LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 100 | Ucrainenii anunță că au recucerit o parte din Severodonețk

Serhiy Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a afirmat vineri că că armata rusă a pierdut o mulțime de echipamente și personal militar în oraș, relatează BBC.

Anterior, acesta a precizat că forțele ucrainene au respins trupele rusești din asaltul lor asupra Severodonețkului, recucerind 20% din teritoriul pierdut în acest oraș.

„Am auzit chiar eu, de mai multe ori, că armata rusă a capturat complet Severodonețkul”, a declarat guvernatorul militar regional, citat de Interfax-Ucraina. „Vreau să vă spun că nu, nu complet”, a subliniat acesta.

Haidai mai spune că Rusia „încearcă să redistribuie anumite forțe” pentru a captura acest oraș din estul Ucrainei, dar susține că luptătorii autoproclamatei Republicii Populare Donețk refuză să lupte pentru aceasta.

Guvernatorul a adăugat că armata ucraineană nu dispune de arme cu rază lungă de acțiune pentru o contraofensivă în toată regula, dar spune că de îndată ce va primi suficiente arme de la partenerii occidentali, „artileria inamică va fi îndepărtată de pozițiile ucrainene”.

BBC notează că nu a reușit să verifice în mod independent afirmațiile acestuia.

David Arakhamia, deputat și negociator-șef al delegației Ucrainei, a declarat vineri că țara sa ar putea relua tratativele de pace cu Rusia după ce Kievul își va consolida poziția de negociere, relatează Ukrainka Pravda.

Arakhamia a precizat că Ucraina își va putea consolida poziția la masa negocierilor de îndată ce în țară vor ajunge mai multe din armele promise de națiunile occidentale.

„Negocierile trebuie să continue atunci când poziția noastră de negociere va fi consolidată. Și, în primul rând, acum poate fi consolidată datorită faptului că armele care ne sunt promise în mod constant de partenerii internaționali vor ajunge în cele din urmă în cantități suficiente. Forțele armate sunt pregătite să le folosească… Și atunci, cred, putem iniția o nouă rundă de negocieri pornind de la o poziție de negociere întărită”, a declarat acesta.

Arakhamia consideră că pauza de acum în discuțiile de pace cu Rusia este „destul de justificată”, deoarece în estul Ucrainei sunt în desfășurare „mari bătălii”.

El a precizat că, în prezent, Ucraina eliberează multe sate, dar că rușii ocupă, de asemenea, noi așezări.

„Și până acum am făcut un pas înainte – doi pași înapoi, așa că nu văd niciun motiv pentru a iniția reluarea negocierilor”, a mai spus Arakhamia.

Autoritățile ruse de ocupație din Mariupol și-au anunțat intenția de a întări măsurile de „filtrare” împotriva locuitorilor din zonă și de a interzice de facto părăsirea limitelor cartierelor lor, a transmis Petro Andriușcenko, unul din consilierii primarului orașului-port din sud-estul Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„Ieri [2 iunie – n.r.] a fost luată o decizie de întărire a regimului de filtrare în timpul unei importante întâlniri a militarilor ruși, a autorităților de ocupație și a colaboratorilor [lor ucraineni] la Mariupol. S-a decis să se interzică de facto imposibilă circulația între cartierele orașului sau părăsirea orașului. Există două motive pentru aceasta: nemulțumirea tot mai mare din interiorul orașului și scurgerile necontrolate de informații [din Mariupol – n.r.] către Ucraina. Prin urmare, unitățile de căutare și de aplicare a legii vor fi întărite, iar căutările activiștilor ucraineni vor fi intensificate”, a scris Petro Andriușcenko, pe contul său de Telegram.

Potrivit consilierului primarului, ocupanții ruși l-au numit, de asemenea, pe Kostiantyn Ivashchenko, un colaborator al autorităților ruse, în funcția de șef al apărării teritoriale din Mariupol. În aprilie, Ivashchenko a fost numit primar al Mariupolului de către autoritățile ruse de ocupație.

Andriușcenko a mai afirmat că autoritățile ruse au discutat despre riscul unei epidemii de holeră în Mariupol din cauza poluării apei și a morții în masă a peștilor din Marea Azov. S-a ajuns la un acord preliminar cu privire la plasarea în carantină a Mariupolului și la interdicția ca locuitorii săi să părăsească orașul.

Jurnaliștii de la Radio Svoboda au publicat o înregistrare video din Severodonețk, acolo unde luptele cu rușii continuă, iar Legiunea Străină îi ajută pe apărătorii ucraineni din oraș, scrie Ukrainska Pravda.

Rușii continuă să ia cu asalt Severodonețkul. În oraș se dau lupte grele. Potrivit corespondentului Radio Svoboda, forțele armate ucrainene încearcă să se consolideze și să se pregătească pentru operațiunile de contraofensivă.

Acestea au fost ajutate de unități de străini din întreaga lume, care au format în mod voluntar o „Legiune Străină” separată, care luptă de partea Ucrainei, inclusiv în Severodonețk.

Corespondenții au putut discuta cu mai mulți voluntari din străinătate, inclusiv din Australia și Georgia.

Potrivit luptătorilor străini, ei susțin partea dreaptă, vor să ajute la alungarea ocupanților înapoi în Rusia, indiferent cât timp va dura, și apoi să se întoarcă acasă la familiile lor.

Invadatorii ruși au ocupat mare parte din orașul Severodonețk din regiunea Luhansk, dar apărătorii ucraineni au lansat o serie de contraatacuri și au capturat șase militanți ruși. Șeful administrației regionale de stat din Luhansk, Serhiy Haidai, a anunțat că orașul încă rezistă și are toate șansele pentru o eliberare rapidă, după ce trupele ucrainene au reușit să recucerească aproximativ 20% din acesta.

Confruntându-se cu perspectiva unui impas prelungit în Ucraina, SUA și aliații săi pun din nou accentul pe necesitatea unei înțelegeri negociate pentru a pune capăt războiului, în timp ce conflictul intră în cea de-a 100-a zi și nu se întrevede o victorie clară pentru niciuna dintre părți, scrie CNN.

În ultimele săptămâni, oficialii americani s-au întâlnit în mod regulat cu omologii lor britanici și europeni pentru a discuta posibile cadre pentru încheierea unui armistițiu și pentru a pune capăt războiului printr-o înțelegere negociată, au declarat pentru CNN mai multe surse familiare cu discuțiile.

Printre variantele luate în calcul a fost un cadru în patru puncte propus de Italia la sfârșitul lunii trecute. Acel cadru presupune ca Ucraina să se angajeze că va deveni neutră în relația cu NATO, în schimbul unor garanții de securitate, precum și purtarea unor negocieri între Kiev și Moscova privind viitorul Crimeei și al regiunii Donbas.

Ucraina nu este implicată direct în aceste discuții, în ciuda angajamentului SUA de a nu face „nimic în privința Ucrainei fără Ucraina”, după cum a afirmat președintele Joe Biden. Oficialii americani și ucraineni au declarat că SUA nu au făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a se angaja într-un anumit plan și nici nu au exercitat presiuni directe pentru a se așeza la masă cu rușii.

Cu toate acestea, există o oarecare confuzie cu privire la tipul de cadru pe care SUA l-ar considera adecvat și pe care să îl prezinte ucrainenilor pentru discuții suplimentare.

Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas Greenfield, a declarat reporterilor la începutul acestei săptămâni că varianta italiană este „una dintre acele inițiative pe care cu siguranță ne-ar plăcea să le vedem încheind acest război oribil și atacurile oribile asupra poporului ucrainean”. Dar doi oficiali americani au declarat pentru CNN că SUA nu sprijină de fapt propunerea italiană.

În orice caz, oficialii americani și occidentali au declarat pentru CNN că există o îngrijorare tot mai mare că, dacă rușii și ucrainenii nu se întorc la masa negocierilor și nu ajung la un acord, războiul va continua – poate chiar și pentru ani de zile.

Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat vineri că i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, că a comis o „eroare istorică și fundamentală” prin invadarea Ucrainei și că acum este „izolat”, relatează AFP, potrivit The Guardian și BBC.

„Cred, și i-am spus acest lucru, că a făcut o eroare istorică și fundamentală pentru poporul său, pentru el însuși și pentru istorie”, a declarat liderul de la Palatul Élysée, într-un interviu acordat presei regionale franceze.

„Cred că s-a izolat singur”, a spus Macron. „Să te izolezi este un lucru, dar să fii capabil să ieși din izolare este o cale dificilă”, a precizat președintele francez.

Macron a reiterat că Rusia nu trebuie să fie „umilită… pentru ca în ziua în care luptele se vor opri să putem deschide o cale de ieșire prin mijloace diplomatice”.

Liderul francez a mai spus că nu „exclude” o vizită la Kiev.

Emmanuel Macron a avut mult mai multe contacte cu Putin de când forțele ruse au invadat Ucraina, în comparație cu majoritatea omologilor săi occidentali. Cea mai recentă convorbire cu liderul de la Kramlin a fost discuția în trei, de sâmbătă, la care a participat și cancelarul german Olaf Scholz.

Forțele ucrainene au recucerit aproximativ 20% din teritoriul pe care l-au pierdut în orașul Severodonețk, a anunțat vineri șeful administrației militare din regiunea Luhansk, din estul Ucrainei, potrivit BBC și The Guardian.

„Dacă înainte situația era dificilă, procentul [deținut de Rusia] fiind undeva în jur de 70%, acum i-am împins deja înapoi cu aproximativ 20%”, a declarat guvernatorul militar Serhiy Haidai, la televiziunea națională.

Haidai a precizat că forțele ruse au atacat și au avansat asupra pozițiilor ucrainene timp de ore întregi, pentru ca apoi să fie respinse de apărătorii care nu au fost răniți.

„Acesta este modul în care avansează, pas cu pas, deoarece cu artileria, avioanele, mortierele, pur și simplu distrug totul”, a spus guvernatorul militar regional.

„Dar, de îndată ce vom avea suficiente arme occidentale cu rază lungă de acțiune, vom îndepărta artileria lor de pe pozițiile noastre. Și atunci, credeți-mă, infanteria rusă, va fugi pur și simplu”, a mai afirmat Haidai.

BBC precizează că nu este în măsură să verifice aceste afirmații.

Trupele ruse își concentrează în continuare eforturile asupra cucerririi orașului, au precizat forțele armate ucrainene vineri, într-o postare pe Facebook.

„Au luat cu asalt zonele rezidențiale din partea de est a orașului, acoperindu-și acțiunile cu focuri de artilerie, și au avut un oarecare succes. Ostilitățile active continuă”, a transmis conducerea armatei ucrainene, în actualizarea zilnică a situației de pe front.

Severodonețk este vital din punct de vedere strategic, deoarece cucerirea acestui oraș de către armata rusă ar însemna că aceasta va ajunge să controleze aproape întrega regiune Luhansk.

Regiunea Donbas este formată din Luhansk și Donețk. Unii analiști cred că președintele rus Vladimir Putin ar putea declara victoria în război dacă forțele ruse vor prelua controlul asupra Donbasului.

De la începutul invaziei, forțele ruse au năvălit în oraș în încercarea de a-l cuceri pentru a-și atinge scopul declarat de a controla întreaga provincie Luhansk. Joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că forțele ucrainene au înregistrat unele succese recente în regiune.

Guvernul elvețian a respins vineri cererea Danemarcei de a trimite în Ucraina aproape două duzini de transportoare blindate de trupe fabricate în Elveția, informează The Guardian.

Consiliul federal executiv al Elveției a confirmat decizia vineri, după ce Danemarca a cerut Bernei să transfere Ucrainei 22 de transportoare blindate pe roți Piranha III, fabricate în Elveția, pe care Danemarca le obținuse și le depozita în Germania.

Decizia de vineri vine, de asemenea, în contextul în care guvernul elvețian a anunțat că va permite transferul anumitor echipamente militare către Germania și Marea Britanie, pe măsură ce acestea își completează proviziile pe care cele două țări le-au trimis în Ucraina..

Legea elvețiană privind materialul de război, cunoscută și sub numele de „legea neutralității”, interzice transferul de sisteme de armament, muniție și alte materiale de război fabricate în Elveția către țările implicate în conflicte internaționale.

Berna a refuzat anterior o solicitare germană de a trimite în Ucraina muniție de 35 mm de fabricație elvețiană pentru tunurile antiaeriene Gepard.

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a discutat vineri la telefon cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu privire la cererea Suediei și Finlandei de a adera la Alianța Nord-Atlantică, relatează CNN.

Președintele Erdoğan a afirmat că preocupările de securitate ale Turciei cu privire la cererile de aderare ale Suediei și Finlandei se bazează pe „motive legitime”, potrivit unui comunicat emis de biroul administrației prezidențiale de la Ankara.

În cadrul convorbirii cu șeful NATO, Erdogan a subliniat, de asemenea, că ambele state scandinave ar trebui să clarifice faptul că au încetat să mai susțină „terorismul”, că au ridicat sancțiunile împotriva Turciei și că sunt gata să demonstreze alianței solidaritatea lor, se mai arată în comunicat.

La rândul său, Stoltenberg a atras atenția asupra necesității de a răspunde așteptărilor Turciei, un aliat important, conform comunicatului emis de Ankara.

Turcia, stat care s-a alăturat alianței la trei ani după ce a fost înființat, în 1949, și care deține a doua cea mai mare armată din cadrul NATO, a anunțat că nu va susține candidaturile de aderare ale celor două țări nordice dacă nu i se îndeplinesc cererile.

Erdoğan a acuzat cele două țări că adăpostesc membri ai formațiunii militante separatiste Partidul Muncitorilor din Kurdistan, cunoscut și sub numele de PKK.

PKK, care dorește să obțină un stat independent în Turcia, se află în luptă armată cu această țară de zeci de ani și a fost desemnat drept organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Rusia nu stă în calea exporturilor ucrainene de cereale, a declarat vineri președintele Vladimir Putin, calificând astfel de acuzații drept o „cacealma”, într-un interviu acordat postului de televiziune de stat Russia-1, potrivit CNN.

„Este o cacealma. Și vă voi explica de ce. Lumea produce aproximativ 800 de milioane de tone de grâu pe an. Ni se spune că Ucraina este pregătită să exporte 20 de milioane de tone. Este vorba de doar 2,5%”, a declarat Putin, în interviu.

Liderii din întreaga lume au tras un semnal de alarmă în contextul în care blocada navală asupra porturilor ucrainene impusă de către Rusia de luni de zile crește riscul unei crize alimentare globale și al foametei în unele părți ale lumii.

La două săptămâni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, prețurile produselor agricole cheie produse în regiune au crescut vertiginos. Cea mai mare problemă este grâul, un aliment de bază. Aprovizionarea din Rusia și Ucraina, care împreună reprezintă aproape 30% din comerțul mondial cu grâu, este acum în pericol. Prețurile globale ale grâului au atins un maxim istoric la începutul acestei săptămâni.

În același timp, se pare că Rusia își intensifică eforturile de a fura cantități mari de cereale ucrainene, după cum a relatat anterior CNN. Forțele ruse fură, de asemenea, echipamente agricole și mii de tone de cereale de la fermierii ucraineni din zonele pe care le-au ocupat, dar și țintesc cu artileria siturile de depozitare a alimentelor, au declarat mai multe surse pentru postul american.

Unitățile rusești și-au întărit stăpânirea asupra unor părți din regiunile agricole bogate Herson și Zaporojie din sudul Ucrainei, au precizat sursele. Operațiunile de însămânțare în multe zone au fost întrerupte sau abandonate de atunci.

„Noi nu împiedicăm exportul de cereale ucrainene. Acestea poate fi exportate prin porturile care se află sub controlul Ucrainei”, a declarat Putin.

„Dar nu noi am minat intrările în porturi! Ucraina a făcut-o. Am spus deja de multe ori: lăsați-i să îndepărteze minele și lăsați navele cu cereale să iasă”, a spus liderul de la Kremlin. „Noi garantăm trecerea lor fără probleme”, a pecizat Putin.

Ucraina i-a acuzat pe ruși că au plasat mine în Marea Neagră.

Putin a sugerat, de asemenea, ca grâul ucrainean să fie exportat prin Belarus, România, Ungaria și Polonia, dar orice trafic prin Belarus ar implica ridicarea de către Occident a sancțiunilor împotriva guvernului de la Minsk, care este cel mai apropiat aliat al Rusiei.

Putin a mai spus că Rusia aproape a finalizat deminarea porturilor ucrainene aflate sub ocupația trupelor sale.

„Există o altă posibilitate (pentru exportul de cereale). Și anume – prin porturile de la Marea Azov – Berdiansk, Mariupol, care se află sub controlul nostru. Suntem pregătiți să asigurăm exportul fără probleme, inclusiv de cereale ucrainene, prin toate aceste porturi”, a mai declarat Putin, la postul de televiziune de stat Russia-1.

„Finalizăm deja îndepărtarea minelor pe care trupele ucrainene le-au plasat acolo. Lucrările sunt în curs de finalizare, vom crea logistica necesară”, a adăugat Putin.

Săptămâna aceasta, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, o navă comercială a părăsit Mariupolul pentru a se îndepta spre portul rusesc Rostov-pe-Don.

Putin a mai spus că Rusia este pregătită să își crească propriile exporturi de cereale la 50 de milioane de tone în 2022-2023. „În actualul an agricol 2021-2022, vom exporta 37 de milioane de tone de cereale, iar pentru 2022-2023, cred că vom crește acest export la 50 de milioane de tone”, a mai declarat liderul de la Kremlin.

Adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, afirmă că Alianţa Nord-Atlantică nu observă, în acest moment, o intenţie a Federaţiei Ruse de a intra în conflict cu statele membre NATO. El susţine că Rusia nu are, de altfel, nici interesul şi nici capabilităţile de a intra într-un conflict cu o alianţă puternică, precum NATO, scrie news.ro.

„Nu vedem astfel de intenţie din partea Rusiei şi trebuie să spunem, fără să ne facem prea mult vânt cu coada, că NATO este prea puternic şi mult prea mobilizat în acest timp pentru ca Rusia să fie un pericol pentru noi sau să facă un calcul atât de greşit, au greşit o dată, grosolan din punct de vedere calcul strategic cu Ucraina, cu atât mai puţin un risc de escaladare cu NATO”, a declarat Mircea Geoană vineri seară, la Pro TV.

„Nu au nici interes, nu au nici capabilităţi şi este prea mare asimetria de putere între noi şi dânşii ca să încerce aşa ceva. Se chinuie cu Ucraina, o ţară mult mai mică, e cu atât mai puţin de crezut că se vor lua de piept cu o alianţă atât de puternică”, a adăugat Mircea Geoană.

Preşedintele parlamentului ucrainean s-a întâlnit vineri la Berlin cu cancelarul german Olaf Scholz pentru a cere Berlinului să livreze mai multe arme Ucrainei în războiul cu Rusia, relatează Agerpres preluând agenția germană DPA.

Ruslan Stefanciuk, îmbrăcat în haine de camuflaj, a fost primit de Olaf Scholz în costum. După întâlnire, Stefanciuk a indicat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea vizita Germania, dacă războiul merge bine pentru Kiev.

Ulterior, Stefanciuk a purtat convorbiri cu preşedintele german Frank Walter Steinmeier, fiind prima întâlnire a şefului statului german cu un înalt responsabil politic ucrainean de la disputa Steinmeier-Kiev legat de ceea ce Ucraina consideră sprijinul acordat în trecut de acesta Rusiei.

Mai devreme în cursul zilei de vineri, după o întâlnire cu membri ai parlamentului german, Stefanciuk şi-a reiterat apelul ca Germania să livreze armament greu mai vechi păstrat în depozitele sale, ca tancuri Leopard şi vehicule de luptă Marder. La începutul vizitei sale, joi seara, el declarase însă: „Fireşte, avem nevoie în primul rând de arme moderne. Putem lupta şi rezista cu arme vechi din stocurile vechi, dar armele noi sunt mai eficiente”.

Stefanciuk a salutat anunţul de miercuri al lui Scholz privind livrarea de armament greu, dar a subliniat că acest lucru trebuie să se întâmple rapid, Ucraina pierzând zilnic 100 de oameni, iar alţi 500 fiind răniţi.

Scholz a spus că Ucraina va primi din stocurile armatei germane sistemul antiaerian german Iris-T, sistemul radar COBRA şi patru sisteme de lansatoare de rachete Mars II, cu o rază de până la 40 km. Germania a promis anterior 50 de tancuri Gepard şi şapte obuziere Panzerhaubitze 2000.

Şefa comisiei de apărare din Bundestag, Marie Agnes Strack-Zimmermann, a făcut apel la livrarea de muniţie Ucrainei într-un efort comun al NATO. „Ucrainenii rămân fără muniţie. Este muniţie sovietică veche”, a precizat aceasta pentru DPA, menţionând că Germania ar putea de asemenea să aibă o contribuţie majoră livrând dispozitive de vedere nocturnă.

Kievul „este pregătit creeze condițiile necesare pentru reluarea exporturilor” prin portul Odesa, a anunțat vineri ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, potrivit The Guardian.

„Întrebarea este cum să ne asigurăm că Rusia nu abuzează de ruta comercială pentru a ataca orașul Odesa”, a scris șeful diplomației ucrainene, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„Până în prezent, nu există garanții din partea Rusiei. Căutăm soluții împreună cu ONU și cu partenerii noștri”, a precizat Kuleba.

În cea de-a 100-a zi a invaziei ruse, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina „a făcut ceea ce părea imposibil” și a oprit „a doua armată a lumii”.

Anterior în cursul zilei, acesta a publicat un videoclip în care spunea că „victoria va fi a noastră”.

Într-un nou mesaj video, postat pe aplicația de mesagerie Telegram, liderul de la Kiev spune că țara „a eliberat o parte din teritoriile noastre și continuă să dea o ripostă decentă ocupanților”.

Acesta mai afirmă că Rusia a fost „incapabilă să-și atingă vreun obiectiv strategic” și că, în schimb, a încercat „să își transfere neputința către infrastructura și populația civilă”.

„Vă mulțumesc tuturor, celor datorită cărora Ucraina a supraviețuit și continuă să se apere în cea de-a suta zi. Vom învinge”, a mai spus Zelenski.

Pentru a marca cele 100 de zile de când a început invazia rusă în Ucraina, agențiile de ajutoare din cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU) au publicat cifre care arată impactul pe care războiul l-a avut, scrie BBC.

Cifrele Programului Alimentar Mondial din cadrul ONU arată că 1,7 miliarde de oameni din întreaga lume se confruntă cu o sărăcie accentuată din cauza blocadei asupra exporturilor de cereale ucrainene și a creșterii prețurilor la alimente, în timp ce numărul celor care se confruntă cu „foamete acută” va crește cu 47 de milioane.

Amin Awad, coordonatorul ONU pentru situația de criză din Ucraina, a declarat că cel puțin 15,7 milioane de persoane din această țară au nevoie urgentă de asistență umanitară și de protecție.

Alte statistici includ:

• Aproape 5 milioane de copii au rămas fără acces la educație;
• Aproape 14 milioane de oameni au fost nevoiți să fugă din țară – aproximativ o treime din populația Ucrainei;
• Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a raportat 9.197 de victime în rândul civililor – 4.183 de morți și 5.014 răniți – dar numărul le include doar pe cele care pot fi confirmate în cadrul unui proces strict de verificare;
• Au avut loc 269 de atacuri asupra unităților sanitare – ucigând cel puțin 76 de persoane, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Portalul Ukraine Weapons Tracker a publicat vineri imagini cu o dronă a forțelor ucrainene care lansează o grenadă și distruge un transportor de trupe blindat BMP-2 IFV aparținând trupelor ruse, în regiunea Zaporojie.

Ministerul rus al Apărării a acuzat, vineri, Marea Britanie că ia parte la propaganda Ucrainei, ajutându-i pe ucraineni să „regizeze videoclipuri”, relatează BBC, potrivit news.ro.

Rusia susţine că videoclipurile au fost filmate în estul Ucrainei şi arată forţele ucrainene folosind arme occidentale care sunt „foarte eficiente” în bătălii false.

Ministerul a însoţit declaraţia cu înregistrări video, care ar fi arătat „filmuleţele” în timp ce erau realizate. Aceasta nu este prima acuzaţie de acest fel făcută de armata rusă.

Moscova acuză în mod regulat Ucraina şi naţiunile occidentale că falsifică dovezi şi organizează „provocări” pentru a da vina pe Rusia pentru comiterea crimelor de război şi bombardarea zonelor civile.

Un francez a murit în timpul luptelor din Ucraina, a anunțat vineri Ministerul francez de Externe, într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

Comunicatul a transmis condoleanțe familiei bărbatului.

„Dorim să reamintim că Ucraina, în totalitatea sa, este o zonă de război. În acest context, descurajăm în mod oficial călătoriile în Ucraina, indiferent de motiv”, a precizat ministerul de Externe de la Paris.

Instituția nu a dat detalii cu privire la motivul pentru care bărbatul se afla în Ucraina sau când și unde anume a fost ucis.

Acesta este al doilea cetățean francez ucis în războiul din Ucraina în mai puțin de o săptămână. Luni, jurnalistul francez Frederic Leclerc-Imhoff a fost ucis în estul Ucrainei.

Atacurile rușilor continuă să lovească orașul Harkov, situat în nord-estul Ucrainei, scrie BBC.

Guvernatorul Oleh Synyehubov a anunțat pe Telegram că doi civili au fost răniți în urma bombardamentelor – o afirmație pe care postul britanic nu a putut să o verifice în mod independent.

În primele luni ale războiului, orașul Harkov – al doilea ca mărime din Ucraina – a fost bombardat intens, iar blocurile-turn au fost distruse.

Dar în lunile aprilie și mai, forțele ucrainene i-au împins înapoi pe invadatori. Cu toate acestea, orașul rămâne în raza de acțiune a artileriei rusești – iar bombardamentele continuă.

Patruzeci și cinci de state membre ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au solicitat din nou o misiune de anchetă privind încălcările drepturilor omului, crimele de război și potențialele crime împotriva umanității comise în Ucraina, relatează CNN.

Aceasta este a doua oară când Mecanismul de la Moscova – procedura OSCE de investigare a încălcărilor drepturilor omului – a fost invocat de la începutul războiului Rusiei în Ucraina, pe data de 24 februarie.

Într-un comunicat publicat joi, reprezentantul permanent francez al OSCE, Christine Fages, a declarat că cele 45 de state membre „solicită Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) să întrebe Ucraina dacă va invita o nouă misiune de experți pentru a examina, urmări și dezvolta concluziile raportului Mecanismului de la Moscova primit de statele membre ale OSCE pe 12 aprilie”.

„Solicităm, de asemenea, ca ODIHR să furnizeze orice informație sau documentație relevantă, obținută în urma oricărei noi misiuni, altor mecanisme de răspundere adecvate, precum și curților sau tribunalelor naționale, regionale sau internaționale care au, sau ar putea avea în viitor, jurisdicție”, a afirmat ea.

Raportul din 12 aprilie a constatat „modele clare” de încălcare a dreptului umanitar internațional de către forțele ruse în Ucraina și a detaliat numeroase incidente care, potrivit acestuia, ar putea constitui crime de război.

Raportul afirmă că a găsit „dovezi credibile” care sugerează că au fost comise încălcări „chiar și ale celor mai fundamentale drepturi ale omului (dreptul la viață, interzicerea torturii și a altor tratamente și pedepse inumane și degradante), în special în zonele aflate sub controlul efectiv al Rusiei sau în entitățile aflate sub controlul general al Rusiei”.

Într-o declarație la OSCE la momentul respectiv, ambasadorul american Michael Carpenter a spus că „luat în ansamblu, raportul documentează catalogul inumanității săvârșite de forțele Rusiei în Ucraina”.

Un număr ridicat de militari ruși a refuzat să lupte în primele etape ale războiului din Ucraina, potrivit decretelor militare obținute și consultate de The Wall Street Journal (WSJ), precum și documentelor care atestă punerea sub acuzare a unora dintre ei. Experții militari spun că numărul real al dezertorilor și al celor care nu au respectat ordinele ar putea fi mult mai mare decât cel consemnat.

Armata Rusiei a avut dificultăți majore la începutul invaziei din Ucraina, a înregistrat mii de victime și a pierdut aproximativ un sfert din echipamentul militar desfășurat, a declarat, în aprilie, un înalt oficial al Pentagonului. Dezertările și insubordonarea soldaților, a trupelor Ministerului de Interne și ai Gărzii Naționale au agravat problema.

Dezertările în număr atât de mare pun autoritățile ruse în dificultate și din alt punct de vedere, spun experții în apărare: trebuie să găsească un mod de a-i pedepsi pe cei care refuză să se supună ordinelor fără a atrage mai multă atenție asupra problemei.

Mai multe detalii: Wall Street Journal: Există documente care arată că sute de soldați ruși au dezertat sau au refuzat să respecte ordinele în Ucraina

Armata ucraineană afirmă că rușii își întăresc unitățile din apropierea Slovianskului și că aceștia au înregistrat un „succes parțial” în luptele care se dau în acest oraș situat în estul țării, scrie CNN.

Statul Major General al Ucrainei a anunțat vineri că forțele ruse se pregătesc să reia ofensiva spre Sloviansk. Localitatea vecină, Kramatorsk, este cea mai mare zonă urbană din Donețk aflată încă sub controlul guvernului ucrainean.

Statul Major a precizat că rușii concentrează în zonă o forță de până la 20 de grupuri tactice de batalioane. Rușii au încercat să lanseze un atac asupra a două orașe situate la nord și nord-vest de Sloviansk – Barvinkove și Sviatohirsk – dar nu au avut succes, a precizat Statul Major General.

Nu este clar dacă rușii au mai cucerit și alte teritorii aflate la est de Sloviansk după ce au preluat controlul asupra orașului Lîman, la sfârșitul lunii trecute. Partea ucraineană afirmă că forțele ruse au folosit artileria în două zone mai apropiate de Sloviansk – Shchurove și Brusivka.

Statul Major General a afirmat că, în Severodonețk, luptele continuă: „Sub acoperirea focului de artilerie, [rușii] au luat cu asalt zonele rezidențiale din partea de est a orașului. [Inamicul] are un succes parțial”.

Dar rușii nu au înregistrat niciun progres în eforturile lor de a avansa spre alte așezări din teritoriul pe care forțele ucrainene continuă să îl apere și care include orașele Bahmut, Soledar și Lisichansk. Conform Statului Major General, rușii au încercat încă o dată să traverseze râul Siverskiy Doneț și „să creeze condiții pentru traversarea acestuia de către forțele principale ale grupului”.

Râul s-a dovedit a fi o barieră majoră pentru forțele ruse.

De asemenea, luptele s-au intensificat la nord de Harkov, unde forțele ucrainene au recâștigat teritorii în ultimele săptămâni. Statul Major General a raportat că forțele ruse încearcă să „frâneze înaintarea trupelor noastre în direcția frontierei de stat”. „[Inamicul] a continuat să tragă asupra unităților Forțelor de Apărare folosind avioane, artilerie, lansatoare multiple de rachete, mortiere și tancuri”, precizează conducerea armatei ucrainene.

Acțiunea rușilor a inclus un atac aerian cu elicoptere Mi-8 asupra pozițiilor trupelor ucrainene din zona localităților Slatyne și Dementiivka, așezări rurale aflate la nord de Harkov.

Doi jurnaliști ai Reuters au fost răniți după ce au fost atacați cu focuri de armă, în apropiere de orașul Severodonețk din estul Ucrainei, a confirmat vineri, pentru CNN, un purtător de cuvânt al agenției de știri, într-un comunicat.

Șoferul vehiculului în care se aflau jurnaliștii a fost ucis, a precizat purtătorul de cuvânt.

„În cursul unei călătorii de reportaj, doi jurnaliști Reuters au suferit răni ușoare, atunci când au fost atacați în timp ce se îndreptau spre Severodonețk. Aceștia călătoreau într-un vehicul furnizat de separatiștii susținuți de Rusia și condus de o persoană desemnată de separatiști. Șoferul vehiculului a fost ucis”, a transmis purtătorul de cuvânt al Reuters.

„Reuters transmite cele mai profunde condoleanțe familiei șoferului pentru pierderea suferită”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Acesta nu a oferit detalii suplimentare despre incident.

Orașul Severodonețk, din regiunea ucraineană Luhansk, a fost supus în ultimele zile unor bombardamente intense. Armata ucraineană a anunțat vineri că bombardamentele asupra pozițiilor defensive continuă și a raportat raiduri aeriene rusești în zonă.

Cea mai mare centrală nucleară din Europa, care se află în regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, ocupată de Rusia, se confruntă cu o lipsă critică de piese de schimb, potrivit agenției de informații militare din Ucraina, relatează The Guardian și BBC.

„O situație critică a apărut la centrală (…) în ceea ce privește asigurarea unei funcționări stabile și sigure. Practic, nu mai există piese de schimb și materiale consumabile”, a anunțat Serviciul de informații al Ministerului ucrainean al Apărării.

Centrala nucleară din Zaporojie a fost ocupată de trupele ruse la scurt timp după ce Moscova și-a început invazia, dar instalația este încă operată de tehnicieni ucraineni.

Centrala este operată prin rotația angajaților, care lucrează în cicluri de câte o săptămână. Personalul centralei trebuie să predea toate bunurile personale și telefoanele atunci când își începe tura, a precizat agenția de informații militare a Ucrainei, într-un comunicat de presă.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său senegalez, Macky Sall, care este și președintele Uniunii Africane, au discutat despre actuala criză alimentară și a cerealelor, precum și despre cooperarea economică și umanitară, în timpul întâlnirii care a avut loc vineri în orașul rus Sochi, a anunțat Kremlinul, potrivit CNN.

În timpul întâlnirii, care a avut loc la reședința de vară lui Putin de la Soci, Bocharov Ruchei, liderul rus i-a spus președintelui Uniunii Africane că „rolul politic al Africii pe scena internațională, în general, este în creștere” și „credem că Africa, în ansamblu, și statele sale, la nivel individual, cu care avem în mod tradițional – fără nicio exagerare – relații foarte bune, de prietenie, au perspective mari”.

„Pe această bază, intenționăm să dezvoltăm în continuare relațiile noastre cu Africa, în ansamblu, și cu statele sale, la nivel individual”, a declarat Putin, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

Sall i-a spus lui Putin că „avem mari speranțe în ceea ce privește cooperarea noastră, inclusiv cooperarea bilaterală dintre Rusia și continentul african, dar ne aflăm astăzi aici și pentru a vorbi despre criză și consecințele acesteia”, conform aceluiași comunicat.

„După cum știți, o serie de țări au votat în favoarea rezoluțiilor din cadrul Națiunilor Unite și trebuie remarcat faptul că poziția continentului african este foarte diversă și, în ciuda unei mari presiuni, multe țări încă nu au condamnat poziția Rusiei”, a declarat Sall.

„Avem speranțe foarte mari și am venit astăzi aici pentru a vă spune că până și țările foarte îndepărtate de locul conflictului actual se confruntă cu consecințele acestuia”, a punctat președintele senegalez.

Sall a mai spus că sancțiunile împotriva Rusiei au agravat și mai mult situația, pentru că au oprit accesul la cerealele, și în special la grâul, din Rusia. Liderul senegalez a declarat că speră ca Uniunea Africană și Rusia să colaboreze pentru a rezolva aceste probleme, deoarece ele au „consecințe asupra securității alimentare în Africa”.

Președintele american Joe Biden a afirmat vineri că „depinde de Ucraina” atunci când a fost întrebat dacă națiunea din estul Europei trebuie să cedeze o parte din teritoriul său pentru a obține pacea și a pune capăt invaziei Rusiei, relatează CNN. Liderul de la Casa Albă le-a declarat reporterilor că „nu am de gând să le spun (ucrainenilor, n.r.) ce ar trebui și ce nu ar trebui să facă”.

„De la început am spus – și nu toată lumea a fost de acord cu mine – că nu se poate face nimic în privința Ucrainei fără Ucraina. Este teritoriul lor. Nu am de gând să le spun ce ar trebui și ce nu ar trebui să facă”, a declarat Biden în Rehoboth, Delaware.

Biden a adăugat că „se pare” că la un moment dat va trebui să existe o „soluționare” între cele două țări. „Ce presupune aceasta, nu știu”, a precizat liderul american.

Biden a mai spus că, între timp, Statele Unite vor continua să îi pună pe ucraineni în poziția de a se putea apăra singuri.

Primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a vizitat orașul Luhansk, din estul Ucrainei, controlat de forțele separatiste. Acesta s-a întâlnit cu șeful autointitulatei Republici Populare Lugansk (RPL), Leonid Pasechnik, și a anunțat că Moscova și Luhanskul au devenit orașe înfrățite, relatează cotidianul economic rus Kommersant.

Sobyanin a promis că va ajuta la reconstrucția orașului ucrainean.

„În Luhansk există deja aproximativ 1.500 de specialiști din diferite departamente ale complexului economic municipal din Moscova și 500 de echipamente. Am început să restaurăm școli, case, utilități. Planurile includ îmbunătățirea străzilor, a stadionului Avangard, a parcului orașului”, a scris primarul Moscovei, pe canalul său de Telegram.

Mai multe detalii: Vizită cu iz propagandistic în Luhansk: Primarul Moscovei anunță „înfrățirea” celor două orașe

Numărul cadavrelor rămase sub dărâmături, în morgi temporare, în apartamente abandonate și în morminte improvizate este copleșitor, iar mirosul de putrefacție a ajuns, odată cu venirea căldurii, să se simtă puternic pe unele străzi din orașul-port Mariupol, scrie The Guardian.

Pe mai multe grupuri de Telegram, cu zeci de mii de membri, circulă fotografii și imagini video cu semne funerare puse pe morminte improvizate între blocuri sau în grădini și liste scrise de mână cu numele celor morți. Uneori, listele conțin și locația în care se află.

În timp ce unii ucraineni știu deja unde sunt cei dragi și trec prin procedurile birocratice pentru a-i înmormânta cum se cuvine, pentru alții, singura speranță stă în aceste grupuri de pe rețelele sociale pe care caută haotic numele lor. Și stau cu teama că nu-i vor mai găsi niciodată.

Mai multe detalii: Trupurile civililor uciși în Mariupol putrezesc pe străzi sau în morminte improvizate de vecini: „Nu-l voi găsi niciodată pe tata”

Uniunea Europeană a anunțat că cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei vizează și ofițeri militari ruși care au legătură cu atrocitățile comise în Ucraina, inclusiv ofițeri de rang înalt acuzați de comiterea unor crime de război la Bucha și de participarea la asediul asupra orașului Mariupol, relatează The Associated Press.

UE a înghețat bunurile a 65 de persoane și le-a impus interdicții de călătorie pe teritoriul blocului comunitar. Uniunea Europeană a vizat până acum aproape 1.160 de persoane, printre care președintele Vladimir Putin, mai mulți oligarhi pro-Kremlin și alți înalți oficiali ruși, din cauza acțiunilor întreprinse de Rusia în Ucraina începând din 2014.

Blocul comunitar a anunțat vineri că colonelul Azatbek Omurbekov și colonelul-general Mihail Mizintsev, cunoscut sub numele de „Măcelarul din Mariupol”, se numără printre cei incluși pe lista sancțiunilor.

UE a precizat că Omurbekov „conducea acțiunile unității sale militare și a fost poreclit «Măcelarul din Bucha» din cauza responsabilității sale directe în crimele, violurile și torturile din Bucha”, oraș situat la periferia Kievului.

Acesta l-a acuzat pe Mizintsev „că a orchestrat bombardamentele asupra orașului Mariupol, ucigând mii de civili, inclusiv bombardarea unei maternități din Mariupol și a unui teatru, ucigând sute de copii”.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că „nu poate exista impunitate pentru crimele de război”.

Mai multe detalii: UE adaugă pe lista de sancțiuni „măcelarii de la Bucha și Mariupol”

Poliția ucraineană a primit aproximativ 50 de plângeri și a deschis 16 anchete penale cu privire la mai multe acuzații de violență sexuală, acte care ar fi fost comise de soldații ruși împotriva civililor ucraineni, a anunțat vineri ministrul adjunct de Interne al Ucrainei, potrivit Reuters.

Ucraina, aliaţii săi internaţionali şi Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului investighează potenţiale crime de război, inclusiv violenţe sexuale, comise în Ucraina de când Rusia şi-a început invazia, în luna februarie.

Moscova neagă că a comis crime de război sau că ar fi vizat civili în timpul războiului care a ucis mii de oameni şi a forţat milioane de oameni, majoritatea femei şi copii, să fugă în străinătate.

„În ceea ce priveşte violenţa sexuală împotriva populaţiei civile, acesta este un subiect foarte dificil”, a declarat ministrul adjunct de Interne al Ucrainei, Katerina Pavlicienko, în cadrul unui briefing de presă.

„Un subiect despre care, de regulă, victimele nu vor să vorbească, din cauza fricii și durerii pe care le-au trăit… și pe care vor să le uite cât mai repede”, a precizat Katerina Pavlicienko.

Forțele ruse s-au retras din zonele din jurul capitalei după ce nu au reușit să captureze Kievul în primele săptămâni ale războiului. Dintre cele 16 cazuri investigate de poliție, 13 erau legate de incidente care au avut loc în regiunea Kievului.

Rusia a anunțat vineri că 41 de cetățeni canadieni au primit interdicție de a intra pe teritoriul său, inclusiv mai mulți membri ai Congresului canadian ucrainean, ca represalii la sancțiunile „antirusești” impuse Moscovei din cauza invadării Ucrainei, relatează The Moscow Times.

Ministerul rus de Externe a precizat că „intrarea în Rusia este blocată pentru (acești) cetățeni canadieni, inclusiv pentru șefii organizațiilor care susțin forțele ultranaționaliste din Ucraina, precum și pentru oficiali militari de rang înalt”.

Slovacia consideră vineri că va fi cel mai grav afectată de sancțiunile Uniunii Europene asupra petrolului rusesc și că așteaptă solidaritate din partea Bruxelles-ului pentru a atenua impactul acestora, relatează Reuters.

Ministerul slovac al Economiei a anunțat vineri că Bratislava a solicitat o derogare de trei ani în privința comerțului cu petrol și produse petroliere rusești livrate prin conducte, dar această cerere nu a avut succes, pentru că blocul comunitar a aprobat sancțiuni dure cu scopul de a afecta veniturile Rusiei în urma invaziei din Ucraina.

„Embargoul (…) a fost aprobat într-o variantă cu impact direct asupra pieței carburanților și a producției acestora în Slovacia”, a precizat ministerul Economiei, într-un comunicat de presă.

Mai multe detalii: Slovacia, țară cu o singură rafinărie, se așteaptă să fie cel mai puternic lovită de efectele embargoului asupra țițeiului rusesc

Preşedintele Uniunii Africane, Macky Sall, care este și președinte al Senegalului, i-a spus vineri, 3 iunie, omologului său rus, Vladimir Putin, că țările din Africa au devenit victime ale războiului din Ucraina în condițiile în care nu mai au acces la cereale, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Am venit pentru a vă cere să realizaţi că ţările noastre (…) sunt victime ale acestei crize pe plan economic”, i-a spus Sall lui Putin la începutul întâlnirii pe care au avut-o la Soci, oraș rus de pe țărmul estic al Mării Negre.

Liderul african a atras atenția asupra faptului că statele de pe continentul său suportă consecințele războiului cu toate că cele mai multe dintre „au evitat să condamne Rusia” în cadrul unor reuniuni ONU şi „împreună cu Asia, Orientul Mijlociu şi America latină, o bună parte a umanităţii” s-au ținut departe de conflict.

Mai multe detalii: Președintele Uniunii Africane, către Putin: Vă cerem să realizaţi că ţările noastre sunt victime ale conflictului din Ucraina

De 100 de zile, Ucraina se află sub atacul trupelor ruse. În această perioadă, rușii au cucerit mai multe teritorii. Pe unele le-au pierdut, fiind respinși de ucraineni, în timp ce în zona Donbas doar și-au extins controlul.

Zonele care au căzut în mâinile rușilor, dar și cele eliberate, au fost prezentate vineri într-un grafic publicat de canalul NEXTA, pe Twitter. Cu roșu, sunt teritoriile ocupate deja de armata rusă. Cu verde, sunt teritoriile care au fost eliberate de forțele ucrainene.

Mai multe informații: GRAFICĂ ANIMATĂ: ce teritorii controlează acum Rusia și ce zone au fost recucerite de Ucraina, în cele 100 de zile de război

Clădiri distruse, grămezi de ruine și foarte puțini oameni pe străzi. Portul Mariupol, din sud-estul Ucrainei, aflat acum sub controlul rușilor, după ce timp de trei luni a fost supus unor bombardamente neîncetate, arată în prezent ca un oraș-fantomă, potrivit unei înregistrări video publicate vineri, 3 mai, de către portalul Nexta TV.

Mai multe informații: VIDEO Cum arată centrul Mariupolului în prezent: „În Rusia, ei numesc acest lucru «ajutor pentru locuitorii din Donbas»”

Rușii au preluat controlul asupra Mariupolului, după luni de bombardamente intense, însă nu reușesc să-i convingă pe ucraineni să coopereze cu noua administrație, potrivit BBC.

Primarul Vadim Boichenko a declarat vineri, într-o conferință de presă, că forțele ruse au început să dea pedepse de până la 10 ani de închisoare celor care refuză să îi accepte pe invadatori.

Aceeași situație este și în zonele ocupate din Donețk, a susținut el, unde există închisori speciale care găzduiesc deja mii de ucraineni – unii cu până la 15 deținuți înghesuiți în celule de doi pe trei metri.

În cea de-a 100-a zi de război, forțele ruse par să fi făcut puține progrese în ultimele 24 de ore, încercând să distrugă rezistența ucraineană de-a lungul graniței regiunilor Luhansk și Donețk. În sud, o contraofensivă ucraineană face progrese, potrivit oficialilor ucraineni, citați de CNN.

• La Luhansk, bombardarea pozițiilor defensive din jurul lui Severodonețk continuă și vineri. Armata a raportat și atacuri aeriene rusești în zonă. Însă, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a susținut că „inamicul a încercat să efectueze operațiuni de asalt, a suferit pierderi și s-a retras în pozițiile anterioare”

• În Donețk, luptele au continuat pe o mare parte a liniei frontului, 14 orașe și sate fiind bombardate
• În regiunea de sud a Hersonului, ucrainenii spun că ofensiva lor continuă, iar încercările forțelor ruse de a recupera terenul pierdut au eșuat
• În nord-est, bombardamentele rusești în jurul Harkovului au continuat, ucigând o persoană, potrivit administrației militare regionale

În total, armata ucraineană a raportat că cel puțin șapte civili au fost uciși și opt au fost răniți în ultimele 24 de ore la Luhansk și Donețk. Totoată, în ultimele 24 de ore, 1.472 de persoane au fost evacuate din zonele de ostilități.

Autoritățile de la Kiev le-au acordat vineri lui Alexander Nevzorov, un cunoscut jurnalist rus și fost membru al Dumei de Stat, și soției sale cetățenia ucraineană, relatează The Guardian. Nevzorov a fugit în luna martie din Rusia după ce a denunțat invazia în Ucraina. Pentru gestul său, Moscova a cerut să fie arestat, acuzându-l de propagarea „știrilor false”.

„Sunt de partea victimei. Și le sunt al naibii de recunoscător acelor oameni chinuiți, disperați și însângerați din Ucraina care mi-au permis să mă număr printre ei”, a spus Nevzorov.

Mai multe informații: Un cunoscut jurnalist rus care și-a părăsit țara din cauza invaziei a primit cetățenia ucraineană: „Sunt de partea victimei”

Gruparea forțelor de debarcare ale Marinei Federației Ruse, constând din șase nave mari de debarcare (BDK) ale flotei nordice și baltice, precum și șase ale flotei Mării Negre, este gata să se implice în războiul din Ucraina, scrie agenția TASS, care a vorbit cu o sursă din structurile de putere din Crimeea.

„Pentru prima dată, o grupare atât de mare a Marinei Ruse operează în Marea Neagră. Este formată din douăsprezece nave mari de debarcare ale flotei de Nord, Baltică și Mării Negre. Aceste BDK-uri sunt acum gata să-și îndeplinească sarcinile propuse ca parte a unei operațiuni militare speciale”, a spus interlocutorul agenției.

Mai multe informații: Rușii au adus în Marea Neagră cel mai mare grup de nave de debarcare văzut vreodată aici. Șase au fost chemate din Flota Nordului și a Balticii

ONU a transmis vineri că va trimite trei experți în drepturile omului în Ucraina la sfârșitul lunii iunie pentru a investiga presupusele încălcări și abuzuri, potrivit BBC.

Comisarii, care sunt membri ai comisiei internaționale independente de anchetă a ONU privind Ucraina, vor vizita mai multe locații, inclusiv orașele Liov, Kiev, Harkov și Sumi, în perioada 7-16 iunie.

Ei se vor întâlni cu victime, martori și persoane care au fost strămutate, precum și oficiali guvernamentali.

Belarusul va permite tranzitul cerealelor Ucrainei către porturile Mării Baltice dacă i se permite să expedieze mărfuri din aceste porturi, a spus liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașensko, citat de agenția de stat Belta, potrivit The Guardian.

„Acum toată lumea caută logistică… Bine, putem vorbi. Nu ne deranjează: aduceți-o prin Belarus, dar trebuie să existe compromisuri”, a declarat președintele belarus, într-un interviu pentru ziarul local Belarus Today.

Mai multe informații: Lukașenko spune că Belarusul poate să discute despre tranzitul cerealelor Ucrainei prin țară, cu unele „compromisuri”

Amploarea distrugerilor provocate de soldații ruși în Ucraina „sfidează înțelegerea”, a transmis vineri Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) într-un comunicat, pentru a marca cea de-a 100-a zi a conflictului, potrivit BBC.

„Ar fi greu de exagerat impactul pe care conflictul armat internațional din Ucraina l-a avut asupra civililor în ultimele 100 de zile… Case, școli și spitale au fost distruse, iar civilii au suferit ororile conflictului, cu vieți pierdute și familii destrămate”, a transmis directorul Crucii Roșii, Robert Mardini.

De obicei, Crucea Roșie rămâne neutră, așa că aceste cuvinte sunt dure și reflectă preocupările profunde ale organizației umanitare în privința situației din Ucraina.

Mai multe detalii: Șeful Crucii Roșii, după 100 de zile de război: Distrugerile din Ucraina „sfidează puterea de înțelegere”

Aproape 12 milioane de persoane au fost strămutate de când a început invazia rusă a Ucrainei, la 24 februarie, potrivit președintelui țării, Volodimir Zelenski, citat de CNN.

Zelenski a spus că peste 5 milioane de oameni, majoritatea femei și copii, au fugit din Ucraina de la începutul războiului.

Potrivit celei mai recente actualizări din partea Agenției ONU pentru Refugiați, se estimează că 6,6 milioane de refugiați au fugit din Ucraina de la sfârșitul lunii februarie, iar 2,1 milioane de persoane s-au întors în Ucraina din 28 februarie. Alte 8 milioane au fost strămutate în interior.

Ucraina va câștiga războiul pornit de Rusia, a transmis vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj emoționant, citat de BBC, în ziua când se împlinesc 100 de zile de când ucrainenii luptă în fața invaziei.

”Forțele armate ale Ucrainei sunt și ele aici… oamenii națiunii noastre sunt aici. Apărăm Ucraina de 100 de zile deja. Victoria va fi a noastră. Glorie Ucrainei!”, a transmis Zelenski.

„Acest război nu are şi nu va avea niciun câştigător”, a apreciat vineri coordonatorul Naţiunilor Unite în Ucraina, în a 100-a zi a conflictului, relatează AFP.

„Avem nevoie de pace. Războiul trebuie să înceteze”, a îndemnat responsabilul ONU, în timp ce negocierile între Kiev şi Moscova sunt în impas de mai multe săptămâni.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia își va continua „operațiunea” militară în Ucraina până când toate obiectivele sale vor fi atinse, relatează The Guardian.

Referindu-se la teritoriile controlate de ruși din Luhansk și Donețk, Peskov a spus:

”Unul dintre obiectivele principale ale operațiunii este protejarea persoanelor din DNR și LNR. Au fost luate măsuri pentru asigurarea protecției acestora și s-au obținut anumite rezultate”, a mai spus Peskov.

Consiliul European a adoptat oficial vineri cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza agresiunii sale din Ucraina, relatează CNN.

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, a declarat că pachetul de sancțiuni a crescut „limitările capacității Kremlinului de a finanța războiul prin impunerea de noi sancțiuni economice”.

Mai multe informații: UE a adoptat al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv embargoul petrolier rusesc

Ministrul apărării al Ucrainei, Oleksii Reznikov, consideră că Kremlinul încearcă să treacă războiul într-o „fază prelungită” prin construirea de apărări stratificate în regiunile ocupate din sudul țării, relatează The Guardian.

„Kremlinul încearcă să mute războiul într-o fază prelungită”, a declarat Reznikov, la forumul anual de securitate globală GLOBSEC Bratislava.

„În loc să avanseze, armatele ruse construiesc apărări stratificate” în regiunile ocupate din sud, în primul rând Kherson, a spus el.

Turcia se numără printre țările care cumpără cereale pe care Rusia le-a furat din Ucraina, a declarat vineri ambasadorul Kievului la Ankara, citat de Reuters.

Într-o conferință de presă, ambasadorul Vasil Bodnar a spus că a cerut ajutor de la autoritățile turce și de la Interpol cine este implicat în transporturile de cereale care tranzitează apele turcești.

Forțele ruse au redeschis miercuri portul Mariupol, după ce au ocupat complet orașul și au deminat apele din jurul acestuia.

Ucraina „portă un război defensiv” și „nu intenționează să atace teritorii din Rusia” cu arme furnizate de SUA, a declarat vineri un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, citat de CNN.

„Partenerii noștri știu unde le sunt folosite armele. Orice acuzații de astfel de intenții (n.r. de a ataca Rusia) sunt operațiuni psihologice ale serviciilor speciale ruse”, a spus consilierul Mikhailo Podoliak, pe Twitter, adăugând că „sarcina numărul unu a Rusiei este să submineze încrederea dintre Ucraina și America”.

Potrivit raportului armatei ucrainene, până vineri, 3 mai, pierderile Rusiei în războiul din Ucraina se ridică la aproximativ 30.950 de soldați, 1.367 de tancuri, 3.366 de vehicule blindate, 675 de sisteme de artilerie, 207 de lansatoare de rachete multiple, 95 de sisteme de apărare antiaeriană.

De asemenea, forţele ruse au pierdut şi 210 avioane, 175 elicoptere, 2329 maşini, 13 unităţi navale şi 535 drone.

Rusia înregistrează acum succes tactic în Donbas și controlează mai mult de 90% din Luhansk, a transmis vineri Ministerul Apărării din Marea Britanie, în cel mai recent raport de informații.

”Rusia obține acum succes tactic în Donbas. Forțele ruse au generat și menținut impuls și în prezent par să dețină inițiativa față de opoziția ucraineană. Rusia controlează peste 90% din regiunea Lugansk și este probabil să finalizeze controlul în următoarele două săptămâni”, a transmis Ministerul britanic al Apărării.

Rusia se confruntă cu „contraatacuri sistematice” ale trupelor ucrainene la Herson, sudul Ucrainei, potrivit unui comunicat remis vineri al Comandamentului Operațional Sud, citat de CNN.

„Inamicul suferă de contraatacuri sistematice ale unităților noastre”, potrivit comunicatului, adăugând că Rusia a adus 27 de vehicule de luptă de infanterie pe calea ferată pe care le-a descărcat la 40 de kilometri de Herson pentru a le sprijini operațiunile.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis vineri că UE este alături de Ucraina, când țara marchează 100 de zile de când Rusia a invadat-o, potrivit The Guardian.

”Acum 100 de zile, Rusia și-a declanșat războiul nejustificat împotriva Ucrainei. Curajul ucrainenilor impune respectul și admirația noastră. UE este alături de Ucraina. Astăzi, la Paris, voi discuta cu Emmanuel Macron despre sprijinul actual și viitor al UE pentru țară”, a transmis von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele ruse ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, prin videoconferință, în fața parlamentului din Luxemburg, potrivit The Guardian.

Primele linii de luptă se întind pe mai mult de 1.000 km, a spus Zelenski, adăugând că 100 de ucraineni mor zilnic în estul Ucrainei, iar alte 450-500 de persoane sunt rănite.

Flota Rusiei din Pacific a început o serie de exerciții de o săptămână care implică peste 40 de nave de război și 20 de avioane, a informat vineri agenția rusă de știri TASS, citată de CNN.

În cadrul manevrelor militare, navele vor simula căutarea unor „submarine ale unui inamic” și vor „elabora organizarea apărării aeriene pentru grupuri tactice de nave, care vor efectua exerciții de antrenament de luptă pe ținte de suprafață și aeriene”, a declarat Ministerul Apărării într-un comunicat, potrivit TASS.

Nava de comandă a Rusiei, Mareșalul Krylov, fregata Mareșalul Shaposhnikov și un grup de nave și corvete mari antisubmarin vor participa la exerciții militare, potrivit Moscovei.

Exercițiile încep în ziua în care invazia Rusiei în Ucraina a atins pragul celor 100 de zile. Armata ucraineană a susținut că unitățile ruse „au suferit pierderi semnificative de forță de muncă și echipamente” de la începutul războiului la sfârșitul lunii februarie.

Unii soldaţi ruşi refuză să se întoarcă să lupte în Ucraina din cauza experienţelor trăite în linia întâi la începutul invaziei, potrivit avocaţilor şi activiştilor ruşi pentru drepturile omului. BBC a vorbit cu un astfel de soldat.

„Nu vreau să mă întorc (n.r în Ucraina) pentru a ucide şi a fi ucis”, a spus soldatul rus care a stat cinci săptămâni pe front. El a spus că experiența a fost una traumatizantă, nu din cauza acțiunilor sale, ci din cauza pregătirii slabe a armatei ruse.

„Credeam că suntem armata rusă, cea mai bună din lume”, a declarat tânărul, care a spus că nu se aștepta să meargă pe front fără echipamente de bază. cum ar fi dispozitivele de vedere pe timp de noapte.

„Eram ca nişte pisoi orbi. Sunt şocat de armata noastră. Nu ar costa mult să ne echipăm. De ce nu s-a făcut acest lucru?”, a mai povestit tânărul.

Volodimir Zelenski a vorbit, în ultimul mesaj postat pe reţelele de socializare, despre luptele care se duc pe frontul din Donbas, unde anunță că armata ucraineană a avut „unele succese” în luptele din Severodonetsk, zona în care situatia este cea mai dificilă.

„Nikolaiv, Harkov, regiunea Harkov au fost bombardate. Întregul teritoriu ocupat temporar al statului nostru este acum o zonă de catastrofă totală, pentru care Rusia este pe deplin responsabilă”, a spus acesta potrivit BBC.

„Multe oraşe sunt sub un puternic atac rusesc”, a mai transmis liderul de la Kiev, precizând că teritoriile ocupate sunt acum „zone de catastrofă totală”.

Zelenski a vorbit şi despre „HIMARS-urile moderne”, pe care Ucraina le va primi din partea Statelor Unite.

„Aceste arme vor ajuta cu adevărat la salvarea vieţilor poporului nostru şi la protejarea pământului nostru. Sunt recunoscător preşedintelui Biden, tuturor prietenilor noştri americani şi poporului Statelor Unite pentru sprijinul acordat. Aşteptăm cu nerăbdare”, a mai afirmat Zelenski, adâugând că aşteaptă ”veşti bune despre furnizarea de arme de la alţi parteneri”.

Președintele partidului de opoziție PARNAS, fostul prim-ministru rus Mihail Kasyanov, a părăsit Rusia, a anunțat un membru al biroului consiliului politic al formațiunii, Konstantin Merzlikin, potrivit cotidianului economic Kommersant. Politicianul a declarat, la jumătatea lunii mai, că se afla într-una dintre țările europene.

„El nu se află acum pe teritoriul Federației Ruse, dar nu știu unde este și când se va întoarce”, a declarat Merzliki pentru agenția rusă de știri RIA Novosti.

Nu se știe în ce stat se află în prezent opozantul.

Într-un interviu acordat postului german Deutsche Welle (inclus în registrul „agenților străini” și blocat în Federația Rusă), Kasyanov a declarat că a părăsit țara după începerea „operațiunii militare” din Ucraina.

„Sunt în Europa, dar nu dezvălui unde, deși este ușor de aflat”, a afirmat Kasyanov. După începutul operațiunilor militare din Ucraina, a acesta creat, împreună cu alți politicieni ruși, un „comitet antirăzboi”, pe care l-a înființat în străinătate.

Mihail Kasyanov are 64 de ani. A fost prim-ministru în timpul primului mandat al președintelui Vladimir Putin, în perioada 2000-2004.

Forțele ucrainene afirmă că au făcut progrese semnificative în timpul unei ofensive împotriva pozițiilor rusești din regiunea sudică ocupată Herson, relatează CNN.

„În regiunea Herson, forțele armate au eliberat 8 kilometri de teritoriu ocupat”, a anunțat joi seară unitatea de apărare teritorială AZOV Dnipro, pe aplicația de mesagerie Telegram.

Trupele ucrainene au lansat, la sfârșitul săptămânii trecute, ofensiva în Herson din mai multe puncte de sprijin din nord. De atunci, au existat puține informații despre această operațiune, dar se pare că forțele ucrainene au cucerit o serie de sate din partea de nord a Hersonului și au consolidat un cap de pod peste râul Inhuleț.

Miercuri, șeful administrației regionale de stat din Herson, Gennady Laguta, a declarat că 20 de așezări au fost eliberate.

Serhii Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat că orașul Sievierodonețk, care a fost luat cu asalt de trupele ruse săptămâna aceasta, încă rezistă și poate fi eliberat rapid, relatează Ukrainska Pravda.

„Severodonețkul este încă în picioare și poate fi eliberat rapid. Apărătorii orașului desfășoară operațiuni de succes la nivel local, luând prizonieri (soldați ruși – n.r.) și au tot ce le trebuie pentru a-i alunga pe orci (termen peiorativ folosit de oficialii ucraineni pentru a-i desemna pe militarii ruși, n.r.) din oraș”, a afirmat guvernatorul militar, într-un mesaj video publicat pe contul său de Telegram.

Potrivit lui Haidai, forțele armate ucrainene au reușit să împingă înapoi trupele ruse de pe pozițiile lor în anumite părți ale orașului. Miercuri, 1 iunie, apărătorii ucraineni au luat prizonieri șase soldați ruși.

Rușii încearcă să spargă apărarea ucraineană pe toate fronturile. Trupele ruse încearcă să avanseze spre orașul Lisichansk dinspre Zolote și Toshkivka și avansează, de asemenea, dinspre Popasna, Komyshuvakha și Bilohorivka, pentru a tăia accesul forțelor ucrainene la ruta principală de aprovizionare între Lisichansk și Bahmut.

Asaltul asupra orașului Severodonețk pare să fie, în prezent, prioritatea trupelor ruse în Ucraina.

Între timp, 15.000 de civili au rămas în Severodonețk, iar evacurările au fost suspendate, din cauza atacurilor neîncetate ale rușilor.

Agenția turcă de știri a anunțat joi că oficiali din Rusia, Ucraina, Turcia și Organizația Națiunilor Unite se vor întâlni în curând la Istanbul pentru a discuta planurile de înființare a unui „coridor” care ar permite exportul de produse agricole ucrainene, scrie The Associated Press.

Agenția Anadolu, controlată de statul turc, a precizat că părțile urmează să discute despre o posibilă rută pentru acest coridor, precum și despre problemele de asigurare și de securitate ale acestei rute. De asemenea, în cadrul reuniunii va fi abordată și necesitatea de a curăța traseul de mine, precum și chestiunea înființării unui centru de comandă care să supravegheze mecanismul.

Blocada impusă de către Rusia asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră împiedică livrarea a milioane de tone de cereale în întreaga lume.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat despre necesitatea unui coridor naval pentru exportul de produse agricole în timpul convorbirilor telefonice cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele rus Vladimir Putin, la începutul acestei săptămâni.

Bombardamentele din estul Ucrainei devin din ce în ce mai intense și, fără apă sau electricitate, aproximativ 100 de persoane au dat curs joi apelului primarului de a părăsi orașul Sloviansk, aflat în vizorul rușilor, relatează agenția France-Presse, preluată de The Guardian.

„Situația se înrăutățește, exploziile sunt din ce în ce mai puternice și bombele cad tot mai des”, a declarat, pentru AFP, Goulnara Evgaripova, o studentă în vârstă de 18 ani.

În fața unui birou administrativ, ea s-a urcat într-unul dintre cele cinci microbuze destinate să scoată oamenii din acest oraș aflat în regiunea Donețk, pe care Moscova vrea să îl controleze.

Un atac aerian al rușilor a ucis trei persoane, a rănit alți șase și a produs pagube importante marți în Sloviansk, au declarat martori oculari pentru AFP.

Primarul Vadim Liakh a vorbit joi despre un nou bombardament care a avariat liniile de curent electric de la marginea orașului. Slovianskul avea o populație de 100.000 de locuitori înainte de începtul invaziei ruse.

„Nu există electricitate, alimentarea cu apă este oprită”, a postat Vadim Liakh, pe aplicația de mesagerie Telegram.

Cea mai bună soluție în această situație, este evacuarea, a precizat edilul.

„Aveți grijă de voi înșivă. Faceți-vă bagajele”, i-a îndemnat Vadim Liakh pe rezidenți.

În 2014, când Rusia a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina, separatiștii susținuți de Moscova au cucerit și orașul Sloviansk. Ulterior, forțele ucrainene au reușit să recâștige controlul asupra localității.

Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, a declarat joi că rușii nu eliberează certificate de deces pentru persoanele ucise în bombardamentele asupra orașului-port, relatează Ukrainska Pravda.

„Există o nouă intimidare venită din partea ocupanților când vine vorba de înmormântarea locuitorilor morți din Mariupol. Certificatele de deces și dreptul de a fi înmormântat în sicriu, într-un mormânt separat, sunt acordate de ocupanți doar pentru decese din cauze naturale”, a scris Andriușcenko, pe contul său de Telegram.

„Nu se eliberează certificat de deces dacă persoana a murit sub bombardament sau dacă aceasta și-a pierdut viața din cauza rănilor. Astfel de persoane sunt îngropate doar într-o groapă comună nemarcată. Cel mult, rudelor acestora li se poate elibera un certificat dacă înmormântează o «persoană dispărută»”, a precizat consilierul edilului din Mariupol.

Zece militari ruși care au jefuit bunurile locuitorilor din orașul Bucha au fost identificați și denunțați sub suspiciunea de încălcare a legilor și cutumelor de război, transmite Euromaidan, potrivit The Guardian.

Suspecții vor fi dați în urmărire internațională, a anunțat Procuratura Generală a Ucrainei.

„Potrivit anchetei, în perioada 24 februarie – 31 martie 2022, militarii unității militare a Gărzii Naționale a Federației Ruse, în timpul ocupației orașului Bucha, au jefuit bunurile de valoare ale populației locale. În singurul scop de a obține câștiguri personale, militarii ruși au confiscat bunuri private ale cetățenilor care nu puteau fi folosite în scopuri militare: de la lenjerie de corp și îmbrăcăminte până la aparate electrocasnice mari”, a precizat joi, într-un comunicat, biroul procurorului general al Ucrainei.

„Ancheta preliminară în cadrul procedurilor penale este efectuată de către investigatori ai Poliției Naționale a Ucrainei”, a mai transmis Procuratura Generală.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat joi că Belarusul a început să mineze o serie de drumuri forestiere, drumuri de ocolire și poduri de pe teritoriul său, aflate în zonele din apropierea graniței dintre cele două țări, relatează Ukrainska Pravda.

Pe fronturile din regiunile Volîn și Polissia, Belarusul s-a concentrat pe consolidarea măsurilor de protecție a frontierei de stat cu Ucraina. Astfel, forțele belaruse plantează mine de-a lungul drumurilor forestiere, a drumurilor de ocolire și a podurilor din zonele din apropierea graniței cu Ucraina, potrivit celei mai noi actualizări a situației de pe front, publicată joi seară de Statul Major General.

Potrivit armatei ucrainene, există o amenințare în privința lansării unor atacuri aeriene și cu rachete de pe teritoriul Belarusului.

De asemenea, Rusia transferă unități de artilerie și de pușcași motorizați pe frontul din Siveria din zonele în care acestea au fost realimentate.

Pe frontul din regiunea Slobodskaya, Rusia continuă să facă pregătiri pentru a-și relua ofensiva. Aici, unitățile ruse își completează armamentul, echipamentele militare și resursele materiale.

Ţările occidentale trebuie să se pregătească de „un război de uzură” pe „termen lung” în Ucraina, a avertizat joi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la Washington, după o întrevedere cu preşedintele american Joe Biden, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Trebuie să fim pregătiţi pe termen lung. Pentru că ceea ce vedem este că acest război a devenit acum un război de uzură”, a declarat Jens Stoltenberg în faţa jurnaliştilor.

Jens Stoltenberg este prezent în capitala americană pentru a pregăti summitul NATO prevăzut să aibă loc între 28 şi 30 iunie la Madrid şi a precizat că are intenţia de a obţine rezultate înaintea evenimentului.

Războiul din Ucraina „s-ar putea termina mâine, dacă Rusia pune capăt agresiunii sale”, a declarat miercuri secretarul general al NATO, în cadrul unei conferinţe de presă alături de şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.

Dar „nu vedem niciun semn în această direcţie în acest stadiu”, a adăugat șeful NATO.

Războiul declanşat de Rusia în Ucraina va dura încă „multe luni”, a afirmat, la rândul său, Antony Blinken.

De la începutul invaziei, trupele ruse au preluat controlul unor regiuni din sudul Ucrainei – cea mai mare parte din Herson şi o parte din Zaporojie – şi avansează lent în Donbas după cucerirea orașului Mariupol, din sud-est.