3 comentariiTrecutul recent indică faptul că numărul votanților care înclină să susțină efectiv partide cu astfel de valori și acțiuni nu a atins nici măcar borna de 500.000 în România la europarlamentare.
La alegerile din 9 iunie 2024, pe lista pentru Parlamentul European sunt mai multe partide cu mesaje care înclină spre promisiuni populiste, naționalism și retorică anti-Occident, în general, și anti-UE, în special.
Cele mai cunoscute forțe anti-Bruxelles de pe buletinul de vot românesc sunt Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul S.O.S, condus de Diana Șoșoacă. Însă nu sunt singurele din zona extremistă. Mai pot fi găsite în oferta electorală și alcătuiri politice precum România Socialistă, Partidul România Mare sau Partidul Patrioților.
Cu toate că oferta este variată, bazinul electoral vizat este redus. Dovadă stau cifrele, atât de la cele patru rânduri de europarlamentare (primul test fiind în 2007), dar și de la alegerile parlamentare din cei peste 30 de ani de democrație.
Apogeul a fost atins în 2007, dar rezultatul cel mai bun, în 2009
În cazul alegerilor europarlamentare, România a trecut până în prezent prin patru runde electorale, adică 2007, 2009, 2014 și 2019. Cel mai mare număr însumat de voturi de la partide cu un puternic discurs naționalist și uneori chiar xenofob a fost în 2007. Atunci, Partidul Noua Generație Creștin Democrat și Partidul România Mare au mers separat la urne, totalizând un număr de 461.459 de voturi, ceea ce însemna, în total, 9,01% din voturile total exprimate.
Amândouă au ratat la limită intrarea în PE, pentru că partidul lui Gigi Becali, PNG-CD, a avut atunci 4,86% (iar pragul era de 5%), în timp ce PRM-ul lui Corneliu Vadim Tudor, 4,15%.
Cele două partide au schimbat strategia în 2009. Atunci a intrat în cursă doar PRM, dar au fost cooptați pe listă și cei din partidul lui Gigi Becali, inclusiv omul de afaceri șef de partid. PRM a adunat, în urma cooperării cu PNG-CD, 419.094 de voturi (8,66%).
După scrutinul din 2009 însă, partidele naționaliste și populiste nu au mai sărit de borna de 400.000 de voturi.
Fenomenul Vadim Tudor
În schimb, la alegerile parlamentare interne, apogeul a fost atins de Partidul România Mare, în anul 2000, când Corneliu Vadim Tudor era pe val și a intrat și în turul al doilea. 2.288.483 de voturi (21,01%) obținea PRM la Camera Deputaților. Tot în bazinul care în prezent ar putea fi definit ca suveranist se mai aflau PUNR, cu 154.761 de voturi (1,42%) și Partidul Noua Generație, cu 27.576 de voturi (0,25%). Așadar, 2.470.820 de voturi (22,68%) au primit în total atunci partide cu discurs naționalist și cu accente xenofobe.
Treptat, bazinul naționalist și populist a scăzut, la pachet cu prezența la urne. La ultimele alegeri parlamentare, Alianța pentru Unirea Românilor, partidul cu cea mai mare priză la electoratul suveranist, a obținut 535.831 de voturi la Camera Deputaților (9,08%).
Factorul prezență
Un semn de întrebare în 9 iunie 2024 este legat de prezența la urne. Potrivit ultimului sondaj al INSCOP privind europarlamentarele, 51,3% dintre cei chestionați sunt convinși că vor merge la urne, în timp ce opțiunea de vot a fost exprimată de 75% dintre persoanele care au răspuns la întrebări.
Cea mai mare prezență la europarlamentare a fost în 2019, de 51,2% (9.352.472 de persoane care au mers la urne). Dacă și în 2024, partidele naționaliste și populiste s-ar menține la procentul maximal din anul 2000, adică 22,68%, AUR, SOS și alte formațiuni de buzunar cu mesaj suveranist ar trebui să scoată la urne aproximativ două milioane de suporteri, un demers dificil, în condițiile în care un electorat mereu mobilizat care aduce la vot o asemenea masă de alegători are doar PSD.
Iar PSD dispune de o rețea de circa 1.800 de primari și 14.000 de consilieri locali și județeni, pe lângă toți simpatizanții din administrație, plasați în funcții în ultimele trei decenii pe criteriul apartenenței la partid.
În schimb, la polul opus, la europarlamentare s-a înregistrat și recordul celei mai slabe prezențe la urne: doar 27,67% (5.035.299 de voturi) din electorat s-a prezentat la urne în 2009. Participarea slabă la scrutin a fost factorul decisiv care a permis PRM (susținut de electoratul PNG-CD) să obțină cele 419.094 de voturi (8,66%), suficiente pentru trimiterea lui Vadim și Becali în Parlamentul European. Mai mult, PRM a obținut atunci și un al treilea mandat, pentru Claudiu Ciprian Tănăsescu.
Datele statistice arată, așadar, că prezența redusă la urne favorizează partidele antisistem cu mesaj radical, formațiuni cu o plajă de susținători redusă pe teritoriul României.