ComenteazăZona vizată de întăriri este podul care asigură legătura între localitatea lituaniană Panemunė și orașul rusesc Sovețk.
Potrivit Ministerului lituanian Apărării, acest pas face parte dintr-un efort de consolidare a apărării țării în cazul încercărilor Rusiei de a desfășura activități de sabotaj, precum și pentru reținerea trupelor inamice în cazul unei ofensive la scară largă.
Întărirea frontierei lituaniano-ruse este prevăzută în cadrul unui program de stat privind îmbunătățirea capacităților de apărare. Până la 3 milioane de euro au fost alocate în acest an din bugetul Ministerului lituanian al Apărării pentru implementarea măsurilor. Din 2025, măsurile de întărire a capacităților defensive vor fi finanțate din Fondul Lituanian de Apărare, notează site-ul Militarnyi.
Planificatorii militari lituanieni prevăd, de asemenea, instalarea unor bariere în apropierea drumurilor naționale și a podurilor.
Granița cu Belarus este, de asemenea, întărită. Ministrul lituanian al apărării, Laurynas Kasčiūnas, a anunțat deschiderea primei secțiuni a gardului din zona de frontieră.
Potrivit ministrului, Lituania va instala diverse tipuri de bariere la granița cu Belarus, pentru a face imposibilă deplasarea vehiculelor de luptă inamice în cazul unui atac.
Polonia și cele trei țări baltice – Lituania, Letonia și Estonia – au cerut Uniunii Europene să construiască o linie de apărare de-a lungul graniței cu Rusia și Belarus.
Potrivit unor diplomați europeni, costul acestei linii defensive de 700 de kilometri lungime ar putea să ajungă la aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Ca măsură preventivă în fața Rusiei, Polonia își întărește, la rândul ei, apărarea la granițele cu Kaliningrad și Belarus, scrie Rzeczpospolita. „Face parte din strategia noastră de apărare și descurajare”, a subliniat Ministerul polonez al Apărării.
Foste republici sovietice, Estonia, Letonia și Lituania au fost amenințate în repetate rânduri de Rusia, care nu s-a împăcat niciodată cu realitatea aderării lor la NATO și UE.
Kaliningrad, fostul Königsberg, capitala Prusiei Răsăritene, a fost ocupat de armata roşie în aprilie 1945 şi anexat de Uniunea Sovietică după cel de-Al Doilea Război Mondial împreună cu o regiune 15.100 kilometri pătrați. După destrămarea Uniunii Sovietice, în decembrie 1991, regiunea Kaliningrad a devenit o exclavă rusă situată între Lituania, Polonia și Marea Baltică.
Potrivit Politico, dacă liderul rus Vladimir Putin ar decide să poarte un război împotriva Occidentului, un posibil prim pas al său ar fi ocuparea fâșiei terestre care face legătura între Belarus și Kaliningrad, separând astfel țările baltice de Polonia. Este vorba de o fâșie îngustă de teritoriu întinsă pe o distanță de aproximativ 100 de kilometri și cunoscută sub numele de Coridorul Suwalki. Mulți experți consideră Coridorul Suwalki drept „călcâiul lui Ahile al NATO”.