Liderul Duduienilor, omorât de o tăietură la gambă. Judecătorii explică de ce a scăpat ucigașul „Napi” cu o pedeapsă de doar 10 ani pentru omor

Partida de barbut din noaptea de 3 spre 4 august 2020, la care au participat Florin Mototolea (zis „Emi Pian”) și Richard Emanuel Gheorghe (zis „Napi” sau „Piticu”), s-a terminat într-o baie de sânge, iar apoi a generat un scandal care a condus la demisia șefului Poliției Române, Liviu Vasilescu.

Moartea lui Emi Pian este un episod din lumea interlopă a Capitalei care încă provoacă tulburări în medii diverse. 

Ceea ce a început cu insultarea unei mătuși a degenerat într-o bătaie generală între două clanuri interlope, a rezultat o crimă. Scandalul s-a propagat apoi până la vârful Poliției Române, al cărei șef a considerat că trebuie să împace personal cele două grupări rivale.

Pe data de 17 mai 2024, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Richard Emanuel Gheorghe la 10 ani de pușcărie pentru omor, pedeapsă scăzută de la 13 ani, cât luase ucigașul la tribunal.

Vasile și Laurențiu Duduianu – care l-au bătut pe „Napi”, luându-i partea lui Emi Pian – s-au ales fiecare cu pedepsele înjumătățite (câte 3 ani de închisoare), după ce instanța de fond îi condamnase pe fiecare la mai bine de 6 ani de pușcărie pentru tentativă de omor asupra ucigașului.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Moartea lui Emi Pian, cauzată de o tăietură la gambă

În motivarea instanței de apel, consultată de Libertatea.ro, se regăsesc detalii care fac ca moartea lui Emi Pian să semene – păstrând proporțiile – cu cea a legendarului Ahile, asta deoarece pe interlop l-a ucis o tăietură la gambă.

Doi adversari l-au asaltat pe Emi Pian în timpul încăierării. L-au lovit în cap cu un baston telescopic și cu dosul unui cuțit, provocându-i răni serioase, care ar fi putut să-i cauzeze sfârșitul.

În realitate însă, liderul Duduienilor suferea de probleme cu inima și, tăiat la gambă fiind, a sângerat până a murit:

• „Din concluziile raportului medico-legal de necropsie a reieșit că moartea numitului (Mototolea Florin – n.r.) a fost violentă. (…) Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei a reieșit, conform foii de observație întocmită la Spitalul Universitar de Urgență București, că (Mototolea Florin – n.r.) prezenta modificări EKG, interpretate în context de exsangvinare (hemoragie externă).
• Aceste perturbări ale parametrilor sistemului circulator au culminat cu insuficiență cardio-circulatorie acută datorită volumului redus de sânge în organism și insuficiență respiratorie acută, ce au condus în cele din urmă la infarct miocardic acut și instalarea morții.
• S-a mai reținut că leziunile traumatice tanatogeneratoare (plăgi tăiate la nivelul gambei drepte) au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor-înțepător, între acestea și cauza medicală a decesului existând legătură de cauzalitate indirectă, condiționată de patologia cardiacă preexistentă”, se arată în actele dosarului.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Reconstituirea a arătat cum a ajuns ucigașul „Napi” să-i aplice victimei sale tăietura fatală. În timpul încăierării, Richard Emanuel Gheorghe a fost lovit de Emilian Pian și de locotenenții săi până în punctul în care „a căzut în șezut”, potrivit exprimării judecătorilor.

Aflat la sol, Napi l-a tăiat cu un cuțit pe Emilian Pian, lovitură aplicată deasupra călcâiului, în zona gambei.  Arma, inscripționată „AK-47 CCCP”, avea o lamă de 24 de centimetri. Tăietura i-a ajuns liderului interlop până la os, iar hemoragia i-a fost fatală. 

Instanța a stabilit că niciunul dintre cei implicați în conflict nu era în legitimă apărare, deoarece Emilian Pian era în superioritate numerică, iar „Napi” avea o armă care i-a conferit un avantaj disproporționat.

Instanța: „Nu a urmărit să ucidă, dar a acceptat acest rezultat”

Pe parcursul procesului, „Napi” a încercat să îi convingă pe judecători, fără succes, să îi schimbe încadrarea juridică din „omor” în „lovituri cauzatoare de moarte”:

• „Spre deosebire de infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, infracțiunea de omor este condiționată de existența intenției de a ucide dedusă, între altele, din lovirea prin mijloace apte de a produce acest rezultat, regiunea corporală lezată și intensitatea loviturilor aplicate.
• Elementul material al laturii obiective a fost reprezentat de acţiunea de lovire a victimei (Mototolea Florin, zis Emi Pian – n.r.) în mod repetat cu cuțitul, cauzându-i plăgi tăiate, apte să provoace hemoragii, care să conducă la deces.
• În speță, este mai presus de îndoială că, în lipsa acţiunii inculpatului (Gheorghe Emanuel Richard – n.r.), de lovire a victimei cu cuțitul, decesul nu s-ar fi produs, întrucât lovirea reprezintă o condiţie sine qua non pentru producerea urmăririi imediate.
• Chiar dacă decesul s-a produs ca urmare a stopului cardiac iresuscitabil, consecința unei tulburări majore de ritm cardiac, aceasta a reprezentat o complicație survenită în evoluția unei hemoragii externe medii, produsă prin plăgi tăiate la nivelul gambei drepte (…) la un organism cu patologie cardiacă preexistentă, relevând că între acţiunile inculpatului şi rezultatul produs (decesul victimei) există o legătură de cauzalitate indirectă, dar neîntreruptă, astfel cum a rezultat din analiza efectuată de medicii legişti prezentată în actele medico-legale aflate la dosar.
• Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei indirecte, inculpatul a prevăzut rezultatul faptei, nu a urmărit producerea decesului victimei, însă a acceptat posibilitatea producerii acestuia. (…)
• Chiar dacă inculpatul (Gheorghe Emanuel Richard – n.r.) nu a urmărit, (acesta – n.r.) a acceptat posibilitatea producerii morții victimei și – având în vedere zona vizată, obiectul vulnerant folosit și, nu în ultimă instanță, intensitatea loviturii – este mai presus de îndoială că în cauză activitatea infracțională a inculpatului se circumscrie infracțiunii de omor, în forma tentativei, iar nu celei de lovire sau alte violențe, așa cum s-a solicitat a se schimba încadrarea juridică”, reține instanța în motivare.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Motivarea scăderii pedepselor 

Pe de o parte, Curtea de Apel București a luat în considerare că Emanuel Richard Gheorghe, zis „Napi”, n-avea antecedente penale până să comită fapta, pe când membrii clanului Duduianu erau interlopi consacrați.

Pe de altă parte, judecătorii au ținut cont că Vasile și Laurențiu Duduianu au formulat denunțuri, așa că le-au scăzut și lor pedepsele:

• „Cât privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, instanța de control judiciar constată că, în cazul inculpaților (Gheorghe Emanuel Richard – n.r.) și (Drăghici Ionuţ Gheorghe – n.r.), nu a dat semnificația cuvenită tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepselor, enumerate în art. 74 Cod penal, respectiv datelor personale ale inculpaților.
• Astfel, împrejurarea că nu au antecedente penale (în cazul amândurora), precum și atitudinea procesuală de recunoaștere a faptei și colaborare (în cazul inculpatului Drăghici Ionuţ Gheorghe) se impuneau a fi valorificate în cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepselor aplicate.
• De asemenea, Curtea nu va face abstracție de împrejurările comiterii faptelor și de modalitatea de săvârșire a acestora: lovirea în picior a victimei cu cuțitul de către inculpatul (Gheorghe Emanuel Richard – n.r.), respectiv folosirea unui baston telescopic de către inculpatul (Drăghici Ionuţ Gheorghe – n.r.), în cadrul unor altercații la care au participat mai multe persoane. 
• În consecință, luând în considerare aceste aspecte, Curtea va reaprecia tratamentul sancționator în cazul celor doi inculpați prin reducerea sensibilă a cuantumului pedepselor aplicate, iar în cazul inculpatului (Drăghici Ionuţ Gheorghe – n.r.), chiar și în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei.
• Referitor la situația inculpaților (Duduianu Vasile și Duduianu Laurențiu – n.r.), Curtea reține că, deși aceștia nu sunt la primul conflict cu legea penală, având în vedere valorificarea denunțurilor formulate de către inculpații sus-menționați, instanța de control judiciar va reaprecia în mod corespunzător limitele pedepselor ce urmează a fi aplicate și în ceea ce îi privește pe aceștia”, se mai arată în documentul citat.

S-au tăiat între ei de la onoarea unei mătuși: „Sar cocalarii pe tata!”

Crima a avut loc în data de 4 august 2020 în timpul unei partide de barbut la care participau, pe de-o parte, cei din clanul Duduianu (liderul Emi Pian și locotenenții lui, Vasile și Laurențiu Duduianu), iar pe de altă parte, cei din clanul Rinu (criminalul „Napi” și Gheorghe Ionuț Drăghici).

Partida de barbut s-a desfășurat pe strada Intrarea Craiovei, la numărul 31, în sectorul 6 din București. La joc au luat parte între 15 și 20 de persoane, iar până în jurul orei 2.00 a decurs fără incidente.

La un moment dat, Emi Pian ar fi înjurat-o pe mătușa lui Richard Emanuel Gheorghe, motiv pentru care cei doi au început să se insulte.

Din motivarea judecătorilor nu reiese ce anume și-au spus cei doi, însă instanța reține că vorbele lui Richard Emanuel Gheorghe l-au „rușinat de față cu ceilalți” pe Emilian Pian.

Atunci, Richard Emanuel Gheorghe, zis „Napi”, a dus mâna la spate, unde martorii au văzut că avea prins, la curea, un cuțit.

„Bă, ești nesimțit? Pui mâna pe cuțit?!”, i-ar fi strigat lui Napi cei prezenți acolo.

În încercarea de a aplana conflictul, oamenii lui Emi Pian l-au scos din imobil pe liderul lor, însă aceștia au oprit la câțiva metri mai încolo, deoarece „Urecheatu” din clanul Duduienilor nu terminase partida de barbut și trebuia așteptat.

Până ca „Urecheatu” să termine jocul, fiul lui Emilian Pian a dat un telefon, informându-i pe alți membri ai clanului că „sar cocalarii pe tata” și chemându-i să vină „la Gulești”.

La auzul acestor vorbe, alți membri ai clanului Duduianu s-au urcat în trei mașini și au ajuns, la ora 2.40, în zona Podului Giulești, apoi pe strada Intrarea Craiovei nr. 31, unde încă se desfășura partida de barbut.

Duduienii, în frunte cu Emi Pian, au încercat să intre în casă, însă n-au mai apucat, deoarece s-au luat la bătaie cu Napi și cu oamenii lui.

În timpul conflictului, s-au folosit cozi de topoare, spray-uri lacrimogene, dar și cuțite – unul fiind în mâna lui Richard Emanuel Gheorghe, care l-a tăiat pe Pian.

Cum a ajuns bătaia barbugiilor să „decapiteze” conducerea Poliției

Vestea morții lui Emi Pian a adâncit conflictul între clanul „Duduianu” și clanul „Rinu”, a redeschis problema grupărilor interlope din București și a zguduit „etajele superioare” din Poliția Română.

Șeful Poliției Române de la acea vreme, Liviu Vasilescu, a mers personal „să planifice” cu Duduienii înmormântarea cât mai grabnică a lui Emilian Pian.

În noaptea de 8 spre 9 august 2020, chestorul Liviu Vasilescu s-a întâlnit cu reprezentanții clanului Duduianu – printre care și „Elvis”, fratele lui Emi Pian – cărora le-ar fi transmis scurt: „Se îngroapă. Nu negociem”.

La momentul întâlnirii, trupul lui Emi Pian se afla deja de 3 zile depus la vila acestuia, iar poliţiştii încercau să îi convingă pe interlopi să-l mute de acolo în Biserica „Cuvioasa Parascheva” din cartierul Rahova al Capitalei.

Două ar fi fost motivele pentru care „numărul 1” din Poliția Română ar fi procedat așa: riscul răspândirii noului coronavirus și riscul unui nou conflict între bandele de interlopi.

Cotidianul „Adevărul” a dat publicității, atunci, imagini de pe camerele de supraveghere, care îl surprindeau pe chestorul Liviu Vasilescu la discuții cu Duduienii.

Șeful Poliției Române n-avea nicio atribuție de a se implica personal în „negocieri” cu membri ai clanurilor interlope, iar opinia publică a văzut acest gest ca pe o încercare a polițiștilor să asigure „liniștea” cu prețul credibilității IGPR.

Mai mult, președintele Klaus Iohannis a cerut conducerii Poliției Române „să explice” imaginile de la întâlnirea de noapte dintre Liviu Vasilescu și Duduieni.

Pe data de 1 septembrie 2020, chestorul Liviu Vasilescu și-a anunțat demisia din funcția de inspector general al Poliției Române, spunând că a constatat „un atac mediatic concentrat” asupra IGPR.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro