LIVE TEXT Criza ucraineană | Putin anunță retragerea unor trupe de la granița cu Ucraina, Biden spune că informația „nu a putut fi verificată”

Președintele Joe Biden a anunțat, marți seară, într-o declarație de presă, că Rusia are în prezent peste 150.000 de militari poziționați în jurul Ucrainei, iar anunțul Kremlinului despre retragerea în cursul zilei de azi a unor unități militare aflate la granița ucraineană „nu a putut fi verificat”.

„Vrem să dăm diplomației toate șansele posibile” a mai spus liderul de la Casa Albă, punctând că „SUA au pus pe masă propuneri concrete pentru stabilitate în Europa, măsuri pentru Rusia și NATO pentru controlul armelor”.

De asemenea, Biden a avertizat că, în cazul unei invazii a Ucrainei, costul strategic pentru Rusia va fi imens.

„Să fie clar: SUA vor apăra fiecare centimetru din teritoriul statelor membre NATO. Angajamentul SUA față de aliații din NATO e sfânt”, a mai spus președintele SUA.

Mai multe informații despre declarațiile făcute de președintele Joe Biden.

La o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, Vladimir Putin a declarat, marți, că vrea să negocieze pentru a evita „un război în Europa”, confirmând că Rusia a decis să retragă parțial trupele din apropierea Ucrainei, potrivit Reuters.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

„Vrem să negociem, vrem să evităm un război în Europa, de aceea am cerut garanții pentru securitatea noastră, dar nu am primit un răspuns satisfăcător de la Washington și NATO. Suntem gata să discutăm despre asta. Răspunsuri la cererile noastre e singurul mod în care dialogul poate avea loc”, a afirmat liderul de la Kremlin.

În aceeași conferință de presă, Putin a acuzat Ucraina că ar fi responsabilă pentru un presupus „genocid” împotriva cetățenilor ruși din regiunea separatistă Donbas, controlată din 2014 de forțele pro-ruse.

Mai multe informații despre declarațiile făcute de Vladimir Putin.

Un reportaj al ucrainenilor de la televiziunea 2+2, citat de site-ul de știri UNIAN, arată cum în vestul țării vecine, unde s-au mutat ambasadele americane ori olandeze pentru siguranță, a crescut prețurile la proprietăți în așteptarea unui val de refugiați din estul vulnerabil în fața unei invazii rusești.

Ziariștii ucraineni spun că motivul majorării prețurilor este panica în creștere din rândul celor care stau în estul țării, mult mai vulnerabil în fața unui atac al Rusiei.

Mai multe informații despre impactul economic al crizei ucrainene.

15 feb. 2022 - Acum 3 ani

15-02-2022

NATO nu vede încă semnele unei retrageri

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat marți că nu vede încă semnele unei „dezescaladări reale” din partea Rusiei.

El a admis că declarațiile oficiale de la Moscova oferă motive pentru un „optimism precaut”, dar a adăugat că „până acum, nu am văzut semnele unei dezescaladări în teren”.

„Nu am văzut semnele unei reduceri a prezenței militare a Rusiei, dar vom continua să monitorizăm”, a spus el, potrivit The Guardian.

Duma de Stat a Rusiei a votat marți o rezoluție prin care cere președintelui Vladimir Putin recunoașterea republicilor separatiste Donețk și Lugansk.

Cele două regiuni din estul Ucrainei și-au declarat independența față de Kiev în 2014, dar nicio țară nu le recunoaște drept state suverane.

Rezoluția, propusă inițial de opoziția comunistă, a atras susținerea tuturor celor cinci partide din Camera inferioară a Parlamentului, inclusiv pe cea a președintelui Dumei, Viaceslav Volodin.

Moțiunea votată de parlamentari alimentează tensiunile în plină criză ucraineană și cel puțin la prima vedere, pare să dea o lovitură acordurilor de la Minsk, care reglementează procesul de pace din estul Ucrainei.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

Rezoluția nu îl obligă însă pe Putin să ia o decizie, iar experții au avertizat că votul covârșitor „pro” al parlamentarilor nu înseamnă că Kremlinul este pe aceeași lungime de undă.

Mai multe informații pe tema rezoluției votate de Parlamentul Rusiei.

Kremlinul a confirmat marţi retragerea unei părţi din forţele ruse staţionate lângă frontiera cu Ucraina, evocând un „proces obişnuit” şi denunţând „isteria” Occidentului cu privire la o presupusă invadare iminentă a acestei ţări de către Rusia, informează AFP, citată de Agerpres.

„Am spus mereu că după încheierea exerciţiilor (…) trupele se vor întoarce în garnizoanele lor de origine. Tocmai aceasta are loc acolo, este un proces obişnuit”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Potrivit lui Peskov, Moscova urmează să organizeze alte „exerciţii în toată Rusia”, pentru că „este dreptul nostru de a organiza manevre pe teritoriul nostru, peste tot unde considerăm că este potrivit”.

În timp ce Occidentul şi mai ales SUA au avertizat de mai multe ori cu privire la o invazie iminentă a Rusiei în Ucraina, Peskov a denunţat o „campanie absolut fără precedent menită să provoace tensiuni”. „Acesta este genul de isterie care nu se bazează pe nimic”, a afirmat el.

Miniștrii apărării din NATO vor pune în mișcare săptămâna aceasta un plan care ar putea institui patru noi grupuri de luptă multinaționale în sud-estul Europei, ca răspuns la mobilizarea militară rusă, au declarat trei diplomați pentru Reuters.

Oficialii din statele membre NATO, care se întâlnesc miercuri și joi, vor decide dacă să desfășoare aceste grupuri de luptă, care vor avea câte 1.000 de militari, în România, Bulgaria, și posibil în Ungaria și Slovacia.

Diplomații au precizat pentru Reuters că cel mai probabil, miniștrii vor decide să ceară comandanților militari elaborarea unui plan pentru desfășurarea celor patru grupuri de luptă.

„Va exista o directivă ce ne va permite să escaladăm, dar și să dezescaladăm, dacă Rusia își retrage militarii”, a spus un înalt oficial NATO.

În vreme ce România și Bulgaria s-au arătat dispuse să găzduiască aceste grupuri de luptă, Ungaria și Slovacia, dornice să nu provoace Rusia, ar dori să evite modelul baltic, al grupurilor de luptă oficiale, scrie Reuters.

De aceea, NATO ar putea lua în considerare o forță multinațională condusă de Franța în România, care ar coordona exercițiile aliate din estul Europei și ar permite trupelor să zboare în și din regiune, fără să instituie o prezență formală.

Mai multe informații pe tema grupurilor de luptă NATO din estul Europei.

Ucraina şi Occidentul au reuşit să împiedice o „escaladare” din partea Rusiei, a afirmat marţi şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba, la scurt timp după ce Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că o parte dintre militarii ruşi din districtele de la frontiera cu Ucraina revin la bazele lor după ce au încheiat diferite exerciţii, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Împreună cu partenerii noştri, am reuşit să împiedicăm orice nouă escaladare din partea Rusiei”, a declarat Kuleba.

Potrivit acestuia, este totuşi prea devreme pentru a constata o reducere veritabilă a tensiunilor în această criză care afectează Europa de la finalul anului trecut.

„Situaţia rămâne tensionată, dar sub control. Rusia face mereu tot soiul de declaraţii, iată de ce noi avem o regulă: credem într-o dezescaladare atunci când vedem retragerea” de trupe, a mai spus el.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova a anunțat marți retragerea unor trupe de la granița ucraineană, scrie The Guardian.

„Unitățile din districtele sudice și vestice, care și-au finalizat misiunile, urcă în trenuri și camioane și se vor întoarce în garnizoane azi”, a spus oficialul.

Anunțul oficialilor ruși contrastează cu informațiile transmise de tabăra occidentală, care a sugerat că în ultimele zile, Rusia și-a sporit mobilizarea militară de la granița ucraineană.

Experții au subliniat că deocamdată rămâne neclar cât de amplă va fi retragerea militară rusă, în condițiile în care Moscova a mobilizat în ultimele luni peste 100.000 de militari, în mai multe puncte de graniță.

New York Times scrie că, potrivit anunțului, trupele retrase vor fi cele din districtele din apropierea Ucrainei, ceea ce înseamnă că, chiar aflate în baze, ele vor rămâne relativ în apropierea graniței. În schimb, cel puțin deocamdată, trupele sosite lângă Ucraina din Siberia și Orientul Îndepărtat vor rămâne deocamdată pe poziții.

Mai multe despre retragerea parțială a trupelor ruse.

Liderul de la Kremlin este deschis la negocieri, a asigurat marți Moscova, oferind un semn al unei posibile detensionări a crizei de la granița Ucrainei.

„În primul rând, președintele Putin a cerut întotdeauna negocieri și diplomație”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, citat de agenția rusă Tass.

„Și de fapt, el a inițiat chestiunea garanțiilor de securitate pentru Federația Rusă. Iar Ucraina este doar parte a problemei, este parte a unei probleme mai mari a garanțiilor de securitate pentru Rusia și evident, președintele Putin este dispus să negocieze”, a spus Peskov.

Cancelarul german Olaf Scholz sosește marți la Moscova pentru o discuție cu Vladimir Putin, pe care unii oficiali au catalogat-o drept „ultima șansă pentru pace”.

Luni, Scholz a trecut pe la Kiev, unde s-a întâlnit cu Vladimir Zelenski. De acolo, el a avertizat că integritatea teritorială a Ucrainei nu se va afla niciodată pe masa negocierilor.

„Nu există motive întemeiate pentru desfășurările militare de la granița cu Ucraina. Suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei nu sunt negociabile. Ne așteptăm ca Rusia să ia măsuri clare pentru a rezolva situația”, a afirmat cancelarul german.

Înaintea plecării, Scholz a vorbit despre o strategie duală în relația cu Rusia. Pe de o parte, el va face loc negocierilor pentru detensionarea crizei, varianta preferată de la bun început de Berlin.

Pe de altă parte, există și amenințarea. „În cazul unei agresiuni militare împotriva Ucrainei care îi amenință integritatea teritorială și suveranitatea, asta va duce la sancțiuni dure, pe care le-am pregătit cu atenție și pe care le putem impune imediat împreună cu aliații din Europa și NATO”, a spus el duminică.

Există unele probleme. Una dintre ele, cea a energiei. Scholz nu a spus clar care sunt sancțiunile ce vor fi impuse Rusiei în cazul unei acțiuni militare în Ucraina, dar este clar că în joc se află și conducta Nord Stream 2, care trebuie să aducă gaze naturale din Rusia în Germania, pe sub Marea Baltică.

Președintele SUA Joe Biden a subliniat că gazoductul, finalizat, dar încă nefuncțional, va fi sistat, în cazul unui conflict. Scholz a evitat să fie ferm pe această temă, deși a spus și el că această variantă este luată în calcul.

Oleksei Danilov, secretarul consiliului de apărare al Ucrainei, a declarat că Kievul nu ia în considerare închiderea spațiului aerian în următoarele ore tocmai pentru că Rusia n-ar ataca până vineri, relatează site-ul ucrainean Obozrevatel.

Consiliul de Apărare și Securitate al Ucrainei vine cu o variantă mai calmă după ce au fost voci, inclusiv a președintelui Zelenski, care anunțau un mijloc de săptămână de foc, adică cu un posibil atac miercuri, 16 februarie.

„Nu sunt premise pentru un război la scară largă în acest moment”, a menționat Danilov. Politicianul de 59 de ani e fost primar al orașului ocupat Lugansk (1994-1997) și fost guvernator al regiunii de care Ucraina a fost deposedată într-o mare măsură în 2014. Mai multe informații despre declarațiile lui Danilov.

Președintele rus, Vladimir Putin, nu a luat „decizia finală” dacă va ataca Ucraina, a afirmat Pentagonul luni, în ajunul vizitei în Europa a secretarului american al apărării, Lloyd Austin, însă o invazie rusă ar putea fi declanșată în orice moment, inclusiv în această săptămână, informează AFP, citată de Agerpres.

„Vedem că noi forțe rusești sosesc în fiecare zi la granița ucraineană. Așa cum am mai spus, ne aflăm în acea fereastră de timp în care o invazie ar putea începe în orice moment”, a precizat și Karine Jean-Pierre, adjuncta secretarului de presă al Casei Albe. Mai multe informații despre avertismentele SUA.

Urmărește-ne pe Google News