Cuprins:
Tuturor ne plac răspunsurile clare și simple. Avem o boală, avem și un leac pentru ea – scurt și la obiect. Din păcate, însă, nu e mereu așa, iar problemele complexe – cum e o pandemie – au răspunsuri complexe.
Tratamentele pentru COVID-19 sunt încă studiate activ și intens și în fiecare zi aflăm lucruri noi despre ele, iar pentru multe dintre ele încă sunt mai multe întrebări decât răspunsuri.
Clorochina și hidroxiclorochina: nu sunt dovezi că ar funcționa
Una dintre primele substanțe vehiculate în tratamentul COVID-19 a fost clorochina, alături de derivata ei, hidroxiclorochina. Aceste medicamente sunt folosite împotriva malariei de mai bine de jumătate de secol și au fost ipoteze că ar avea și efecte împotriva coronavirusului.
Susținută intens de președinții populiști ai Braziliei și Statelor Unite, clorochina a fost studiată din primele zile ale pandemiei. Dar dovezile au fost sub așteptări.
Mai mult, unele cercetări au sugerat că aceste medicamente ar fi chiar periculoase pentru pacienți – deși un astfel de studiu a fost retras, ceea ce a dus la și mai multe controverse.
La ora actuală, clorochina a fost retrasă ca tratament din SUA, iar cele trei mari studii pe această temă nu au venit cu dovezi care să susțină eficiența medicamentului împotriva COVID-19.
În ciuda susținerii anumitor lideri politici, clorochina nu este la ora actuală un tratament recomandat științific.
Dexametazona – funcționează pentru aproape toți pacienții
Dexametazona (un hormon sintetic) a apărut într-un studiu recent din Marea Britanie și pare să reducă perioada de spitalizare și să crească rata de supraviețuire în cazurile foarte grave.
Studiul respectiv, realizat pe 6,000 de pacienți, a oferit rezultate încurajatoare, iar Marea Britanie deja recomandă folosirea steroidului ca tratament. Rezultatele au fost confirmate și ulterior, pe un studiu cu mai puțini participanți.
Marele avantaj al dexametazonei este acela că este un tratament ieftin și relativ ușor disponibil.
Deși rezultatele la ora actuală recomandă acest steroid ca tratament, se urmărește reproducerea rezultatelor pe un eșantion mai mare de pacienți. De asemenea, anumiți pacienți cu COVID-19 nu pot lua dexametazonă din cauza altor afecțiuni.
Lopinavir/ritonavir – nu sunt dovezi că ar funcționa
Alt medicament care a fost intens vehiculat în primele luni ale pandemiei a fost lopinavir, un medicament folosit împotriva HIV (folosit și cu denumirea ritonavir).
Ca și în cazul clorochinei, studiile nu au găsit vreun avantaj al acestui medicament împotriva COVID-19, astfel că lopinavir nu este recomandat ca tratament.
Organizația Mondială a Sănătății a oprit studiile atât pe clorochină, cât și pe lopinavir, deoarece pacienții nu manifestau nici o îmbunătățire notabilă.
Plasma convalescentă – posibil tratament, dovezi insuficiente
A trecut mai bine de un secol de când doctorii recomandă transfuziile de plasmă sangvină pentru diferite afecțiuni, iar plasma încă joacă un rol important în medicina de azi. Cu toate acestea, în cazul COVID-19, dovezile nu sunt în totalitate clare încă.
Plasma conține anticorpi de la infecții anterioare, iar acești anticorpi ar putea ajuta pacienții împotriva a diferite infecții – cel puțin asta e teoria. Până la ora actuală, au avut loc cel puțin 20 de studii care au analizat eficacitatea acestui tratament și rezultatele au fost încurajatoare uneori. Dar, per ansamblu, nu e clar dacă și cât de eficientă e această metodă.
O analiză a acestor 20 de studii concluziona că doar un studiu a fost efectuat la cele mai înalte standarde științifice și astfel nu se pot trage concluzii clare, deși tratamentul este recomandat în mai multe zone de pe glob. 98 de alte studii pe plasmă sunt în desfășurare și ar trebui să avem rezultate noi în curând.
Favipiravir (Avigan) – posibil tratament, dovezi insuficiente
Favipiravir (vândut ca Avigan) este un tratament promovat în special de guvernul japonez, care a anunțat că e dispus să ofere acest tratament gratuit pentru unele țări afectate.
Trebuie spus însă că nici autoritățile nipone nu sunt 100% convinse de eficacitatea acestui tratament. De fapt, dovezile că favipiravir ar funcționa împotriva noului coronavirus vin de la studii mici din China și rezultate preliminare din Japonia.
La fel ca în cazul plasmei, sunt rezultate încurajatoare, dar până nu apar mai multe studii ample, este greu de tras concluzii clare.
Mai mult de atât, Avigan ar putea cauza malformații fătului, dacă este administrat femeilor gravide, și nu este recomandat să fie administrat nici femeilor care vor să rămână însărcinate în viitorul apropiat.
Remdesivir: reduce perioada de spitalizare (posibil și severitatea cazurilor)
Dintre toate tratamentele care au fost vehiculate în prima perioadă a pandemiei, remdesivir este singurul a cărui utilitate a fost confirmată clar.
Medicamentul oprește sau îngreunează multiplicarea virusurilor. A fost testat împotriva Ebola și a Hepatitei C, fără rezultate semnificative. Dar în cazul coronavirusului, pare să dea roade.
Remdesivir pare să reducă perioada de spitalizare pentru cazurile grave de la 15 la 11 zile și este în special util când e administrat pacienților care au nevoie de oxigen suplimentar, înainte ca aceștia să fie puși la ventilator.
Remdesivir este primul tratament recomandat de Uniunea Europeană pentru COVID-19 și este analizat cu mult interes și de alte regiuni.
Din păcate, testarea riguroasă a tratamentelor este un proces laborios și dificil. Rezultatele nu vin peste noapte și nu sunt mereu clare. Vestea bună e că deja am aflat mai multe decât știam acum câteva luni – dar mai e încă mult de mers până vom avea o listă clară de tratamente.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.