Lista asasinatelor comandate de Putin în străinătate, într-un document desecretizat al informațiilor americane: „Probabil vor continua”

Critici proeminenți (politicieni, activiști, jurnaliști, dezertori etc.) ai Kremlinului și ai lui Putin în special par să aibă, de regulă, același sfârșit, și anume să moară în circumstanțe foarte suspecte. Unii cad de pe ferestre, alții se lovesc până la moarte și sunt otrăviți sau se spune că s-au sinucis în moduri care sfidează logica.

Serviciile secrete americane suspectează de mult timp că unele dintre decesele misterioase constatate de-a lungul anilor în legătură cu Rusia fac parte dintr-o campanie a lui Putin de asasinare a dușmanilor săi. Dar un document clasificat al comunității americane de informații care conține astfel de afirmații explicite a apărut abia acum.

Lista, întocmită după moartea fostului „țar media” al lui Putin

Câteva decese notabile au fost relatate de-a lungul anilor, începând cu otrăvirea fostului spion rus Aleksandr Litvinenko, care a murit pe un pat de spital din Londra la 23 noiembrie 2006. În 2015, au mai fost două: împușcarea opozantului Boris Nemțov pe un pod de lângă Kremlin la 27 februarie, apoi găsirea cadavrului fostului „țar media” al lui Putin, Mihail Lesin, într-un hotel din Washington DC la 5 noiembrie. Poliția a pus moartea lui Lesin pe seama unor lovituri puternice la cap, după ce a căzut de mai multe ori în camera sa de hotel.

Recomandări

Generalul Nicolae Militaru, artizanul diversiunilor cu „teroriști” care au dus la moartea multor soldați la Revoluție. De ce i-a oferit Ion Iliescu conducerea Armatei

La o lună după moartea lui Lesin, comitetele de informații din Camera Reprezentanților și din Senat au cerut răspunsuri din partea Biroului Directorului de Informații Naționale, sau ODNI. Așadar, ODNI a fost însărcinat cu pregătirea unei evaluări clasificate cu privire la „asasinatele politice” legate de statul rus „începând cu 1 ianuarie 2000”, adică din momentul în care Putin s-a instalat la Kremlin, inițial ca „președinte interimar”, până la alegerile din primăvara aceluiași an.

Legislatorii americani au cerut ca ODNI să întocmească această evaluare până la jumătatea lui iulie 2016. A fost o perioadă nebună. În acea lună, candidatul republican la președinție Donald Trump i-a cerut Rusiei să găsească e-mailurile lipsă ale rivalei sale democrate Hillary Clinton, iar oficialii americani au acuzat Moscova de amestec în alegerile din SUA. Pe de altă parte, cadavrele oficialilor ruși și ale criticilor lui Putin continuau să se înmulțească, în timp ce întrebările cu privire la circumstanțele morții lor persistau.

Primul caz, un fost lider cecen

Autorul articolului precizează că în 2017 lucra la o investigație cu 14 decese suspecte pe teritoriul britanic care duceau spre același comanditar: Kremlinul. Atunci a depus o cerere FOIA la ODNI, dar solicitarea i-a fost respinsă din cauza faptului că informațiile dorite erau considerate strict secrete. O altă cerere, cu privire la revizuirea obligatorie de declasificare, sau MDR, a fost depusă în 2021, iar răspunsul a venit după mai bine de trei ani, cu o evaluare în care anumite informații considerate încă strict secrete sunt eliminate.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Documentul, care datează din 11 iulie 2016 și se întinde pe două pagini, este intitulat „Asasinatele ordonate de Kremlin în străinătate vor continua probabil”. O notă de subsol de la prima pagină menționează că documentul prezintă doar asasinatele în străinătate care au avut loc „de când Putin a preluat puterea în 2000”.

Documentul, care spune că „Putin autorizează, probabil, asasinarea unor personalități importante în străinătate”, este clar în evaluarea sa, menționează autorul.

Primul caz de asasinat atribuit în mod „clar” lui Vladimir Putin datează din 2004, în Qatar, când câțiva ofițeri din serviciul secret militar rus au fost condamnați pentru uciderea liderului cecen Zelimhan Iandarbiev, care a fost desemnat terorist de Statele Unite și Națiunile Unite.

Cazul Perepilicinîi

Documentul continuă cu cazul Litvinenko, concluzionând că „aproape sigur că Moscova a ordonat asasinarea sa în 2006”. Un aspect care merită menționat este evaluarea serviciilor americane de informații precum că regimul Putin „a fost probabil implicat în luarea în vizor a altor figuri de profil înalt pentru asasinate pe bază politică”. În același timp, serviciile americane de informații precizează că „au încredere scăzută până la moderată în această hotărâre, deoarece există dovezi mai puțin directe și credibile în privința Kremlinului decât în ​​cazul Litvinenko”.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Țintele lui Putin includ dezertori din serviciile secrete sau disidenți, cum ar fi omul de afaceri rus Aleksandr Perepilicinîi, care „se presupune că a fost asasinat cu o toxină biologică în Marea Britanie în 2012, cu puțin timp înainte de a depune mărturii despre o rețea de fraudă fiscală a Kremlinului”.

Probabil că nu este o surpriză să afli, după otrăvirea lui Litvinenko cu poloniu-210 radioactiv (pus în ceașca lui de ceai verde), că serviciile americane de informații evaluează că „Rusia are capacitatea de a asasina indivizi folosind agenți chimici și biologici” și are mijloacele de a urmări disidenţi şi dezertori.

Nici liderii separatiști din Donbas nu au scăpat

Documentul mai menționează că Putin a fost interesat și de eliminarea unor „lideri separatiști (proruși – n.r.) insubordonați din Ucraina”, cum ar fi Oleksandr Bednov, ucis la 1 ianuarie 2015.

În plus, Kremlinul ar putea viza și lideri politici din țări-cheie postsovietice și care sunt percepuți ca o amenințare pentru regimul de la Moscova.

„Un exemplu-cheie este cel al fostului președinte ucrainean Viktor Iuşcenko, care a supraviețuit unei otrăviri aproape fatale în 2004. Susținătorii săi au ajuns la concluzia că serviciile secrete ruse au adăugat dioxină în mâncarea sa în perioada în care candida la președinție și pleda pentru integrarea Ucrainei în Occident”, estimează serviciile secrete americane.

Nu în cele din urmă, documentul mai arată că Putin i-a permis liderului cecen Ramzan Kadîrov să decidă singur asupra răfuielilor sale cu opozanți ceceni fugiți în străinătate.

Bloomberg a contactat Ambasada Rusiei la Washington DC, dar nu a primit niciun răspuns până la publicarea materialului.

Deși documentul conține informații vechi și se oprește la anul 2016, totuși este relevant și astăzi, notează sursa citată.

Urmărește-ne pe Google News