ComenteazăCe acuzații îi aduce Tudorel Toader șefei DNA
- Tudorel Toader susține că șefa DNA a încălcat Constituția României prin anchetarea OUG 13
- Șefa DNA a refuzat să se prezinte în fața Comisiei de anchetă a alegerilor prezidențiale din anul 2009 și, astfel, a blocat activitatea comisiei și a încălcat autoritatea Parlamentului
- Laura Codruța Kovesi a încălcat Constituția și prin anchetarea Hotărârilor de guvern privind trecerea lacului Belina de la statul român la Tel Drum
- Laura Codruța Kovesi a avut un „comportament excesiv de autoritar și discreționar”
- Șefa DNA „a afectat grav imaginea României”, prin interviul acordat la BBC în care a criticat legile justiției și a spus că se teme că DNA va fi desființată
- Laura Codruța Kovesi a prioritizat o serie de dosare cu impact major în mass-media
- Șefa DNA a contestat autoritatea CCR și a actelor emise de judecătorii constituționali
- Laura Codruța Kovesi nu s-a implicat în identificarea și sancționarea comportamentului abuziv al unor procurori
- Tudorel Toader a mai reproșat lipsa de reacție în verificarea activirății pfoesionale și conduitei procurorilor de la DNA Ploiești
- Creșterea numărului de achitări, falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, tergiversarea soluționării unor cauze (dosarul Microsoft)
LIVE TEXT Tudorel Toader a prezentat raportul privind activitatea șefei DNA
- Vreau să ne organizăm. În primul rând raportul ce îl voi prezenta are 36 de pagini în sinteză. Motiv pentru care veți fi de acord să prezint în diagonală concluziile, iar apoi îl postăm pe pagina de internet a Ministerului Justiției
- E o prezentare a raportului și nu o conferință de presă. Va dura foarte mult
- Avem o justiție. Unii spun că e bună, alții că e rea. Ea trebuie să fie egală pentru toți și în slujba cetățeanului
- În urmă cu șase luni se făceau șase luni de la preluarea demnității de ministru
- Ne aflăm aici când prezentam direcțiile de modificare pentru legile justitiei. Ele au fost adoptate cu unele modificări, câteva soluții declarate neconstituționale, ele vor fi modificate de Parlament și în final vor fi promulgate
- După alte șase luni se face exact un an de la preluarea demnității de ministru. Tot împreună ne aflam azi aici și prezint raportul privind activitatea managerială de la DNA
- Demnitatea de procuror e absolut respectabilă dacă e exercitata în limite, cu buna credință și pentru a servi binelui public, ce reprezintă o exigență a statului de drept
- Am început ca procuror. Eram șef de promoție, mi s-a propus sa rămân în cadrul universității. Puteam fi judecător, notar sau avocat, dar am optat pentru procuror. Sunt foarte mulțumit de acea opțiune. Atunci mi-am definitivat coordonatele profesionale
- Am urmat toate treptele funcției
- Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA și aici dumneavoastră aveți rolul de a face distincțiile necesare
- Raportul de sinteza al Ministerului Justiției privind activitatea PICCJ, DIICOT și DNA va fi prezentat Parlamentului. Până la sfârșitul lunii februarie trebuie să primesc rapoarte pentru a face o sinteză
- Raportul de față reprezintă luarea de poziție a ministrului Justiei reprezentată de rolul său constituţional
- Elaborarea sa a fost realizată pe fondul dezbaterilor ce au căpătat o amploare deosebită în spațiul public în ultimul an de zile
- Dezbaterile acestea au deviat opinia publică, au intensificat atacurile la persoană
- Aceste atacuri au polarizat atenția comunității europene și au reactivat mecanisme europene de evaluare și au pus în pericol statul de drept
- Față de acest cadru legal am realizat o analiză privind organizarea eficientă, comportamentul, asumarea responsabilităților, privind sefa DNA în perioada februarie 2017 – februarie 2018
- Etapele instituționale premergătoare evaluării sunt: raportul de evaluare a eficienţei manageriale și a modului de îndeplinire de către șefa NDA, urmare deciziei CCR ce arată ca e conflict constituţional între DNA și Guvern
- Am conchis atunci, și vă aduceți aminte, că rezultate negative pe linia acestei raportări pot repune în discuție în viitor oportunitatea revocării șefilor instituțiilor vizate. Am pornit de la controlul solicitat Inspecției Judiciare, stabilit de inspectorul-șef prin ordin, de a face o verificare managerială de fond la DNA
- Partea de concluzii a prezentului raport se bazează pe acumulările de la începutul perioadei de referinţă, de la decizia CCR până în prezent. Se referă și la declarațiile publice ale DNA pe baza informațiilor din documente publice
- Acele concluzii sunt fundamentate pe 20 de puncte ce prezintă 20 de categorii de acte și fapte reținute în ultimul an
DNA, trei conflicte instituționale într-un singur an
- Primul punct: am reținut o situație fără precedent în cadrul raporturilor dintre autoritățile publice din România
- Într-un singur an au fost înregistrate trei conflicte constituţionale în care DNA, prin sefa sa, a fost chemata în fata instanței de contencios constituţional. În acestea, CCR a sancționat competenta DNA, în doua sancțiuni: comportamentul lipsit de loialitate și neconstituțional al șefei DNA
- Am arătat că, în sine, constatarea unui singur conflict nu are aptitudinea de a revoca șeful acelei instituții. Asta spuneam în martie 2017. Conduita poate fi corectată
- Concluziile sunt evident diferite când încălcarea Constituției depășește limitele prevăzute de lege și când ele devin sistematice. În mai puțin de jumate de an DNA, prin șefa sa, a fost chemata iar în fața CCR
- În a treia situație, deși CCR nu a constatat un conflict, a făcut precizări în care a orientat pe viitor conduita DNA, în sensul că nu poate ancheta oportunitatea adoptării unei HG. Acolo era o OUG, aici era vorba de HG.
- În opinia mea, ca fost judecător constituţional, a doua chemare e cu atât mai imputabilă cu cât prin decizia sa, CCR spusese că procurorul nu se poate substitui
- Dacă examinam cea mai recentă statistică a CCR, ce releva că numărul deciziilor de natură constituţională între autorități e de 13 conflicte, două au fost în 2017 și generate de DNA
Despre dosarul Belina
- Prin decizia 68, CCR a reținut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea de legiferare. Asta echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat. Se depășesc atribuțiile și Ministerul Public își arogă alte puteri decât cele avute în vederea efectuării urmăririi penale
- Declanșarea unei ample anchete penale ce s-a concretizat în descinderi la Ministerul Justiției a determinat o stare de presiune și de tensiune și au creat premisele unui blocaj în activitatea de legiferare. Astfel, Guvernul a fost blocat în activitatea sa
Despre refuzul lui Kovesi de a se prezenta la Comisia de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009
- Curtea a reținut, privind pe doamna Kovesi, că aceasta a refuzat să dea curs celor trei invitații la comisia de ancheta și ca răspunsul ei nu a condus la stabilirea adevărului. Și de această dată. Curtea a constatat că prin refuzul de prezentare s-a creat un blocaj al comisiei de ancheta, ce a dus la prelungirea cu 60 de zile a controlului parlamentar
- Curtea a stabilit că aceste persoane au obligația de a lua parte la lucrările comisiei în toate cazurile. Prin reacția sa, procurorul-șef a înlăturat orice posibilitate de colaborare. A mai stabilit Curtea că s-a dovedit că nu respectă comportamentul loial și că lipsa unui răspuns concret a avut un impact major ce a generat o stare de incertitudine privind evenimentele cercetate
- În concluzie, Curtea a stabilit că prin acel refuz al șefei DNA pentru verificarea aspectelor ce țin de alegerile din 2009 sau de a pune la dispoziție probe deținute, e încălcată autoritatea Parlamentului, organ reprezentativ al poporului.
„DNA s-a erijat în evaluator privind oportunitatea legiferării”
- Prin a treia decizie de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională dintre DNA și Guvern, deși CCR nu a constatat conflictul, a considerat că în privința oportunității emiterii actului administrativ, unitatea de parchet nu are competența de a cerceta, dar poate cerceta fapte de natură penală privind elaborarea actului
- Aceste considerente le reiau pe cele din decizia 68
- În comunicat se scria că s-au încălcat dispoziții ce reglementează normele de tehnică legislativă, iar inițierea și promovarea hotărârilor de guvern s-a făcut nelegal de la nivelul Guvernului. DNA s-a erijat în evaluator fără nicio distincție privind aspecte de oportunitate legate de emiterea de hotărâri ale guvernului
- În legislația noastră penală avem aproape 1.000 de incriminări penale, dar niciuna nu incriminează încălcarea normei de tehnică legislativă, nu constituie infracțiune, nu o verifică procurorul, o sancționează CCR sau instanţa de contencios administrativ
- Ulterior, afirmând că cele din comunicat au exprimat opinii ale instituției, știți bine că DNA a retras comunicatul, motivarea a fost aceea că prin comunicat s-au emis simple opinii
„Șefa DNA, comportament deosebit autoritar și discreționar”
- CCR a constatat că prin conduită sa, șefa DNA nu numai ca a înlăturat orice colaborare loială cu autoritățile suverane ale statului, dar refuză sa lămurească aspecte esențiale
- Am constatat comportamentul deosebit de autoritar și discreționar. Am cerut în 2017 realizarea unui control la DNA. În cuprinsul raportului-control, se consemnează o serie de dificultăți întâmpinate de inspectori, inclusiv indicii de obstrucționare a activităţii unor inspectori
- Implicarea în anchetele altor procurori. Declarații publice de notorietate releva comportamentul excesiv de autoritar. Se spunea că personal a supravegheat ancheta principală în cazul ordonanței 13
- Se spunea: „Eu mi-am asumat acest dosar împreună cu domnul procuror x sau y…”
- Se vede implicarea în alte anchete, ceea ce excedent cadrului legal și limitelor. Trecerea timpului nu a condus la o îndreptare a comportamentului ci la o acutizare a comportamentului
- Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic. Ele nu se rezolvă după rezonanța publica ce o au sau după calitatea persoanei ce se presupune că a comis unele fapte, ci în ordinea cronologica a înregistrării sesizării organului judiciar
„Procurorul-șef al DNA a contestat însăși Constituția țării”
- Cu prilejul unor evenimente publice, contestarea actelor și autorității CCR, procurorul-șef DNA a învinovățit CCR, punând pe seama deciziilor instanţei de control constituţional, pretinsa imposibilitate a DNA de a cerceta unele fapte și recuperarea unor prejudicii
- Procurorul-șef a contestat însăși Constituția țării, apreciind asupra nevoii incriminate unor fapte
„Afirmațiile din interviul pentru BBC au afectat grav imaginea României”
- La începutul anului 2017, șefa DNA a declarat pentru BBC că se teme pentru desființarea DNA. Apoi s-a lansat într-o critică dură față de proiectul de modificare a legilor justiției, spunând că se încearcă estomoparea curățării uneia dintre cele mai corupte țări a Uniunii Europene
- Procurorul are un cadru legal bine stabilit, dar opera de legiferare este a legiuitorului
- Astfel de afirmații au afectat grav imaginea României și imprimă o percepție deformată asupra demersurilor interne
- Eram la Parlamentul European. Am avut nouă întrevederi. Mulți interlocutori, oameni de seamă, evocau aspecte asupra cărora fuseseră informați greșit, să nu spun dezinformați. A ajuns acest mesaj, prin dezinformare. Am explicat de 9 ori ca România nu are nicio legătură cu situația juridică în care se află Polonia, pentru că în Romania nimeni nu a pus problema nerespectării deciziilor CCR, nimeni nu a schimbat procurorii-șefi sau președinții de instanțe, ministrul Justiției nu are astfel de competențe. Ne aflăm într-o cu totul altă paradigma, prezentata deformat.
- Încercarea de a obține condamnări cu orice preț. În condițiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniștri, la persoane cu rang înalt
- Termenul „decapare” e contrar oricărei noțiuni de drept. La mijloc e destinul unui om. Cauzele trebuie soluționate după ordinea sesizării nu după numele persoanei
- Creșterea numărului de achitări și a cheltuielilor. Cei trimiși în judecată din 2016 nu se regăsesc între achitații din același an
- Neimplicarea șefei DNA în identificarea și eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de unii procurori. Spațiul public este plin de pretinse abuzuri ale unui procuror Negulescu. Faptele sale și ale DNA Ploiești au fost lăudate în loc sa fie trase la răspundere
- Erorile în transcriere. Am hotărâri judecătorești in care instanţa reține că nu se regăsește pe foaie ce e în conținutul audio sau video
- Tergiversarea soluționării unor cauze. Termenul rezonabil e stabilit de doctrină și jurisprudenţă. Am avut un caz recent pe care nu îl poți uita. Dosarul Microsoft, lăsat atâția ani în nelucrare, cu sute de milioane de euro, astfel încât a trecut termenul rezonabil și cel de prescripție. Este absolut foarte grav
- Conduitele unor procurori. Lipsa de verificare a DNA Ploiești. Eu nu spun că e adevărat, când s-a ajuns ca procurori cu funcție să se reclame între ei e cazul să verifici, nu să lauzi
Concluzii
- România este stat de drept. În România s-a dezvoltat componenta de prevenire și de combatere a corupției
- Buna activitate a DNA din acest ultim punct de vedere e notata în documentele interne și internaționale
- Standardul acesta nu trebuie să protejeze comportamente nelegale, necosntituționale sau defăimătoare
- DNA trebuie să continue să funcționeze în mod legal
- DNA nu se identifică cu șeful său sau cu comportamentul acestuia din ultimul an. Comportamentul a indicat sfidarea unor autorități. Doar respectul reciproc poate permite unei țări sa evite și să depășească crizele specifice
- În conformitate cu statul de drept, în care acțiunea fiecărei autorități e reglementata prin lege, se supune legii și este respectată
- Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să continuam ce e bun și să eliminăm lucrurile rele. Faceți un exercițiu cu ochii închiși sau deschisi. Nu contează numărul cazurilor. Contează faptul că este unul arestat pe nedrept, iar apoi achitat. Ferească Dumnezeu sa fii victima unei erori judiciare
- Declanșez procedura de revocare a Laurei Codruța Kovesi. Prezentul raport însoțit de propunere va fi transmis CSM și președintelui României pentru a analiza și decide în raport cu competențele constituționale
FOTO: Vlad Chirea
Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a intrat la jumătatea anului 2017 în colimatorul a două televiziuni centrale, dar și a unei publicații aparținând unei persoane condamnate definitiv pentru corupție, a unei persoane fugită din țară după declanșarea cercetărilor în dosare deschide la aceeași instituție și a unei alte persoane trimisă în judecată în două dosare de corupție.
La aceste posturi, Kovesi era acuzată de faptul că pune presiune pe procurorii din subordine pentru că le cere să insiste în dosare și să ajungă la persoane cu funcții înalte. O altă remarcă negativă a fost aceea că procurorul-șef al DNA ar fi transmis un mail în care i-a numit pe unii procurori „bârfitori”.
Laura Codruța Kovesi s-a apărat constant spunând că înregistrările difuzate în presă nu sunt autentice și prezintă fragmente dintr-o discuție purtată în timpul unei ședințe DNA.
După trei zile, în 14 februarie, șefa DNA a ținut o conferință de aproape două oreîn care a explicat poziția instituției în acest scandal, a răspuns tuturor întrebărilor și a concluzionat că este un atac frontal la imaginea și activitatea procurorilor anticorupție orchestrat de persoane certate cu legea.
JURNAL DE FRONT DIN AFGANISTAN. Ziua 7: Puștiul din turelă- VIDEO