consiliul European a adoptat un al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, inclusiv planuri de a impune un embargo parțial petrolier.
Dar la actualul summit, se va discuta puțin sau deloc despre un al șaptelea pachet. Parțial, pentru că oficialii UE au înțeles că măsurile punitive de până acum nu l-au impresionat pe Vladimir Putin, în ciuda costului ridicat pe care economiile europene îl plătesc.
Ultimul proiect de concluzii ale Consiliului European, care urmează să fie adoptat oficial la finalul summitului actual, afirmă vag că UE „va continua să se lucreze la sancțiuni, inclusiv pentru a asigura punerea lor în aplicare și pentru a preveni eludarea măsurilor”.
Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la UE, a declarat că prioritatea actuală ar trebui să fie aplicarea sancțiunilor existente pentru a se asigura că acestea sunt eficiente.
„Am mers foarte, foarte departe – mai departe decât oricând în istorie – avem mii de sancțiuni”, a declarat recent Gitenstein. „Problema cu sancțiunile nu este adăugarea de noi măsuri, ci aplicarea lor, ceea ce reprezintă o problemă dificilă”, a adăugat el.
Oficialii SUA și UE, a precizat el, își coordonează deja eforturile. „Dacă toate acestea ar fi aplicate în totalitate, ar avea un impact devastator”, a asigurat Gitenstein. „Și încep să aibă un impact mare”, a mai spus Gitenstein.
Arme necesare
În același proiect de concluzii, liderii UE spun puține lucruri concrete despre nevoia urgentă a Ucrainei de arme, muniție și ajutor militar. Trupele Moscovei ocupă în prezent mari regiuni din sudul și estul țării, inclusiv un coridor terestru către Crimeea, peninsula ucraineană pe care Rusia a invadat-o și anexat-o în 2014.
„Uniunea Europeană își menține angajamentul ferm de a oferi în continuare sprijin militar pentru a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent la autoapărare”, spune declarația summitului. „În acest scop, Consiliul European solicită Consiliului să lucreze rapid la o nouă creștere a sprijinului militar”, mai precizează declarația.
Diferența dintre promisiunile făcute de Occident și retorica vagă folosită atunci când vine vorba de nevoile actuale ale Kievului i-a pus în dificultate pe oficialii și diplomații ucraineni. Aceștia și-au exprimat recunoștința profundă pentru sprijin, subliniind în același timp că este nevoie de mult mai mult ajutor pentru a garanta victoria militară, indiferent cum ar putea fi definită aceasta.
Într-o ședință de informare cu reporterii, în această săptămână, ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Cențov, s-a enervat atunci când a fost invitat să comenteze declarațiile recente ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit cărora războiul din Ucraina s-ar putea prelungi mulți ani.
„Ei bine, cred că secretarul general al NATO poate să se concentreze pe altceva, decât pe aceste predicții”, a spus Chentsov. „Nu este de ajutor. Aceasta este umila mea opinie”, a adăugat el.
„Oamenii noștri sunt destul de puternici și capabili”, a adăugat ambasadorul. „Dar, știți, nu este suficient să fii inventiv și curajos. Avem nevoie de o mulțime de arme – acum – iar acest lucru ar trebui să schimbe situația”, a avertizat el.
Nu doar armele lipsesc Kievului. Ucraina se află în pragul colapsului financiar. În proiectul de concluzii al summitului se menționează că Comisia Europeană „va prezenta în curând o propunere pentru a acorda Ucrainei o nouă asistență macrofinanciară excepțională de până la 9 miliarde de euro în 2022”.
Dar 9 miliarde de euro reprezintă foarte puțin, în condițiile în care experții financiari au apreciat că deficitul bugetar actual al Ucrainei este de 5-7 miliarde de euro pe lună.
O portiță de ieșire din angajamentul față de Kiev și Chișinău
Incertitudinea privind viitorul statului ucrainean – a cărui existență se află în pericol – este doar una dintre problemele pe care liderii UE le vor ocoli, se pare, în timpul summitului, scre Politico.
Perspectiva aderării Ucrainei – precum și a Republicii Moldova – ar putea să modifice în mod fundamental echilibrul decizional în UE și, prin urmare, ar putea duce la solicitări privind modificarea tratatelor.
Datorită populației relativ mari a Ucrainei – țara ar fi a cincea sau a șasea țară ca mărime din UE – ea ar avea dreptul la o delegație mare în Parlamentul European, iar eventuala aderare ar influența orice decizie luată prin vot.
Dar, în timp ce decizia privind candidaturile celor două țări ridică cu siguranță întrebări dificile despre modificările tratatului, liderii UE par deciși să le evite deocamdată. În schimb, ei vor face referire la „Conferința privind viitorul Europei” – un efort coordonat de Franța, care are rolul de a reanaliza modul în care ar putea fi structurată UE în deceniile următoare.
De menționat în același timp că proiectul de concluzii privind candidaturile celor două țări pare a oferi UE o portiță de ieșire, în cazul în care reformele instituționale ale blocului comunitar nu sunt realizate. Concret, documentul menționează că ofertele de aderare ar putea fi blocate, dacă UE nu este pregătită să se extindă.
„Progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană va depinde de meritele proprii”, se afirmă în declarație, care adaugă totodată, în mod criptic: „inclusiv de capacitatea UE de a absorbi noi membri”.
Nu este tocmai clar cum anume ar putea fi măsurată în mod obiectiv această capacitate, observă Politico.
Întârzierile mari în procesul de aderare pentru țările din Balcanii de Vest sugerează oricum că Ucraina și Moldova ar trebui să fie pregătite și ele pentru potențiale întârzieri.
Unele state balcanice au amenințat că vor boicota reuniunea de dinaintea summitului, din cauza blocării, de către Bulgaria, a negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord – o chestiune care a precipitat căderea guvernului de la Sofia.
În cele din urmă, liderii din Balcani vor fi prezenți la reuniunea de la Bruxelles, dar diplomații au declarat că este puțin probabil să se ajungă la un compromis cu Sofia, mai ales că executivul premierului Kiril Petkov a fost demis, miercuri.
Pentru ca Ucraina și Republica Moldova să înceapă oficial negocierile de aderare, cele două trebuie să îndeplinească mai întâi o serie de condiții legate de principiile fundamentale ale democrației și statului de drept.
În acest moment, însă, invazia Rusiei pune multe lucruri sub întrebare, în condițiile în care Ucraina nu știe nici măcar care vor fi granițele sale sau câți cetățeni va avea.
Războiul face ca oferta de aderare a Ucrainei să fie chiar mai imprevizibilă decât cea a Ciprului, căruia i s-a permis să adere la UE în ciuda faptului că insula a fost divizată în urma unui conflict cu Turcia.
Cențov, ambasadorul ucrainean, a declarat că încheierea războiului și restabilirea păcii nu sunt condiții prealabile pentru ca țara sa să adere la UE și că guvernul de la Kiev va continua să lucreze la reformele administrative, inclusiv la sistemul de justiție al țării.
„Nu există nicio precondiție pentru pace”, a declarat Chentsov. „Avem o înțelegere clară”, a adăugat el. Oficialul a recunoscut totuși că anumite reforme vor fi dificil, sau chiar imposibil de implementat până la încheierea războiului.
„Lucrurile sistemice, cum ar fi continuarea reformei poliției sau a serviciilor de securitate… sunt probabil dificil sau imposibil de realizat înainte de a stabiliza situația, și chiar cred că va dura ceva timp după ce rușii vor înceta să mai tragă”, a spus el.
Dar ambasadorul a declarat că decizia de a acorda statutul de candidat ar fi o dovadă clară de încredere că Ucraina poate învinge în război și se poate îndrepta spre locul său de drept în UE.