Proiectul de lege, elaborat de un grup de deputați de la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a fost votat de 58 de deputați dintre cei 101.

La fel ca și la prima lectură, pe 2 martie, reprezentanții Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) și-au exprimat dezacordul, protestând cu pancarte pe care scria „Constituția RM: Moldova, Moldovei, moldovenească”, „Poporul este suveran! PAS-ul este tiran” și „Ion Druță: Limba moldovenească este maica, limba românească este fiica”.

Atunci, însă, ședința a fost marcată de scandal, având având loc inclusiv îmbrânceli la tribună.

Istoricul noii legi

Deputaţii PAS au înregistrat inițial în Parlamentul de la Chișinău un proiect care prevedea că în legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie, sintagma „limba moldovenească” va fi înlocuită cu „limba română”.

Declaraţia de Independenţă, adoptată în 1991, prevedea că limba de stat în Republica Moldova este limba română, iar Constituţia, votată de către Parlament în 1994, când majoritatea o reprezentau agrarienii şi socialiştii, a stabilit că limba de stat se numeşte moldovenească.

Dar, pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională de la Chișinău a decis că textul Declaraţiei de Independenţă din 1991 prevalează asupra prevederilor Constituţiei din 1994.

Astfel, proiectul de lege depus de PAS și votat astăzi de Parlament în a doua lectură a fost menit să implementeze decizia din 2013 a Curţii Constituţionale.

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News