Presa americană: Comandanții ruși au primit ordin să invadeze Ucraina. Aproape trei sferturi din armata Rusiei, poziționată pentru atac

Cetățenii americani de pe teritoriul Rusiei sunt sfătuiți de Ambasada SUA „să evite aglomerațiile” și să aibă pregătite „planuri de evacuare” pentru a putea părăsi țara, relatează The Guardian, citând un anunț al reprezentanței diplomatice americane în Rusia.

Recomandarea marchează o deteriorare suplimentară a relațiilor dintre SUA și Rusia în ceea ce unii observatori numesc deja un nou Război Rece.

„Potrivit surselor media, au existat amenințări cu atacuri care vizează centre comerciale, stații de cale ferată și de metrou și alte locuri unde au loc adunări publice din marile zone urbane, inclusiv Moscova și Sankt Petersburg, precum și în zonele unde tensiunile au luat amploare de-a lungul graniței Rusiei cu Ucraina”, se menționează în mesajul Ambasadei americane.

Astfel, cetățenii SUA din Rusia sunt sfătuiți să urmărească presa locală și internațională pentru informații actualizate despre evoluția situației, să evite zonele aglomerate, să-și informeze prietenii și familia în legătură cu siguranța lor, să fie atenți la ce se întâmplă în jurul lor și la locurile frecventate de turiști sau occidentali, să aibă asupra lor un act de identitatet, inclusiv un pașaport american cu o viză rusească valabilă, și să aibă pregătite planuri de evacuare care nu se bazează pe asistența oferită de guvernul SUA.

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat duminică, la Digi 24, că posiblitatea izbucnirii unui conflict armat în Ucraina este „tot mai aproape” dacă „provocările” din regiunea Donbas vor continua, relatează News.ro.

„Există încă pericolul pentru conflict armat în Ucraina, acest lucru l-a arătat foarte clar şi preşedintele Zelenski când a fost la Munchen, spunând printre altele că se simte singur, că de fapt, noi îi spunem că sunt porţile deschise în NATO, dar nu poate să intre şi a cerut sprijin chiar dacă atunci când vorbeşte în ţară am văzut că este în cadrul unui discurs liniştitor, suntem într-o situaţie destul de complicată în acest moment”, a spus ministrul român al apărării.

”Se pare că este tot mai aproape posibilitatea unui conflict armat în Ucraina dacă continuă provocările din Donbas”, a continuat Vasile Dîncu, adăugând că dacă Rusia va invada Ucraina, efectele se vor resimți în privința aprovizionării cu energie, precum și din punctul de vedere al posibililor refugiați care ar putea ajunge pe teritoriul României.

Ministrul Oleksii Reznikov a declarat că unele dintre persoanele care au fost evacuate din regiunea separatistă Donbas se întorc acasă pe cont propriu pentru că nimeni nu le-a oferit cazare și hrană, relatează The Kyiv Independent, potrivit Hotnews.ro.

Avocatul Poporului precizase anterior că persoanele evacuate au stat timp de două zile fără să primească mâncare, fără să doarmă sau au fost ținute în săli de sport fără încălzire.

Între timp, în regiunea rusă Kursk, de la granița cu Ucraina, a fost instituită starea de urgență, din cauza sosirii în regiune a ”unui număr semnificativ” de locuitori ai Republicilor Populare Donețk și Luhansk, potrivit agenției Tass, care citează site-ul Ministerului pentru Situații de Urgență al Rusiei. Măsura fusese luată anterior în regiunile Rostov și Voronej.

Potrivit celei mai recente evaluări ale serviciilor de informații americane, Rusia are acum aproape 75% din forțele sale convenționale în poziție împotriva Ucrainei, a declarat pentru CNN un oficial american.

Este vorba despre aproximativ 120 din totalul estimat de 160 de grupuri tactice la nivel de batalion ale Rusiei, care sunt poziționate la 60 de kilometri de Ucraina, potrivit oficialului. În timp ce acestea reprezintă 75% din principalele unități de luptă ale Rusiei, înseamnă mai puțin de jumătate din totalul trupelor din armata rusă.

Oficialii americani au mai raportat că trupele rusești împreună cu forțele separatiste dislocate în jurul Ucrainei ar putea ajunge până la 190.000.

Totodată, CNN notează că 35 din cele 50 de batalioane de apărare antiaeriană sunt în poziţii de atac împotriva Ucrainei. Iar aproximativ 500 de avioane de luptă şi de atac şi 50 de bombardiere sunt pregătite să atace fosta republică sovietică.

Astfel, forțele ruse depășesc acum cu mult forțele militare ucrainene, potrivit evaluărilor citate de CNN, care notează că nu a putut verifica informațiile.

Potrvit unor surse din serviciile de informaţii americane, comandanții ruși au primit ordine de a atac asupra Ucrainei, iar în prezent aceștia fac planuri cu privire la modul în care vor manevra forțele în sectoarele lor de pe câmpul de luptă, relatează postul american CBS News.

Informațiile indică faptul că ei „fac tot ceea ce ar face comandanții americani odată ce ar primi ordinul să acționeze”, a spus corespondentul pentru securitate națională CBS News, David Martin.

Compania aeriană scandinavă SAS a anulat zborul său săptămânal pe ruta Oslo-Kiev, programat marți, 22 februarie, a anunțat duminică un purtător de cuvânt al companiei, invocând criza din Ucraina, relatează Reuters.

SAS va evita, de asemenea, spațiul aerian ucrainean până pe 27 februarie și va lua ulterior o decizie cu privire la zborul său de pe 1 martie.

Totodată, compania aeriană austriacă Austrian Airlines și cea elvețiană Swiss International Air Lines au anunțat suspendarea majorității zborurilor către Ucraina, pe fondul tensiunilor în creștere din regiune, relatează Ukrainska Pravda.

Austrian Airlines operează zboruri din Viena către Kiev, Lviv și Odesa. Potrivit serviciului de presă al companiei, citat de avianews.com, zborurile către Kiev și Odesa sunt suspendate până la sfârșitul lunii februarie. În schimb, zborurile de pe ruta Viena-Lviv se vor desfășura în continuare.

Elveția va suspenda zborurile pe singura sa rută către Ucraina, Kiev-Zurich, în perioada 21-28 februarie, potrivit reprezentanților companiei Swiss International Air Lines.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) va organiza luni, 21 februarie, o reuniune extraordinară pentru a găsi modalități de detensionare a situației din Ucraina, a anunțat duminică președinția poloneză a organismului european, potrivit AFP, relatează The Guardian.

Întâlnirea va avea loc ca urmare a unei cereri venite din partea Kievului pe fondul escaladării tensiunilor din estul Ucrainei.

Autoritățile ucrainene au solicitat ca la reuniunea OSCE să se discute despre ”deteriorarea rapidă a situației de securitate din teren”, potrivit unui mesaj publicat pe Twitter de reprezentantul polonez al OSCE, Adam Halacinski.

„Scopul este de a discuta despre tot ce s-a întâmplat în ultimele ore și ce măsuri ar trebui să ia OSCE în această situație pentru a se ajunge la o detensionare. Utilizăm toate instrumentele disponibile care pot fi folosite pentru a evita un conflict armat”, a declarat viceministrul polonez de Externe, Pawel Jablonski.

Sute de oameni au ieșit în stradă duminică, la Varșovia, pentru a-și exprima opoziția ”față de o altă posibilă agresiune rusă împotriva Ucrainei”, au anunțat organizatorii protestului, potrivit AFP, citată de The Guardian.

Manifestanții au fluturat steaguri ucrainene, poloneze și ale UE, precum și drapelul folosit de opoziția din Belarus.

„Suntem cu Ucraina” sau „Mâinile jos de pe Ucraina” sunt câteva dintre mesajele afișate de protestatarii care au scandat la un moment dat „Putin în judecată!”.

Protestul are loc în contextul în care sâmbătă ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a cerut o apărare militară mai puternică a statelor baltice și a Poloniei, pe fondul temerilor că ”agresiunea rusă” nu se va opri la Ucraina.

Președintele Emmanuel Macron va avea convorbiri „în următoarele ore” cu cancelarul german Olaf Scholz și cu președintele SUA Joe Biden pe tema crizei dintre Rusia și Ucraina, a anunțat Președinția franceză în urma discuției telefonice purtate de Macron cu Vladimir Putin, relatează cotidianul Le Monde.

De asemenea, președintele francez ar putea discuta și cu premierul britanic Boris Johnson și cu cel italian Mario Draghi, precum și cu „alți parteneri apropiați”, a adăugat Palatul Elysée, după ce a transmis că șefii de stat ai Rusiei și Franței au convenit în timpul discuției de duminică după-amiază să „intensifice eforturile diplomatice” pentru a menține pacea în Ucraina.

Liderul de la Kremlin și-a exprimat din nou ”intenția de a-şi retrage trupele” din Belarus ”la finalul exerciţiilor în desfăşurare”, a transmis Palatul Elysee, duminică, în urma discuției telefonice dintre președintele francez Emmanuel Macron și omologul său de la Moscova, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Președinția franceză precizează însă despre afirmațiile liderului de la Kremlin că ”va trebui să verificăm acest lucru”. Asta în condițiile în care se constată că declaraţiile autorităţilor belaruse, potrivit cărora trupele Moscovei vor mai rămâne în Belarus ”nu coincid cu afirmaţiile preşedintelui Putin”.

Ministrul lituanian al externelor, Gabrielius Landsbergis, afirmă că decizia Rusiei și a Belarusului de a continua manevrele militare comune indică o pregătire clară a unui atac în direcția capitalei Ucrainei, relatează publicația Ukrainska Pravda.

„Trupele ruse rămân în Belarus, încălcând toate garanțiile privind retragerea. Aceasta este o pregătire clară pentru un atac asupra Ucrainei în direcția Kievului și anexarea Belarusului: un punct de cotitură pentru securitatea țărilor NATO care se învecinează cu Belarus – Lituania, Polonia, Letonia”, a scris șeful diplomației lituaniene pe Twitter.

Totodată, Landsbergis a adăugat că în această situație, întărirea NATO și impunerea de sancțiuni de către UE sunt oportune.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a declarat pentru CNN că președintele Joe Biden este gata să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin ”în orice moment, indiferent de format, dacă acest lucru permite evitarea unui război” în Ucraina.

Administrația Biden va continua să ia toate măsurile posibile pentru a încerca să convingă Rusia să nu invadeze Ucraina, a spus Blinken.

„Credem că președintele Putin a luat decizia, dar până când tancurile vor porni efectiv și avioanele vor zbura, vom folosi fiecare oportunitate și fiecare minut pe care le avem ca să vedem dacă diplomația îl poate descuraja pe președintele Putin să meargă mai departe”, a mai declarat Anthony Blinken.

În ceea ce privește solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca Occidentul să facă publice sancțiunile pregătite pentru Rusia înaintea posibilei invazii, secretarul de stat al SUA a spus că Washingtonul nu vrea să dezvăluie măsurile din timp, pentru că ”ar permite Rusiei să încerce să facă planuri împotriva lor”.

Președintele Rusiei și cel al Franței au convenit că este oportun să se intensifice căutarea de soluții diplomatice la situația din jurul Ucrainei, a transmis Kremlinul, potrivit agenției ruse de presă Tass.

În conversația telefonică purtată cu omologul său francez, Vladimir Putin a spus că forțele de securitate de la Kiev se află în spatele escaladării situației din Donbas.

”S-a exprimat o îngrijorare serioasă cu privire la deteriorarea bruscă a situației pe linia de contact din Donbass. Președintele Rusiei a remarcat că motivul escaladării îl reprezintă provocările forțelor de securitate ucrainene”, a transmis duminică serviciul de presă al Kremlinului.

Totodată, Vladimir Putin și Emmanuel Macron au admis că este nevoie să fie găsite soluții diplomatice în criza ucraineană.

De asemenea, partea rusă a acuzat Kievul că refuză ”cu încăpățânare să pună în aplicare acordurile de la Minsk și acordurile încheiate în formatul Normandia”.

„Având în vedere gravitatea situației actuale, președinții au considerat oportună intensificarea căutării de soluții prin mijloace diplomatice prin ministerele de externe și consilierii politici ai liderilor țărilor participante la formatul Normandia. Aceste contacte sunt menite să ajute la restabilirea încetării focului și asigurarea progresului în soluționarea conflictului din jurul Donbas”, se mai menționează în comunicatul transmis de serviciul de presă al președinției ruse.

Totodată, Vladimir Putin a afirmat din nou că Statele Unite și NATO trebuie să răspundă în mod specific și substanțial cererilor Rusiei în privința garanțiilor de securitate.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, face apel la o încetare imediată a focului în regiunile din estul țării sale, unde confruntările dintre separatiștii proruși și forțele ucrainene s-au intensificat în ultimele zile, relatează Reuters.

Apelul lui Zelenski a venit după discuția telefonică pe care a purtat-o duminică, 20 februarie, cu omologul său francez Emmanuel Macron.

Zelenski a mai spus că Ucraina sprijină discuțiile de pace din cadrul Grupului de Contact Trilateral (TCG), la care participă Ucraina împreună cu Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

”Suntem pentru intensificarea procesului de pace. Susţinem convocarea imediată a TCG şi introducerea imediată a unui regim de tăcere”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.

Într-o nouă șansă acordată diplomaței, Emmanuel Macron a discutat duminică la telefon cu președintele rus, Vladimir Putin, timp de o oră și 45 de minute. Apoi, liderul de la Paris a vorbit cu omologul său de la Kiev, pentru 30 de minute, potrivit postului francez BFMTV.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, spune că este momentul ca Occidentul să implementeze măcar unele dintre sancțiunile pregătite pentru Moscova în contextul crizei dintre Rusia și Ucraina, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

„Rusia trebuie oprită chiar acum. Vedem cum se desfăşoară evenimentele”, a declarat șeful diplomației ucrainene, într-un briefing prin legătură video la Conferinţa pentru securitate de la Munchen.

A venit timpul să se acţioneze. Spun oficial că există toate motivele pentru a implementa, acum, măcar o parte din sancţiunile pregătite împotriva Rusiei.

Emmanuel Macron a discutat timp de o oră și 45 de minute cu Vladimir Putin, a anunțat președinția franceză duminică, fără să ofere însă detalii despre această convorbire telefonică, potrivit Le Monde.

Ulterior, Macron a discutat și cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Refugiații din Donbas care nu au mai găsit locuri în centrele de adăpost din regiunea rusească Rostov au primit o altă ofertă ciudată: să fie duși într-o regiune mai puțin locuită a țării, Murmansk, scrie publicația ucraineană Obozrevatel. Doar că între Rostov și Murmansk sunt circa 3.000 de kilometri, regiunea subarctică fiind amplasată în nordul extrem al Europei, lângă marea Barents.

În vreme ce autoritățile separatiste au anunțat planuri pentru evacuarea a sute de mii de oameni – un efort ce ar putea dura săptămâni întregi – e neclar cam câți au fost cu adevărat transportați peste graniță. Autoritățile ruse vorbeau duminică despre 40.000 de oameni sosiți în regiune.

Potrivit publicației rusești Znak, regiunea Rostov a putut oferi găzduire pentru aproximativ 6.500 de oameni. În jur de o mie de oameni au fost trimiși spre regiunea Voronej. Autoritățile nu au anunțat unde sunt ceilalți refugiați, până la 40.000, scriu jurnaliștii Znak.

Znak scrie însă că unii localnici din Rostov sunt nemulțumiți de sosirea refugiaților și își amintesc de situația similară din 2014.

Mai multe informații despre situația refugiaților din Donbas.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a spus duminică că „nu există niciun motiv pentru ca Rusia să atace pe cineva” și a îndemnat partenerii occidentali să fie raționali.

Peskov a acuzat totodată Occidentul că „nu este foarte bun la istorie”, susținând că Rusia nu a invadat niciodată altă țară.

„Vă reamintim că Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni de-a lungul istoriei. Iar Rusia, care a supraviețuit multor războaie, este ultima țară din Europa care vrea să vorbească despre sau să pronunțe cuvântul război”, a mai spus oficialul.

Preşedinţii francez Emmanuel Macron şi rus Vladimir Putin discută la telefon duminică despre mijloacele de a evita un război major în Europa, într-un moment în care occidentalii se tem mai mult ca niciodată de o invazie rusă în Ucraina, a anunţat duminică Palatul Elysee, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Discuţia cu preşedintele Putin a început aşa cum era prevăzut la ora 11 (12, ora României n.r.)”, a anunţat preşedinţia franceză.

După întâlnirea lor de la 7 februarie de la Moscova, această discuţie între liderii francez şi rus reprezintă „ultimele eforturi posibile şi necesare pentru a evita un conflict major în Ucraina”, a subliniat Palatul Elysee.

Această convorbire telefonică intervine şi în condiţiile în care tirurile de pe frontul din estul Ucrainei, unde separatiştii ruşi controlează o parte din Donbas din 2014, au cunoscut o creştere spectaculoasă în ultimele zile.

Ministerul Afacerilor Externe a actualizat textul alertei curente de călătorie pentru Ucraina, în urma tensiunilor tot mai ridicate din țara vecină, aflată sub amenințarea rusă.

În alertă, MAE le recomandă „puternic cetățenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, manifestarea unei atenții deosebite și, de asemenea, recomandă să ia în considerare părăsirea teritoriului acestui stat cât mai curând”.

Totodată, în comunicatul transmit, MAE amintește de recomandarea privind evitarea deplasărilor în Peninsula Crimeea și în zona de est a Ucrainei, respectiv în regiunile Doneţk și Lugansk, precum și în zona de frontieră a Ucrainei cu Federația Rusă și Belarus, reamintind că situația de securitate se menține tensionată și fluidă.

Mai multe informații despre recomandările MAE.

Manevrele militare ruse din Belarus ar fi trebuit să se termine azi, dar se pare că vor continua peste program.

Un purtător de cuvânt al armatei din Belarus a declarat duminică că Moscova și Minskul vor dezvolta planuri care nu erau parte a manevrelor inițiale.

Oficialul a precizat că noile exerciții au rolul de a „dezescalada pregătirile armate ale inamicilor”, potrivit jurnalistului Kevin Rothrock, de la site-ul Meduza, preluat de The Guardian.

„Ţinând cont de intensificarea activităţii militare în apropierea frontierelor (…) şi de agravarea situaţiei în Donbas, preşedinţii din Belarus şi Rusia au decis să continue inspecţia forţelor”, a anunţat duminică Ministerul belarus al Apărării pe contul său de Telegram.

Acest anunţ înseamnă că trupele ruse vor rămâne în Belarus, în plină criză cu occidentalii, în pofida promisiunilor Moscovei că forţele sale vor pleca din această ţară aflată la porţile UE după aceste manevre desfăşurate începând din 10 februarie, scrie AFP, citată de Agerpres.

NATO a estimat că Rusia are în jur de 30.000 de militari în Belarus.

Separatiștii din Donbas anunță că doi civili au fost uciși. „Drept rezultat al agresiunii militanților ucraineni, doi civili au fost uciși și cinci case au fost distruse”, au comunicat autoritățile din Luhansk, citate de The Guardian.

Cei doi ar fi murit în orașul Pionerskaia, aproape de granița rusă. La puțin timp după acest anunț, Rusia a anunțat că deschide o anchetă penală.

Rusia și separatiștii au anunțat în mai multe rânduri că Ucraina ar pregăti un atac pentru a prelua în forță controlul asupra regiunilor separatiste, lucru pe care Kievul l-a negat.

Sâmbătă, președintele Dumei de Stat de la Moscova a spus că Rusia este gata să își apere compatrioții care trăiesc în cele două regiuni, Donețk și Luhansk. Rusia a eliberat în jur de 700.000 de pașapoarte localnicilor din Donbas, din momentul în care separatiștii au preluat controlul acolo, în 2014.

Oficialii occidentali și cei de la Kiev au avertizat în mai multe rânduri că Rusia ar putea invoca necesitatea protejării cetățenilor ruși din Donbas pentru a justifica o intervenție militară.

Cele mai îngrijorătoare avertismente au venit până acum de la Casa Albă, dar mesajul transmis de Boris Johnson, premierul Marii Britanii este cel care trimite acum fiori în întreaga Europă, și a fost preluat rapid de toate marile publicații, mai ales că acesta a făcut trimitere la cea mai mare conflagrație mondială.

Liderul din Downing Street a spus că președintele american Joe Biden le-a transmis liderilor occidentali că serviciile de informații sugerează că forțele ruse nu plănuiesc să intre în Ucraina doar dinspre est, prin Donbas, ci și din Belarus și zona din jurul Kievului.

„Serviciile de informații sugerează că Rusia intenționează să lanseze o invazie care va încercui capitala ucraineană Kiev”, a declarat Johnson. Dovezile sugerează că Rusia plănuiește, ca amploare, „cel mai mare război din Europa din 1945 încoace”, a întărit premierul Johnson, care spune că, înainte de o declanșare a ostilităților la scară largă, „trebuie să se ia în considerare nu numai potențiala pierdere de vieți a ucrainenilor, ci și a tinerilor ruși”.

Mai multe informații despre avertismentul lui Boris Johnson.

Ministrul ucrainean de Interne Denis Monastirski a anunțat sâmbătă că trupe ale organizației de mercenari ruși Wagner au intrat în Donbasul ocupat, în vreme ce forțele ruse se apropie de graniță.

„Avem informații despre avansul armatei ruse de-a lungul teritoriului nostru. Există de asemenea informații că anumite unități ale (organizației) Wagner PMC au intrat pe teritoriul nostru. Scopul lor este de a organiza sabotaje pe teritoriul nostru”, a spus ministrul, potrivit CNN.

Monastirski vorbea imediat după un incident petrecut aproape de linia frontului din Donbas, unde oficialul și mai mulți jurnaliști care îl însoțeau au fost nevoiți să se adăpostească pentru a nu fi atinși de un tir de artilerie.

Dacă informațiile anunțate de ministrul de Interne se confirmă, situația din Donbas s-ar putea complica serios.

Wagner este un grup privat de combatanți care a fost mobilizat în multe zone de război, inclusiv Libia, Siria și Africa, unde mercenarii au luptat în interesul Rusiei.

Guvernul de la Moscova a negat întotdeauna vreo legătură cu această grupare și cu alte organizații private de mercenari.

Wagner a fost de mai multe ori asociat și cu frontul din Donbas, ucrainenii și occidentalii acuzând că mercenarii au fost implicați în numeroase operațiuni împotriva Kievului.

„Toate semnele indică faptul că Rusia plănuiește un atac total asupra Ucrainei”, a declarat secretarul general al alianței militare, sâmbătă seara, într-un interviu acordat postului de televiziune german ARD.

În același interviu, șeful NATO a afirmat din nou că Rusia nu își retrage trupele de la granițele Ucrainei, așa cum susține. „Există dislocări masive de noi structuri militate și armament greu”, a spus Jens Stoltenberg.

Mai multe detalii, AICI

Reprezentanții Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) anunță o intensificare a bombardamentelor din Donețk și Luhansk, cele două regiuni unde forțele guvernamentale și separatiștii proruși de confruntă din 2014. Peste 1.400 de explozii au avut loc în cele două zone vineri, 18 februarie, relatează Reuters.

Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE, aflată în zona de conflict, anunță că a înregistrat 553 de explozii în Donețk și alte 860 în Luhansk. Datele erau valabile pentru vineri, începând cu ora 16:30 GMT, potrivit unui comunicat publicat sâmbătă seară.

Numărul total de încălcări ale armistițiului în 24 de ore, de joi până vineri, este de peste 1.500, față de 870 cu o zi înainte.

Polonia este gata să livreze Ucrainei arme defensive suplimentare, a anunțat sâmbătă premierul Mateusz Morawiecki, potrivit Reuters, relatează Agerpres.

”Suntem pregătiţi să furnizăm arme defensive suplimentare (…) arme care să fie folosite pentru apărarea teritoriului, apărarea oraşelor, apărarea populaţiei (…) împotriva agresiunilor armatei ruse”, a spus prim-ministrul polonez într-o conferință de presă la München.

Între timp, Canada a livrat Ucrainei mitraliere, aparatură de supraveghere şi puşti.

”Mulţumim pentru această decizie importantă şi venită la timp”, a scrisministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, pe Twitter.

Șeful diplomației americane, Anthony Blinken, a declarat sâmbătă că întâlnirea cu omologul său rus Serghei Lavrov va avea loc pe 24 februarie în Europa, dar numai cu condiția ca ostilitățile dintre Rusia și Ucraina să nu înceapă, relatează agenția rusă Tass.

„Am spus deja că suntem absolut pregătiți pentru negocieri (…) despre ce anume putem face pentru a întări securitatea tuturor – Rusia, Statele Unite, Europa. Suntem programați să ne întâlnim pe 24, la sfârșitul săptămânii următoare, în Europa, dar așa cum i-am spus ministrului de externe Lavrov în scrisoarea mea de răspuns, asta presupune că în acest timp Rusia nu va ataca Ucraina”, a declarat secretarul de stat american.

Totodată, Blinken a declarat într-un interviu acordat canalului de televiziune Dozhd (recunoscut în Federația Rusă ca agent mass-media străin), că declarațiile lui Vladimir Putin despre ”genocidul” de pe teritoriul regunii separatiste Donbas sunt absolut greșite și insultătoare, deoarece acest lucru nu se întâmplă.

„În primul rând, ideea de genocid este absolut greșită și, sincer, ofensivă. (…) Pur și simplu nu se întâmplă. De unde știm asta? (…) Iar ideea că Ucraina amenință acum Rusia cumva sfidează orice logică, având în vedere dimensiunea acestor țări”, a spus Anthony Blinken.

Întâlnirea dintre reprezentanții celor două țări trebuia să aibă loc sâmbătă sub auspiciile Trilateral Contact Group pentru Ucraina, care este condus de ambasadorul Mikko Kinnunen, reprezentant al OSCE, relatează CNN.

“Din nefericire şi în ciuda deteriorării situaţiei în conflictul legat de estul Ucrainei, unii participanţii au pus precondiţii politice pentru a participa. Drept urmare, întâlnirea nu a avut loc. Regret acest lucru, pentru că sunt convins că mai ales într-o astfel de situaţie trebuie folosită orice oportunitate pentru a detensiona lucrurile şi a reduce riscul unor consecinţe nedorite. De trei zile observăm o escaladare îngrijorătoare a situaţiei, inclusiv activităţi militare şi o retorică provocatoare”, a declarat Mikko Kinnunen.

Kinnunen a spus că s-a alăturat conducerii OSCE pentru a deplânge „răspândirea dezinformării despre o acțiune militară iminentă a forțelor guvernamentale ucrainene”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că sancțiunile împotriva Rusiei ar trebui făcute publice înainte de a avea loc o posibilă invazie a țării sale, în contextul în care tensiunile dintre națiunile occidentale și Rusia continuă să se intensifice.

Într-un interviu acordat CNN în marja Conferinței de securitate de la München, liderul de la Kiev a spus că sancțunile n-ar mai fi de folos pentru țara sa odată ce aceasta ar fi bombardată deja.

„Nu avem nevoie de sancțiunile voastre după ce va avea loc bombardamentul și după ce se va trage asupra țării noastre sau după ce nu vom avea granițe, sau după ce nu vom avea economie… de ce am avea nevoie atunci de acele sancțiuni?”, a spus președintele Ucrainei.

Plăți constând în câte 10.000 de ruble au început să fie acordate refugiaților din Republicile Populare Donețk și Luhansk, a anunțat sâmbătă șeful interimar al Ministerului Situațiilor de Urgență al Rusiei, Alexander Chupriyan, relatează agenția rusă Tass.

„Ieri, regiunea Rostov a primit 5 miliarde de ruble de la guvern pentru a plăti câte 10.000 de ruble fiecărui refugiat. În prezent, am început deja să plătim aceste fonduri. Ne vom organiza pentru ca oamenii care ajung în viitorul apropiat să primească acești bani”, a declarat oficialul rus.

Atrăgând atenția asupra consecințelor sumbre ale unei invazii ruse în Ucraina, premierul britanic Boris Johnson a avertizat că șocul unei astfel de acțiuni „va avea ecou în întreaga lume”, relatează The Guardian.

Johnson a avertizat că dacă Putin ar decide ca Ucraina să fie invadată „războiul va fi urmat de o perioadă lungă și urâtă de represalii, răzbunare și insurgență”.

„Părinții ruși ar plânge pierderea tinerilor soldați ruși, care sunt la fel de nevinovați ca ucrainenii care se pregătesc acum pentru atac. (…) După o generație liberă în Ucraina, ne uităm acum la o generație care se pregătește pentru vărsare de sânge și mizerie. Cred că Rusia nu ar avea nimic de câștigat din această aventură catastrofală și ar avea totul de pierdut”, a mai spus premierul britanic.

Președintele Ucrainei a făcut propunerea sâmbătă, în cadrul Conferinței de Securitate de la München, relatează publicația franceză Le Figaro.

„Nu știu ce vrea președintele rus, de aceea sugerez să ne întâlnim”, a declarat Zelenski, în contextul în care temerile privind o posibilă invazie rusă în Ucraina sunt din ce în ce mai mari.

De asemenea, liderul de la Kiev a cerut un calendar privind aderarea țării sale la NATO.

În fața Rusiei, Occidentul ar trebui să „susțină Ucraina și capacitățile sale de apărare” și să îi ofere „un calendar clar și realizabil” pentru aderarea la NATO, a solicitat Volodimir Zelenski.

Șefa diplomației britanice Liz Truss a declarat în cadrul Conferinței de Securitate de la München că „cel mai rău scenariu” al unei invazii ruse în Ucraina s-ar putea concretiza chiar săptămâna viitoare, notează The Guardian.

„Trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu, iar scenariul cel mai rău s-ar putea întâmpla încă de săptămâna viitoare. (…) Realitatea este că Rusia vrea să dea timpul înapoi – vrea să întoarcă ceasul înapoi în anii 1990 și mai înainte”, a declarat Liz Truss.

Ministrul britanic al externelor a continuat: „Numai în ultima săptămână, am văzut o dublare a dezinformării și am văzut operațiuni false flag (de înscenare – n.r.) în regiunea Donbas. Mi-e teamă că Rusia a arătat că nu este serioasă în privința diplomației”.

Ministerul ucrainean al apărării anunță sâmbătă că doi militari ucraineni au fost uciși și alți patru au fost răniți în regiunea separatistă Donbas, relatează agenția rusă Tass.

„În urma bombardamentelor, doi militari ucraineni au suferit răni incompatibile cu viața din cauza unor schije. Patru militari au suferit răni de gravitate diferită și se află în unități medicale”, se menționează într-un raport al serviciului de presă al Ministerului Apărării de la Kiev.

Instituția a mai precizat că armata ucraineană „monitorizează situația din Donbas și răspunde în mod adecvat la potențialele amenințări”.

Uniunea Europeană a trimis echipament medical de urgenţă în Ucraina la solicitarea Kievului în contextul escaladării crizei cu Rusia, a informat sâmbătă Comisia Europeană, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Cererea a fost formulată de Ucraina marţi, pe fondul temerilor în creştere legate de o invazie iminentă din partea Rusiei.

Deocamdată, ajutoarele de urgenţă provin din Franţa, România, Slovenia, Irlanda şi Austria, a precizat Comisia.

Franţa a trimis un spital de campanie, medicamente şi sute de corturi, pături, saci de dormit.

Asistenţă suplimentară, inclusiv echipamente medicale şi generatoare electrice, a fost furnizată de celelalte ţări. În zilele următoare sunt aşteptate şi alte ajutoare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a inițiat consultări în cadrul Memorandumului de la Budapesta. El a anunțat acest lucru la Conferința de securitate de la München. În cazul în care Kievul nu va fi auzit, atunci Ucraina ar putea pune sub semnul întrebării obligațiile țărilor garante, scrie kommersant.ru, citat de Agora.md.

Conform Memorandumul de la Budapesta, Kievul și-a recunoscut, printre altele, statutul de non-nuclear.

„Dacă consultările nu vor avea loc din nou sau dacă nu se vor lua decizii pe statul nostru în baza garanțiilor de securitate, Ucraina va avea tot dreptul să creadă că Memorandumul de la Budapesta nu funcționează și toate pachetele de decizii din 1994 sunt puse sub semnul întrebării”, a spus Volodimir Zelenski.

Ancheta deschisă de autoritățile ruse asupra obuzelor care au căzut pe teritoriul țării îngrijorează Kievul, care acuză dezinformări, lansate drept pretext pentru o invazie rusă.

Procurorii ruși au spus într-o declarație că „pe 19 februarie, persoane neidentificate de pe teritoriul Ucrainei, folosind un lansator de rachete, au bombardat zona de graniță a districtului Tarasovki din regiunea Rostov”, scrie The Guardian.

Ucraina a negat acuzațiile, inclusiv prin intermediul ministrului de externe Dmitro Kuleba.

„Ucraina nu a derulat astfel de atacuri. Cerem o anchetă imediată și imparțială asupra incidentelor raportate de presa rusă”, a spus Kuleba.

Mai mulți jurnaliști străini și parlamentari de la Kiev, dar și ministrul de interne, aflați într-o vizită aproape de linia frontului din est, s-au trezit sub un tir de artilerie în orașul ucrainean Novoluganskoe, aflat la nord de Horlivka, o localitate controlată de separatiști, scrie The Guardian. Nimeni nu a fost rănit.

În paralel, autoritățile ucrainene au publicat un clip video despre care au spus că surprinde un bombardament executat dinspre zona controlată de separatiștii proruși.

Ministerul de Externe de la Kiev a spus că atacul ar fi vizat un convoi umanitar al ONU care se întorcea din teritoriul controlat de separatiști.

Ministerul de Externe de la Berlin le-a cerut cetățenilor germani să părăsească Ucraina imediat, în contextul tensiunilor din Donbas și a avertismentelor privind o posibilă invazie a Rusiei.

Compania aeriană Lufthansa a anunțat de asemenea că suspendă toate zborurile spre și dinspre Kiev.

Și Austria a anunțat sâmbătă că toți cetățenii săi ar trebui săpărăsească Ucraina imediat, cu excepția celor care locuiesc în vestul țării.

Un apel similar a fost adresat de la Paris cetățenilor francezi din Ucraina.

Un obuz a lovit o casă din regiunea rusă Rostov, aproape de granița ucraineană. Nu există victime, dar acoperișul a fost distrus, au anunțat autoritățile locale din Tarasovski, citate de agenția de știri Tass.

„Obuzele vin dinspre Ucraina”, a declarat pentru Tass un oficial local.

Anterior, presa rusă a anunțat că alte două obuze au căzut în Rusia în această regiune aflat aproape de granița cu Ucraina.

Potrivit Tass, oficialii ruși au demarat o anchetă cu privire la obuzele căzute, suspiciunile căzând pe trupele paramilitare ucrainene.

Forțele armate ucrainene au anunțat că nu au executat bombardamente asupra Rusiei, nici asupra teritoriilor separatiste.

„Informațiile care se răspândesc în presa rusă despre presupusa bombardare a regiunii Rostov de către Forțele Armate ale Ucrainei reprezintă minciuni și provocări”, au anunțat oficialii de la Kiev.

Ministerul rus de Externe l-a atacat sâmbătă pe cancelarul german Olaf Scholz, făcând apel la istorie. Scholz afirmase mai devreme că declarațiile Rusiei privind „genocidul” comis de ucraineni în Donbasul separatist sunt ridicole.

„Liderii Germaniei nu ar trebui să râdă atunci când vine vorba despre genocid. Este inacceptabil, ținând cont de experiența istorică a Germaniei atunci când vine vorba despre masacre”, a spus ministerul într-un comunicat citat de Tass.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit la Munchen, unde va discuta cu liderii Germaniei, Marii Britanii și cu vicepreședinta SUA Kamala Harris pe tema tensiunilor de la graniță.

Zelenski a spus că Kievul nu reacționează la provocări și că dorește să ajungă la un acord de epace în Donbas exclusiv prin mijloace pașnice.

Autoritățile separatiste din Donbas au acuzat Kievul că a bombardat în mai multe rânduri regiunea, inclusiv ținte civile. Iar Moscova a susținut în mod repetat că Ucraina plănuiește să preia prin forță controlul în zonele separatiste.

Kievul a negat acuzațiile.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat sâmbătă începerea unor exerciţii nucleare strategice, a comunicat Kremlinul, conform Agerpres, care citează Reuters.

Preşedinţia rusă a comunicat ulterior că „obiectivele prevăzute pentru exerciţiile forţelor de descurajare strategică au fost atinse pe deplin, toate rachetele şi-au atins ţintele fixate”, transmite AFP.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, aflat la Moscova, a asistat alături de Putin la exerciţii, dintr-un centru de comandă de la Kremlin, informează presa de la Minsk. Televiziunea publică a difuzat imagini cu cei doi şefi de stat urmărind prin videoconferinţă rapoartele generalilor.

Ministrul apărării, Serghei Şoigu, a declarat că au fost lansate rachete balistice hipersonice Kinjal şi rachete de croazieră hipersonice Zircon.

AFP reaminteşte că Putin a susţinut că aceste noi arme din arsenalul Rusiei sunt „invincibile”. Ministerul apărării de la Moscova a difuzat imagini cu tiruri de rachete în urma cărora se vedeau pe cer dâre de fum.

Şeful statului major rus, generalul Valeri Gherasimov, arătase că „obiectivul principal” al exerciţiilor este „antrenamentul forţelor strategice ofensive pentru a provoca inamicului o înfrângere garantată”.

Un al doilea obuz a lovit teritoriul rus, în districtul Tarasovski, regiunea Rostov, aproape de granița ucreineană, anunță agenția rusă Tass, care citează surse de la fața locului.

Potrivit Tass, ar fi vorba despre muniție lansată de un sistem Grad, un lansator de rachete sovietic, aflat în dotarea mai multor țări.

Presa rusă a scris mai devreme că un prim obuz a căzut în aceeași zonă în cursul dimineții de sâmbătă. Nu există victime.

Tass a anunțat anterior că autoritățile investighează explozia primului obuz.

Vicepreședinta SUA Kamala Harris a avertizat Rusia că va suferi costuri economice fără precedent dacă va invada Ucraina.

„Și nu ne vom opri la măsurile economice. Vom consolida suplimentar forțele aliaților NATO de pe flancul de est”, a spus ea la Conferința de Securitate de la Munchen, scrie The Guardian.

Harris a explicat care ar putea fi manualul rusesc de operațiune în criza ucraineană: încearcă să convingi că ești nevinovat, creează o provocare, pentru a avea „un fals pretext” pentru invazie, mobilizează trupele „la vedere”, distribuie „dezinformări, minciuni și propagandă”, participă la tratative, dar cu rea-credință și înlătură orice cale spre o soluție diplomatică.

Vladimir Putin supervizează manevrele militare lansate sâmbătă de forțele nucleare rusești, anunță agenția de știri RIA Novosti.

RIA Novosti a publicat o imagine din centrul de comandă de la Kremlin, unde Putin stă alături de omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko.

Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat vineri că exercițiile militare, care implică lansări de rachete balistice și de croazieră, sunt planificate.

Ce presupun aceste manevre: lansarea de rachete Kinzhal, lansarea de rachete Kalibr AShM și Tsirkon de pe submarinele și navele flotelor de la Marea Neagră și Marea Baltică, lansarea de rachete Iskander BM din situl de manevre de la Kapuțin Iar, lansarea de rachete balistice intercontinentale IARS și altele.

Civilii evacuați din Donbas spre Rusia au început să sosească la destinație, în regiunea Rostov, unde a fost declarată starea de urgență. Liderii celor două regiuni Donețk și Luhansk au spus că se așteaptă să evacueze în jur de 700.000 de oameni. Presa rusă scrie că aceștia vor fi distribuiți în mai multe regiuni din țară.

https://twitter.com/Liveuamap/status/1494933911901814789?ref_src=twsrc%5Etfw 

Unii localnici din Donețk au declarat că ar prefera să nu își părăsească casele. „Rămân aici. Donbas este casa mea. Am trei copii, nu știm ce ne așteaptă în Rostov”, a spus Ksenia Vasilieva pentru The Guardian.

Alți rezidenți și-au manifestat însă dorința de a pleca, după ce mai multe explozii cu origine incertă au avut loc în zonă în ultimele 24 de ore.

Kievul a negat orice intenție ostilă împotriva celor două regiuni și a acuzat o înscenare elaborată care să ofere Rusiei un pretext pentru o intervenție militară.

Forțele armate ucrainene anunță un bombardament intens lansat de separatiștii susținuți de Rusia împotriva civililor ucraineni, scrie The Guardian.

Kievul a publicat imagini cu loviturile de artilerie din ultima oră, care au vizat un sat din regiunea Donețk.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Moscova că Alianța va lua toate măsurile necesare pentru a-și proteja statele membre.

„Dacă scopul Kremlinului este să aibă mai puțin NATO la granițe, va avea de fapt mai mult NATO. Iar dacă vrea să divizeze NATO, se va trezi cu o alianță și mai unită”, a spus el.

Președintele rus a semnat vineri un decret pentru mobilizarea rezerviștilor, care se vor prezenta pentru instrucție militară. Publicația rusească Kommersant subliniază că Putin a semnat decrete similare în ultimii trei ani.

Tot Kommersant observă că decizia vine pe fondul escaladării situației din estul Ucrainei.

Kievul a anunțat sâmbătă dimineață că președintele Volodimir Zelenski va merge în Germania, la Conferința de Securitate de la Munchen. Prezența sa la eveniment era incertă, din cauza evenimentelor din Donbas.

Joe Biden a declarat vineri că ar fi mai înțelept din partea liderului ucrainean să rămână în Kiev, ținând cont de faptul că Rusia ar putea pregăti o ofensivă.

În paralel, Kremlinul a confirmat că președintele Vladimir Putin va discuta la telefon duminică cu omologul său francez Emmanuel Macron. Este doar ultima dintre tentativele liderului de la Paris de a negocia cu Putin pentru detensionarea crizei.

Un obuz a explodat sâmbătă în Rusia, în regiunea Rostov, la un kilometru de granița cu Ucraina, au declarat surse ale autorităților pentru agenția rusă Tass.

„Obuzul a explodat în districtul Tarasovski, regiunea Rostov, la un kilometru de granița Rusiei cu Ucraina”, a precizat sursa.

Explozia a avut loc la ora 04.00 (ora Moscovei) la 300 de metri de o casă.

Un militar în vârstă de de 35 de ani a murit, azi-dimineață, ucis de un șrapnel, anunță agenția de știri ucraineană Unian.

El a fost ucis în apropiere de localitatea Mironivski, aproximativ 100 de kilometri nord-est de Donețk.

Informația a fost confirmată de corespondentul de război al TSN, Andrei Țaplienko, pe Telegram.

„Fac apel la concetăţenii rezervişti să se prezinte la birourile de încorporare. Astăzi am semnat decretul de mobilizare generală”, a declarat Denis Puşilin, șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (DPR), într-o înregistrare video, citată de Associated Press.

Un apel similar a venit și din partea liderului separatist, Leonid Pasechnik, din autoproclamata Republică Populară Luhansk (LNR). Și acesta a semnat, de asemenea, un decret prin care cere o mobilizare militară completă, potrivit Reuters.

De partea cealaltă, armata ucraineană a anunțat că a înregistrat, sâmbătă dimineață, 12 încălcări ale acordului de încetare a focului în regiunile separatiste din estul țării, transmite Reuters.

Tensiunile în regiuniile separatiste din est au început să crească alarmant de câteva zile. Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au anunțat că, de joi, au fost 222 de încălcări ale încetării focului pe linia de front din regiunea Doneţk, controlată de separatiştii proruşi, inclusiv 135 de „explozii”, faţă de 189 miercuri şi 24 marţi.

Totodată, vineri seară, autoritățile separatiste din Donețk și Luhansk au anunțat o evacuare în masă a femeilor, copiilor și bătrânilor în Rusia vecină. În mesajele video difuzate vineri seară, liderii celor două regiuni susțin că decizia vine în urma „agravării puternice” a situației militare din regiune. Potrivit BBC, aceste mesaje video au fost de fapt realizate în urmă cu două zile de transmiterea lor, adică miercuri, 17 februarie, înainte ca situația să devină mai tensionată.

La scurt timp după ce imagini cu autobuzele care evacuzează oameni au apărut pe rețelele de socializare, în zonele controlate de rebeli au fost auzite mai multe explozii.

În tot acest context tensionat, Vladimir Putin va superviza, sâmbătă, exercițiile militare ale forțelor rusești, inclusiv lansarea de rachete balistice și de croazieră menite să simuleze un atac nuclear.