LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 103 | Primarul din Severodonețk: „Nimeni nu se gândește să abandoneze orașul, trebuie să îl eliberăm”

Ucraina a organizat, într-una din regiunile vestice ale țării, o tabără specială în care vor fi ținuți prizonierii ruși de război care nu vor face obiectul unui schimb de prizonieri în viitorul apropiat, a anunțat luni ministrul ucrainean al Justiției, Denis Malyuska, potrivit agenției Interfax Ucraina.

Condițiile de detenție a prizonierilor ruși de război corespund normelor Convenției de la Geneva, a dat asigurări ministrul.

„Ei sunt ținuți în condiții corespunzătoare, în sensul că nu le oferim nimic superficial, ci, în conformitate cu standardele stabilite prin tratatele internaționale, le oferim cele mai bune mijloace de igienă, acces deplin la Crucea Roșie”, a adăugat Malyuska.

Luni, 6 iunie, pe fronturile din Donețk și Luhansk, trupele ucrainene au respins zece atacuri ale rușilor și au distrus 11 echipamente ale acestora, a anunțat armata ucraineană, care prezicează că alte două atacuri sunt în desfășurare, potrivit Ukrainka Pravda.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, soldații Forțelor Reunite au distrus un tanc rusesc, trei sisteme de artilerie, două vehicule blindate de luptă, un autovehicul și două depozite de muniție.

De asemenea, unitățile ucrainene de apărare antiaeriană au doborât două drone Orlan-10 pe cerul Donbasului.

Tot luni, în zona de responsabilitate a Grupului tactic operațional operațional „Est”, 48 de soldați ruși au fost uciși, iar două tunuri de mortiere și trei vehicule de artilerie au fost distruse.

Pe parcursul zilei, trupele ruse au bombardat peste 20 de orașe și sate din regiunile Donețk și Luhansk și au distrus sau avariat 48 de obiecte civile, inclusiv 42 de clădiri rezidențiale, un liceu, un colegiu industriale și de minerit, o fermă de pui, sediul departamentului de protecție civilă și un centru de agrement pentru familii. Doi civili ucraineni au fost uciși în aceste bombardamente, iar alți 12 au fost răniți.

Luptele care se duc pe străzile din Severodonețk, inclusiv cele de artilerie, între apărătorii ucraineni și trupele ruse, continuă, a anunțat Oleksandr Striuk, primarul orașului, potrivit Ukrainska Pravda.

„Luptele grele continuă în Severodonețk, chiar pe străzi, ceea ce este foarte dificil. Se dau, de asemenea, lupte de artilerie. Desigur, avem speranță și avem încredere în forțele noastre armate, dar nimeni nu se gândește să abandoneze orașul și trebuie să îl eliberăm”, a declarat luni Oleksandr Striuk.

Potrivit primarului din Severodonețk, trupele ruse sunt mai numeroase decât forțele armate ucrainene: „Ei aruncă tot mai multe trupe în luptă. Acest lucru complică situația”.

Striuk a adăugat că amploarea distrugerilor din Severodonețk poate fi comparată cu cea din orașele Mariupol sau Popasna.

Membrii Gărzii Naționale a Ucrainei lovesc și distrug, pe rând, mai multe vehicule blindate ale armatei ruse, care circulau în coloană, în regiunea Donbas, potrivit unor imagini publicate luni în mediul online.

În atacul lor, forțele ucrainene au folosit sisteme portabile de rachete antitanc RK-3 Corsar, care sunt produse în țară.

Atena a anunțat luni că va livra Ucrainei cele aproximativ 100 de vehicule de luptă ale infanteriei de concepţie sovietică provenind din fostele stocuri est-germane de îndată ce transportoare blindate de fabricaţie germană care i-au fost promise la schimb vor ajunge efectiv în Grecia, relatează agenția DPA, preluată de Agerpres.

Un anunţ în acest sens a fost făcut de către purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, într-o conferinţă de presă la Atena.

Problema este conflictul Greciei cu Turcia: Atena a anunţat în luna mai că ar putea livra Ucrainei arme grele numai dacă acestea vor fi înlocuite imediat, pentru că insulele elene nu pot rămâne neprotejate. Turcia testează în prezent suveranitatea mai multor insule din estul Marii Egee, ceea ce înseamnă că forţele armate greceşti sunt în stare de alertă.

Săptămâna trecută, premierul Kyriakos Mitsotakis a agreat în principiu schimbul de tancuri cu cancelarul german Olaf Scholz. Forţele armate elene au în dotare vehicule blindate de tip sovietic BMP-1, în schimbul cărora ar putea primi transportoare germane Marder (Marten).

Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) au cerut luni Rusiei să oprească presupuse violenţele sexuale comise de către armata rusă şi interpuși ai acesteia (forțele separatiste) în Ucraina, însă Moscova a denunţat acuzaţii fără fundament în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, organizată de către Albania, relatează news.ro citând AFP.

„Rusia trebuie să ia măsuri în cadrul armatei sale şi interpușilor săi, pentru ca aceştia să respecte Rezoluţia 1820 a ONU privind violenţe sexuale, adoptată în 2008, care interzice ca acestea să fie folosite ca armă de război”, a îndemnat ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield.

„Rusiei îi revine sarcina să oprească violurile, violenţele şi atrocităţile comise de către militarii săi. Rusiei îi revine sarcina să pună capăt acestui război atroce şi neprovocat împotriva poporului ucrainan”, a subliniat ea.

Preşedintele Consiliului European Charles Michel a denunţat, la rândul său, „atrocităţi” comise de Rusia. „Aceste crime vor fi pedepsite”, „avem nevoie de probe” şi „vom ajuta la strângerea acestor” probe, a declarat el.

Nebenzia, ambasadorul rus la ONU, a dezminţit atrocităţile sexuale de care sunt acuzate forţele armate ruse și le-a catalogat drept ”minciuni”.

”Acuzaţiile cu privire la violenţe sexuale formulate împotriva armatei ruse se repetă (…), însă nu s-a prezentat nicio probă”, a declarat ambasadorul rus. ”Fiţi mai prudenţi, pentru că nu există nicio probă ale acestor declaraţii ale Kievului”, i-a îndemnat el pe occidentali.

Ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghii Kisliţia, a acuzat, la rândul său, armata rusă de violenţe sexuale în ţara sa. El a vorbit despre voinţa Moscovei de a face să dispară urmele acestora.

Kisliţia a mai cerut să se găsească o soluţie ”ocupării de către Rusia a mandatului permament sovietic” în Consiliul de Securitate al ONU.

În imagini apărute pe pagini de Telegram proruse și preluate de jurnaliști Politico ori Mirror, un reprezentant al regimentului 113 al rezerviștilor din așa-zisa Republică Populară Donețk îi cere președintelui rus să fie trimis acasă, împreună cu camarazii săi.

Problemele cu care se confruntă soldații ruși în Ucraina încep să iasă la iveală și pe canale proruse.

De exemplu, postări Telegram preluate de jurnaliști Mirror sau Politico arată cum rezerviști trimiși din Donbas în oblastul Herson cer să se întoarcă acasă.

Motivul, spune jurnalistul Christopher Miller, aflat de 12 ani în estul Europei, este faptul că luptă „în frig și foame, fără medicamente”, aruncați să fie măcelăriți fără arme decente.

Mai multe detalii: VIDEO | Soldați din Donețk îi cer lui Putin să fie trimiși acasă: „Am învins foamea și frigul fără suport material, medical, alimentar”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că politicienii occidentali și mass-media încep să facă presiuni asupra Kievului pentru a pune capăt războiului cu un rezultat nefavorabil pentru Ucraina, relatează Ukrainska Pravda. Zelenski a dat asigurări că nu poartă astfel de discuții cu nimeni.

„Nu duc nicio negociere în privința vreunui plan (plan de pace – n.r.). Astfel de negocieri sunt în prezent la zero”, a declarat liderul ucrainean, în timpul unui briefind de presă la Kiev.

„Cu toții doresc să ne împingă puțin spre un rezultat care cu siguranță nu este de dorit pentru noi, pentru că nu am fost întrebați încă, dar care să fie benefic pentru alte părți ce au propriile lor interese (…), atât financiare, cât și politice”, a precizat Zelenski.

Liderul de la Kiev consideră că Ucraina ar trebui să colaboreze „cu toate țările europene, cu puterile mondiale” pentru încheierea unei păci care să nu dezavantajeze țara pe care o conduce.

Italia a propus recent ca Ucraina să devină o țară neutră și să ajungă la un acord cu Rusia în privința statutului Crimeei și al Donbasului, ca parte a planului său de pace.

Luni, 6 iunie, în decurs de o oră, rușii au bombardat de trei ori zonele limitrofe frontierei din regiunile Sumî și Cernihiv din Ucraina, au anunțat poliția ucraineană de frontieră, potrivit Ukrainska Pravda.

„Inamicul a deschis focul cu mortiere de 120 mm asupra zonei din apropierea graniței [ruso-ucrainene – n.r.] în districtul Horodnia din regiunea Cernihiv, dinspre satul rus Chernozemny Gorodok”, au transmis autoritățile de frontieră, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Rușii au efectuat două atacuri în regiunea Sumî, menționează sursa citată.

„Inamicul a amplasat șase mine în zona adiacentă frontierei din districtul Okhtyrka; de asemenea, o dronă rusă a lansat explozibili în această zonă. Alte 17 mortiere au fost trase asupra zonei adiacente frontierei din districtul Sumî”, precizează poliția ucraineană de frontieră.

Trupele ruse de ocupație au abandonat aproape toate punctele de control din districtul Melitopol din regiunea Zaporojie, de teama unui atac din partea Forțelor Armate ale Ucrainei, a anunțat luni primarul orașului Melitopol, pe pagina sa de Facebook, potrivit Pravda Ukrainska.

„Ocupanții au abandonat aproape toate punctele de control din districtul Melitopol. Eroicii soldați ucraineni fac tot ce le stă în putință pentru a ne elibera orașele și satele de «rușiști» [referire la soldații ruși, care combină cuvintele «rus» și «fasciști» – n.r.]. Ocupanții ruși au blocat serviciile ucrainene de telefonie mobilă și internet în Melitopol”, a afirmat edilul, într-un mesaj video.

Fedorov a adăugat că Melitopolul va fi eliberat în următoarele luni.

Potrivit acestuia, eliberarea teritoriilor din regiunea Zaporojie ocupate temporar de ruși este una dintre cele mai importante priorități ale Ucrainei în acest moment.

Pe 5 iunie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a efectuat o vizită oficială în Zaporojie.

Rușii au întrerupt serviciul de telefonie mobilă ucrainean în teritoriile ocupate din regiunile Herson și Zaporojie. O cartelă SIM rusă poate fi achiziționată numai dacă clientul are un pașaport rusesc valabil.

Rusia a impus luni sancțiuni personale împotriva a 61 de oficiali americani, printre care secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, și secretarul Energiei, Jennifer Granholm, precum și a unor importanți directori din domeniul apărării și al presei, a anunțat luni Ministerul rus de Externe, potrivit Reuters.

Ministerul a precizat că a impus sancțiuni personale, care le interzic celor nominalizați să intre în Rusia, ca represalii la „extinderea constantă a sancțiunilor americane împotriva personalităților politice și publice ruse, precum și a reprezentanților mediului de afaceri național”.

Instituția a menționat că persoanele în cauză sunt șefii unor importante corporații militaro-industriale, platforme media, agenții de rating și companii de avioane și de construcții navale, precum și oficiali individuali ai Departamentului de Stat al SUA „implicați în rapoarte false despre atacuri cibernetice rusești «rău intenționate»”.

Printre cei aflați pe lista cetăţenilor americani cărora le este interzisă intrarea în Rusia se află:

• Reprezentantul pentru comerț al SUA, Katherine Tai;
• Edward Bastian, directorul general al Delta Air Lines;
• Kate Bedingfield, directorul de comunicare al Casei Albe;
• Shalanda Young, directorul pentru buget al Casei Albe;
• James OBrien, șeful Biroului de coordonare a sancțiunilor din cadrul Departamentului de Stat;
• Președintele Bursei de Valori din New York, Jeffrey Sprecher;
• Președintele și directorul executiv al Fitch Group, Paul Taylor.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensk, a declarat luni că nici el, nici Dmytro Kuleba, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, nu au fost invitați la reuniunea de la Ankara de pe data 8 iunie, care va aborda, printre altele, problema navigației în Marea Neagră, relatează Ukrainska Pravda.

„Nu am fost invitat. Nici ministrul de externe nu a fost, până astăzi, invitat”, a răspuns Zelenski la întrebarea unui reporter, în cadrul unui briefing de presă la Kiev, potrivit agenției Interfax Ucraina.

Liderul ucrainean a precizat că a discutat cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan despre posibilitatea ca Ankara să medieze deblocarea porturilor maritime ucrainene.

„Din partea noastră, faptul important este că suntem pregătiți să exportăm cereale… Este important să avem o trecere sigură pentru nave – ca o flotă a unei țări sau a alteia să poată asigura trecerea în siguranță a exporturilor noastre de cereale. Asta este tot. Am discutat acest lucru atât cu Marea Britanie, cât și cu Turcia… În prezent, Turcia caută o modalitate de a ne oferi garanții [de securitate – n.r.]… Cred că acesta este motivul pentru care [delegația turcă – n.r.] se întâlnește cu rușii, pentru ca Rusia să ofere Turciei garanții că nu se va întâmpla nimic cu navele turcești. Asta este ceea ce cred eu. Dar încă nu știu detalii despre întâlnirea lor”, a declarat Zelenski.

Potrivit acestuia, negocierile cu ONU, țările baltice și Polonia în privința exporturilor de cereale continuă și se discută despre exportul de cereale pe calea ferată, deși această metodă de transport nu este o prioritate din cauza termenelor lungi de livrare.

Zelenski a adăugat că Ucraina poate exporta 10 milioane de tone de cereale prin porturile din Odesa în fiecare lună.

„În prezent, în jur de 20-25 de milioane de tone de cereale sunt blocate acolo [în Odesa – n.r.], dar până în toamnă vom avea în jur de 75 [de milioane de tone – n.r.]. Ce vom face? Nu ne putem descurca fără porturi”, a insistat liderul de la Kiev.

Ucraina are nevoie de 60 de sisteme de lansatoare multiple de rachete – mult mai multe decât cele câteva promise până acum de Marea Britanie și SUA – pentru a avea o șansă să învingă Rusia, afirmă unul din consilierii președintelui Volodimir Zelenski, potrivit The Guardian.

Oleksiy Arestovych, un consilier militar al liderului ucrainean, a declarat pentru publicația din Marea Britanie că, deși crede că lansatoarele de rachete sunt „o armă care schimbă jocul”, nu au fost trimise suficiente pentru a schimba cursul războiului.

„Cu cât vom avea mai puține, cu atât mai rea va fi situația noastră. Trupele noastre vor continua să moară și vom continua să pierdem teren”, mai ales dacă țările care au zeci de astfel de sisteme vor „decide să doneze doar patru sau cinci”, a declarat Arestovici.

Marea Britanie a anunțat luni că va dona Ucrainei mai multe lansatoare de rachete cu șenile M270, care transportă rachete cu o rază de acțiune de aproximativ 80 de kilometri, la câteva zile după ce SUA au anunțat că vor dona patru sisteme similare de rachete de artilerie de mare mobilitate (Himars), care sunt transportate pe camioane.

Arestovici a declarat că Ucraina are nevoie de mult mai multe sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), care au o rază de acțiune mult mai mare decât orice altceva din arsenalul actual al țării.

„Dacă obținem 60 de astfel de sisteme, atunci rușii își vor pierde orice capacitate de a avansa oriunde, vor fi opriți din drumul lor. Dacă obținem 40, ei vor avansa, deși foarte încet și cu pierderi grele; cu 20 vor continua să avanseze cu pierderi mai mari decât acum”, a spus consilierul.

Armata americană are 363 de sisteme Himars și 225 de sisteme lansatoare de rachete M270, iar pușcașii marini americani au alte 47, potrivit Institutului Internațional pentru Studii Strategice, în timp ce Marea Britanie are 35 de exemplare din versiunea sa de M270 – ceea ce indică faptul că ar putea exista capacitatea de a furniza mai multe Ucrainei.

Rusia a amenințat în repetate rânduri că își va intensifica ofensiva în Ucraina dacă rachetele cu rază mai mare de acțiune vor fi livrate Ucrainei.

Rusia a început să predea cadavrele soldaților ucraineni uciși la oțelăria Azovstal, uzina de tip fortăreață din orașul distrus Mariupol, unde lupta acestora a devenit simbolul rezistenței împotriva invaziei Moscovei, relatează The Associated Press.

Zeci de morți scoși din ruinele bombardate ale combinatului, acum ocupat de ruși, au fost transferați în capitala ucraineană, Kiev, unde se fac teste ADN pentru a identifica rămășițele, potrivit unui lider militar și a unei purtătoare de cuvânt a Regimentului Azov.

Regimentul Azov s-a numărat printre unitățile ucrainene care au apărat combinatul siderurgic timp de aproape trei luni, înainte de a se preda, în luna mai, sub atacurile neîncetate ale Rusiei, efectuate de la sol, de pe mare și din aer.

Nu este clar câte cadavre ar mai fi sub dărâmăturile uzinei Azovstal.

Între timp, forțele ruse au continuat să preseze pentru a prelua controlul orașului Severodonețk, din estul Ucrainei, care este esențial pentru obiectivul Moscovei de a finaliza cucerirea regiunii industriale Donbas. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele Moscovei intenționează, de asemenea, să cucerească orașul Zaporojie, din sud-estul țării, unde locuiesc peste 700.000 de oameni, o mișcare care ar putea slăbi grav poziția Ucrainei și ar permite armatei ruse să avanseze mai aproape de centrul țării.

Apărarea tenace a luptătorilor care au apărat combinatul Azovstal a frustrat Kremlinul, care și-a dorit cucerirea rapidă a Mariupolului.

Soarta apărătorilor în mâinile rușilor, după ce s-au predat, este învăluită în incertitudine. Zelenski a declarat că peste 2.500 de luptători din uzină sunt ținuți prizonieri de către ruși, iar Ucraina depune eforturi pentru a obține eliberarea lor.

Recuperarea rămășițelor apărătorilor ucraineni din ruinele de la Azovstal nu a fost anunțată de guvernul ucrainean, iar oficialii ruși nu au făcut niciun comentariu. Dar rudele soldaților uciși la uzină au discutat despre acest proces cu The Associated Press.

Ucraina a anunțat sâmbătă primul schimb de militari morți confirmat oficial de la începutul războiului. Kievul a precizat că cele două părți au făcut un schimb de 320 de cadavre în total, fiecare parte primind înapoi 160 de seturi de rămășițe. Schimbul a avut loc joi, pe linia frontului din regiunea Zaporojie.

Anna Holovko, o purtătoare de cuvânt a Regimentului Azov, a declarat că toate cele 160 de cadavre ucrainene predate de ruși provin din ruinele Azovstalului. Ea a precizat că se crede că cel puțin 52 dintre aceste cadavre sunt rămășițele unor soldați ai Regimentului Azov.

Maksym Zhorin, un fost lider al Regimentului Azov, în prezent comandant al unei unități militare din Kiev, a confirmat că trupurile de la uzina siderurgică se numără printre cele care au făcut obiectul schimbului.

Fratele unui luptător al batalionului Azov dispărut și despre care se crede că a murit în oțelărie a declarat pentru AP că cel puțin două camioane cu cadavre de la Azovstal au fost transferate la un spital militar din Kiev pentru identificare.

Viacheslav Drofa a spus că rămășițele fratelui său mai mare, Dmitri Lisen, nu par să fie printre cele recuperate până acum. Cadavre au fost recuperate săptămâna trecută de la uzină, iar unele erau grav arse, a adăugat el.

Mama unui soldat ucis într-un atac aerian asupra uzinei a declarat că Regimentul Azov i-a telefonat și i-a spus că trupul fiului ei ar putea fi printre cele transferate la Kiev. Mama nu a dorit ca ea sau fiul ei să fie identificați după nume, spunând că se teme că discutarea procesului de recuperare a cadavrului ar putea să îl perturbe.

Ea s-a referit în lacrimi la fiul ei ca la un erou. „Este important pentru mine să-l îngrop în pământul nostru ucrainean”, a mărturisit femeia.

Mai multe detalii: Cadavrele soldaților uciși la Azovstal au început să fie trimise de ruși în Ucraina

Statul Major General al Ucrainei a anunțat luni că trupele ucrainene au împiedicat armata rusă să pună mâna pe un drum strategic în regiunea Donbas, informează The Kyiv Independent.

Drumul leagă orașul Bahmut, din regiunea Donețk, de orașul Severodonețk, din regiunea Luhansk.

Statul Major General al Ucrainei a precizat că trupele ucrainene păstrează controlul asupra Severodonețkului, iar luptele se dau în partea de est a orașului.

Forțele ucrainene au respins, de asemenea, un atac al rușilor efectuat în apropierea satului Voronove, în apropiere de Severodonețk, potrivit conducerii armatei ucrainene.

Reprezentanta specială a ONU pentru violență sexuală, Pramila Patten, a declarat luni că, în opinia sa, situația umanitară din Ucraina „se transformă într-o criză a traficului de persoane”, relatează CNN.

„Femeile și copiii care fug din calea conflictului sunt ținta traficului și a exploatării – în unele cazuri, confruntându-se cu o expunere suplimentară la viol și alte riscuri în timp ce caută refugiu”, a declarat Patten în fața Consiliului de Securitate al ONU, luni, la New York.

Aceasta a precizat că rezolvarea acestei probleme va necesita „un răspuns coerent și coordonat la nivelul instituțiilor europene” și „un răspuns transfrontalier concertat, integrat și holistic al partenerilor umanitari, agențiilor de aplicare a legii, forțelor de frontieră, oficialilor din domeniul imigrației și liderilor politici”.

Reprezentanta specială a ONU a adăugat că a vizitat centrele de primire de la granițele ucrainene din Polonia și Republica Moldova. În timp ce a existat o revărsare de sprijin financiar și moral pentru ucraineni din partea țărilor vecine, au existat, de asemenea, o serie de „mărturii (…) credibile din partea personalului umanitar” cu privire la presupuse tentative de trafic de persoane, a spus Patten. Ea a calificat provocările în privința protecției, legate de strămutarea ucrainenilor, drept „fără precedent”.

„Lipsa unei verificări consecvente a ofertelor de cazare și a aranjamentelor de transport reprezintă o preocupare serioasă, precum și capacitatea limitată a serviciilor de protecție de a face față vitezei și volumului deplasărilor. Există, de asemenea, preocupări în ceea ce privește multitudinea de voluntari, cu o verificare limitată și cu o pregătire sau experiență redusă sau inexistentă”, a declarat Patten.

Potrivit lui Patten, „mărturiile credibile ale personalului umanitar” de la un centru de primire a refugiaților ucraineni din Przemysl, Polonia, cu privire la presupusele tentative de trafic de persoane, includ:

Un voluntar de sex masculin a luat legătura cu o femeie de 19 ani, pe care a trezit-o ulterior în sala de dormit, la ora locală 2 dimineața, oferindu-i să o ducă în Franța. Un alt voluntar a început să aibă bănuieli cu privire la faptul că bărbatul voluntar hoinărea prin camerele de dormit la primele ore ale dimineții și a intervenit.

Un alt bărbat care purta o vestă de voluntar și care stătea cu o pancartă în holul gării, a fost văzut oferind transport gratuit din Polonia în Germania. Alți voluntari l-au remarcat și au informat forțele de ordine locale atunci când au observat că bărbatul selecta doar femei tinere pentru a fi transportate în dubița sa.

„Prevalența violenței sexuale în conflicte de-a lungul istoriei ne învață că întărirea prevenirii, protecției și furnizării de servicii este esențială încă de la începutul oricărui conflict armat”, a declarat Patten. „Pentru a rezolva această provocare, este esențial să ne asigurăm că nivelul de concentrare al autorităților, precum și alocarea de resurse pentru un răspuns cuprinzător, sunt proporționale cu amploarea și complexitatea problemei”, a precizat reprezentanta ONU.

Autoritățile SUA au obținut mandate de confiscare a două avioane de origine americană deținute de omul de afaceri rus Roman Abramovici pentru că au zburat în Rusia fără licența necesară, din cauza sancțiunilor americane impuse Moscovei, a anunțat luni un oficial al Departamentului de Justiție, potrivit Reuters și BBC.

Departamentul de Comerț al SUA a depus, de asemenea, acuzații administrative împotriva lui Abramovici, despre care a spus că, în februarie, i-a numit pe copiii săi ruși beneficiari ai „entităților fantomă” care dețineau aeronavele Boeing 787 Dreamliner și Gulfstream G650 ER – confiscate acum -, dar că el a continuat să le controleze.

Acuzațiile vin în contextul în care autoritățile americane încearcă să pună presiuni asupra liderilor de afaceri apropiați de președintele rus Vladimir Putin pentru a convinge Moscova să oprească ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina. Abramovici nu a fost inclus până acum pe lista SUA a persoanelor sancționate.

Departamentul de Comerț a precizat că aeronava Gulfstream a zburat de la Istanbul la Moscova pe 12 martie, iar avionul Boeing a zburat de la Dubai la Moscova pe 4 martie, ambele după ce restricțiile SUA în privința exporturilor către Rusia au intrat în vigoare, pe 24 februarie. Pentru că avioanele erau fabricate în SUA, Abramovici ar fi avut nevoie de o licență pentru a zbura cu ele în Rusia.

Procurorii federali din Manhattan au precizat în mandatul de confiscare că nu au fost solicitate sau emise licențe pentru ca avioanele să zboare spre Rusia. Aceste restricții se numără printre mecanismele de amploare care vizează exporturile și pe care SUA le-a pus în aplicare de la începutul invaziei ruse.

Departamentul american al Comerțului solicită sancțiuni administrative împotriva lui Abramovici, inclusiv o amendă de până la 328.121 de dolari și interdicția de a i mai acorda acestuia privilegii de export.

Jurnalistul de investigație Andrei Soldatov, cunoscut pentru reportajele sale despre serviciile secrete din Rusia, a anunțat luni că autoritățile ruse l-au inclus pe o listă de persoane căutate și i-au înghețat conturile bancare, informează Reuters.

Soldatov, care a cofondat site-ul Agentura.ru, a scris pe Twitter: „Ziua mea de luni: conturile mele din băncile rusești sunt blocate, în plus, am fost pus pe lista persoanelor căutate de către Rusia”.

Pe site-ul Ministerului rus de Interne, Soldatov, care nu a putut fi contactat telefonic de Reuters, figurează ca fiind căutat în temeiul unui articol nespecificat din Codul Penal.

Într-o altă postare, pe platforma de mesagerie Telegram, Soldatov a scris că dosarul pe numele său a fost deschis într-un mod similar anchetelor care-i vizează pe doi jurnaliști acuzați că au răspândit „informații false” despre campania militară a Moscovei în Ucraina.

„Clarificăm detaliile”, a scris Soldatov.

La câteva zile după ce și-a trimis trupele în Ucraina, Rusia a adoptat o lege care prevede pedepse cu închisoarea de până la 15 ani pentru cei condamnați pentru răspândirea intenționată de știri „false” despre armata rusă.

Președintele Vladimir Putin a semnat luni un decret prin care a ordonat plata a 5 milioane de ruble (81.500 de dolari) către familiile membrilor Gărzii Naționale a Rusiei care au murit în Ucraina și Siria, informează Reuters.

Decretul înseamnă recunoașterea oficială a faptului că membrii gărzii, cunoscută sub numele de Rosgvardia, se numără printre victimele războiului din Ucraina, pe care Rusia îl descrie ca fiind o „operațiune militară specială”.

Rosgvardia, care răspunde direct în fața lui Putin, a fost creată în 2016 pentru a lupta împotriva terorismului și a crimei organizate și a fost folosită pe plan intern pentru a reprima protestele pașnice antiguvernamentale.

Analiștii occidentali au interpretat trimiterea membrilor gărzii în Ucraina, încă din primele etape ale războiului, ca pe un semn de încredere nejustificată că Rusia va cuceri rapid orașe importante, inclusiv capitala Kiev, unde Rosgvardia putea fi folosită pentru a menține ordinea.

De fapt, forțele ruse au fost respinse atât din Kiev, cât și din cel de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Harkov, iar acum se concentrează pe luptele grele din regiunea estică Donbas.

Putin anunțase deja scheme de compensare pentru familiile soldaților morți și răniți în Ucraina. Rusia nu și-a mai actualizat cifrele privind victimele din Ucraina din data de 25 martie, când a anunțat că 1.351 de militari au fost uciși și 3.825 răniți. Ucraina și guvernele occidentale spun că, în realitate, bilanțul pierderilor înregistrate de ruși până acum este mult mai mare.

Premierul britanic Boris Johnson și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „au avut o discuție aprofundată cu privire la lupta continuă a Ucrainei împotriva agresiunii rusești în regiunile Donețk și Luhansk”, a anunțat luni biroul șefului guvernului britanic, potrivit Euronews.

Boris Johnson a subliniat noul sprijin acordat Kievului de către Londra, „inclusiv sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune și lansatoare multiple pentru a lovi pozițiile de artilerie rusești care sunt folosite pentru bombardarea orașelor ucrainene”, se arată în comunicatul transmis de biroul premierului britanic.

„Liderii au discutat, de asemenea, despre negocierile diplomatice și despre eforturile de a pune capăt blocadei rusești care afectează exporturile de cereale ale Ucrainei”, a mai transmis 10 Downing Street.

Kremlinul a anunțat luni că este interesat să poarte discuții cu Statele Unite în legătură cu armele nucleare, dar a precizat că este puțin probabil ca negocierile să aibă loc în acest moment, relatează Reuters.

„Suntem interesați și credem că negocierile și discuțiile continue pe această temă, având în vedere schimbările tectonice pe care le vedem… întreaga lume are nevoie de acest tip de discuții”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Ambasadorul american la Moscova, John J. Sullivan, a declarat luni că Rusia nu ar trebui să închidă ambasada SUA din capitala Rusiei, în pofida crizei declanșate de războiul din Ucraina, deoarece cele două mari puteri nucleare ale lumii trebuie să continue să aibă un dialog.

Într-o încercare clară de a trimite un mesaj Kremlinului, John J. Sullivan, ambasadorul american numit de președintele Donald Trump, a declarat pentru agenția de presă de stat rusă TASS că Washingtonul și Moscova nu ar trebui să rupă pur și simplu relațiile diplomatice.

„Trebuie să păstrăm capacitatea de a vorbi unii cu alții”, a declarat Sullivan, într-un interviu pentru TASS.

Difuzarea tuturor posturilor de televiziune cu sediul în Rusia urmează să fie interzisă în Letonia începând de miercuri, a anunțat luni autoritatea letonă de reglementare în domeniul audiovizualului, potrivit agenției France Presse, citată de news.ro.

Noua decizie vizează aproximativ 80 de posturi specializate sau de interes limitat din Rusia, disponibile în continuare în Letonia, în principal prin intermediul unor operatori de televiziune prin cablu sau prin Internet Protocol Television (IPTV).

„Am luat această decizie în urma unor amendamente recente la legea presei electronice în masă, care prevede ca posturile de televiziune sau radio înregstrate într-o ţară care ameninţă în mod agresiv integritatea teritorială şi independenţa altei ţări să nu fie autorizate să opereze în Letonia”, a declarat pentru AFP preşedintele Consiliul naţional leton al presei electronice în masă (NEPLP), Ivars Abolins.

Această hotărâre rămâne în vigoare până când Rusia încetează Războiul din Ucraina şi se retrage de pe teritoriul ucrainean – inclusiv din Peninsula Crimeea, anexată în 2014.

De asemenea, NEPLP a acordat o licenţă de difuzare fostului post de televiziune al opoziţiei ruse, Dojd, care şi-a încetat activitatea la Moscova, la începutul lui martie, şi al cărui personal s-a instalat în Letonia. Dojd urmează să transmită în mod oficial în Letonia începând din 9 iunie.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni, în cadrul unui briefing de presă, că peste 2.500 de apărători care au luptat la uzina siderurgică de la Azovstal, în orașul Mariupol, sunt reținuți în prezent de către ruși, informează Ukrainska Pravda.

Liderul de la Kiev a precizat că Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării depune eforturi pentru a obține eliberarea lor.

„Știm cum este să încheiem înțelegeri cu Rusia, știm prețul pe care va trebui să-l plătim. Știm că nu putem avea încredere în ei… Direcția principală de informații trebuie să continue să lucreze la această problemă și trebuie să găsească o soluție. Există o singură soluție posibilă – întoarcerea acelor oameni acasă”, a afirmat Zelenski, citat de Interfax Ucraina.

El a precizat că prima sarcină pe care a trebuit să o rezolve Direcția a serviciilor de informații a fost să se asigure că soldații ucraineni părăsesc combinatul Azovstal în viață și că acest obiectiv a fost îndeplinit.

Liderul ucrainean a mai declarat că nu este în interesul Rusiei să-i tortureze pe apărătorii din Mariupol evacuați de la combinatul siderurgic Azovstal, deoarece aceștia au devenit „prizonieri publici”.

Ministerul britanic al Apărării a precizat anterior că până la 1.700 de apărători ai orașului au fost evacuați de la uzina Azovstal din Mariupol.

Rusia a avertizat luni organizaţiile media americane că riscă să-şi piardă acreditarea dacă tratamentul jurnaliştilor ruşi în Statele Unite nu se ameliorează, potrivit a trei surse familiare cu această chestiune şi citate de Reuters, scrie Agerpres.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a anunţat săptămâna trecută că îi cheamă pe şefii presei americane acreditaţi la Moscova să îi notifice asupra „celor mai stricte măsuri” ca răspuns la „ostilitatea” de care se lovesc jurnaliştii ruşi în Statele Unite.

La întâlnirea de luni, ea a subliniat dificultăţile întâmpinate de jurnaliştii ruşi în SUA, inclusiv legate de reînnoirea vizelor, blocarea conturilor bancare şi presupusa hărţuire din partea serviciilor de informaţii americane, potrivit a trei surse cu cunoştinţe directe despre întâlnire.

Zaharova a avertizat aceste media că, dacă jurnaliştii ruşi nu vor putea să lucreze liber în Statele Unite, atunci reporterii lor din Rusia riscă să se confrunte cu dificultăţi similare legate de vize, acreditarea mass-media şi conturi bancare. Ea le-a spus reprezentanţilor presei din SUA că, dacă lucrurile nu se schimbă, atunci jurnaliştii americani ar trebui să plece. Ea a adăugat că Rusia nu vrea să facă acest lucru, dar este forţată din cauza situaţiei jurnaliştilor ruşi.

Zaharova nu a răspuns la o solicitare scrisă de a comenta despre întâlnire sau avertismentul adresat organizaţiilor media din Statele Unite.

Agenţia de presă de stat rusă RIA, preluată de Reuters, a anunţat că reprezentanţii The Wall Street Journal, CNN, Associated Press, NPR şi Alhurra TV au participat la întâlnire.

Washingtonul a impus sancţiuni împotriva unor canale TV de stat ruse, despre care spune că răspândesc dezinformarea pentru a susţine războiul Rusiei în Ucraina. Oficialii ruşi nu folosesc cuvintele „invazie” sau „război”, aminteşte Reuters.

Oficialii ruşi, inclusiv ministrul de externe Serghei Lavrov şi Zaharova, afirmă că mass-media occidentale oferă o naraţiune parţială excesivă a ceea ce ei numesc „operaţiunea specială” a Rusiei în Ucraina, ignorând preocupările Rusiei cu privire la extinderea NATO şi presupusa persecuţie a vorbitorilor de limbă rusă în Ucraina.

În timp ce unele organizaţii media occidentale au părăsit Rusia, altele, inclusiv Reuters, au rămas în ţară şi continuă să transmită.

Printre altele, un tribunal din Moscova a amendat postul susţinut de SUA Radio Libertatea/Radio Europa Liberă cu 20 de milioane de ruble (325.214 USD) din cauza conţinutului „fake” despre operaţiunea militară a Rusiei în Ucraina, a informat luni agenţia de presă Interfax, preluată de Reuters. Organismul de supraveghere a comunicaţiilor din Rusia a blocat site-urile Radio Libertatea/Radio Europa Liberă şi ale altor media străine la începutul lunii martie.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni că a reținut trei persoane acuzate de colaborare cu rușii în regiunea Cernihiv, informează Ukrainska Pravda.

Colaboraționiștii s-ar fi pregătit să ajute trupele ruse în cazul unei a doua invazii a regiunii, potrivit SBU, care a găsit în casele lor un întreg arsenal de arme aparținând forțelor speciale ruse.

Luptele „feroce” de stradă din orașul Severodonețk, situat în estul Ucrainei, continuă, a anunțat primarul orașului, Oleksandr Stryuk, potrivit BBC.

Edilul a precizat, potrivit agenției de presă UNIAN, că trupele ucrainene nu vor părăsi acest oraș de importanță strategică.

„Situația se schimbă în fiecare oră”, a adaugat Stryuk. Primarul a promis că există „destule forțe și mijloace” pentru a recuceri în totalitate orașul.

Șeful serviciilor ucrainene de informații militare a declarat anterior că orașul Severodonețk a devenit punctul central actual al conflictului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni, în cadrul unui briefing de presă la Kiev, că forțele ucrainene care apără orașul Severodonețk, din estul țării, „rezistă” în ciuda asalturilor trupelor ruse, precizând că situația de pe frontul de est este „dificilă”, relatează The Guardian și BBC.

Orașele Severodonețk și Lisichansk „sunt astăzi orașe moarte”, a mai spus liderul ucrainean.

Forțele Moscovei sunt „mai numeroase și mai puternice”, a declarat Zelenski, dar acesta a susținut că trupele ucrainene au „toate șansele” de a riposta, iar comandamentul ucrainean va „lua decizii în funcție de situație”.

Între 10.000 și 15.000 de civili se află încă în Severodonețk, care este bombardat de săptămâni întregi de artileria rusă, a precizat Zelenski.

Căderea Severodonețkului în mâinile armatei ruse ar însemna că Moscova va controla aproape toată regiunea Luhansk, adică jumătate din Donbas.

Armata ucraineană a anunțat luni că a reuşit să îndepărteze flota rusă la peste 100 kilometri de coasta ucraineană a Mării Negre, unde navele ruseşti au impus de mai multe săptămâni o blocadă navală, transmit agențiile EFE şi AFP, preluate de Agerpres.

„Ca rezultat al acţiunilor noastre intense pentru a învinge forţele navale inamice, grupul de nave de război al Flotei Federaţiei Ruse în Marea Neagră a fost împins înapoi la o distanţă de peste 100 de kilometri de coasta ucraineană”, potrivit serviciului de presă al comandamentului naval al forţelor armate ucrainene, citat de Ukrinform.

„Încercând să recâştige controlul asupra părţii de nord-vest a Mării Negre, inamicul a fost forţat să-şi schimbe tactica: a desfăşurat sisteme de rachete «Bal» şi «Bastion» în Crimeea şi în regiunea Herson şi a redislocat forţe suplimentare în Insula Şerpilor”, pe care Rusia a ocupat-o din prima zi a invaziei, menţionează comandamentul naval ucrainean.

Ocupanţii ruşi au desfăşurat sisteme de rachete modernizate, staţii de război electronic şi alte echipamente în Insula Şerpilor, declarase la 1 iunie purtătorul de cuvânt al Comandamentului operaţional „Sud” al armatei ucrainene, Vladislav Nazarov, citat de publicaţia ucraineană Zerkalo nedeli.

Aceasta ar putea asigura forţelor ruse o posibilă desantare a grupurilor de recunoaştere şi de sabotaj pe coasta Odesei sau o bombardare masivă a acesteia, afirmase el, adăugând că, la ora actuală, nu sunt semne de pregătire pentru o debarcare a invadatorilor, dar nu sunt excluse încercări de apropiere şi de debarcare a unor grupuri de recunoaştere şi de sabotaj pe coastele Odesei sau la gurile Dunării.

Intensificarea activităţii Rusiei în Insula Şerpilor capturată face posibilă blocarea coastei ucrainene şi împiedică restabilirea comerţului maritim, inclusiv exportul de cereale ucrainene, notează la rândul său luni Ministerul britanic al Apărării, citat de Zerkalo nedeli.

De la pierderea crucişătorului „Moskva” în aprilie, forţele ruse au instalat probabil numeroase mijloace de apărare antiaeriană pe Insula Şerpilor din vestul Mării Negre, inclusiv sisteme SA-15 şi SA-22, potrivit serviciului de informaţii militare britanic. Este probabil ca aceste arme să fie menite să ofere apărare antiaeriană navelor ruse care operează în zona Insulei Şerpilor, potrivit acestuia.

„Grupul de aproximativ 30 de nave şi submarine ale Federaţiei Ruse continuă să blocheze navigaţia civilă”, indică Ministerul ucrainean al Apărării pe contul său din Telegram. „Am privat Flota rusă din Marea Neagră de controlul total asupra părţii de nord-vest a acestor ape, devenită «o zonă gri»”, precizează Comandamentul naval ucrainean.

Potrivit Kievului, totuşi „ameninţarea cu rachete ruseşti dinspre mare rămâne”. De asemenea, navele ruse continuă să „blocheze navigaţia civilă” în această zonă, potrivit aceloraşi surse.

Blocada navala a porturilor ucrainene suscită temeri privind apariţia unei crize alimentare mondiale, în condiţiile în care exporturile de cereale din Ucraina sunt blocate, iar preţurile mondiale în domeniu au explodat.

Unitatea europeană în ceea ce privește răspunsul la invadarea Ucrainei de către Rusia se dovedește a fi dificil de menținut în fața impactului războiului asupra inflației și a nivelului de trai de pe întregul continent, a declarat șefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, potrivit The Guardian.

Kaja Kallas l-a criticat, de asemenea, pe președintele francez, Emmanuel Macron, pentru că a încercat să îi ofere lui Vladimir Putin o cale diplomatică de ieșire din conflict, spunând că singurul efect a fost acela de a-i da liderului rus convingerea că nu va fi izolat sau nu va fi judecat pentru crimele de război ale armatei sale.

„Ne aflăm într-un punct în care sancțiunile încep să [dăuneze] părții noastre”, a declarat Kallas, care și-a câștigat o reputație tot mai mare pentru că i-a ținut piept lui Putin.

„La început, sancțiunile au fost dificile doar pentru Rusia, dar acum ajungem la un punct în care sancțiunile sunt dureroase pentru propriile noastre țări, iar acum întrebarea este cât de multă durere suntem dispuși să îndurăm. Este diferit pentru diferite țări. Unitatea este foarte greu de păstrat. Devine din ce în ce mai dificil din cauza inflației ridicate și a prețurilor la energie”, a mai afirmat premierul estonian.

„Gazul poate fi scump, dar libertatea nu are preț. Oamenii care trăiesc în lumea liberă nu înțeleg cu adevărat acest lucru”, a adăugat Kaja Kallas.

Ea a afirmat că, în adolescență, a fost eliberată dintr-o închisoare rusă, a regimului totalitar – Estonia a fost anexată de URSS până în 1991. „Știu cum este și aceasta este experiența țărilor centrale și estice”, mai spus șefa Executivului Estoniei.

„Dar aceasta este o experiență pe care unele țări vest-europene nu o au, așa că valorile ar putea zbura pe fereastră imediat ce simți durerea”, a precizat aceasta.

Marea Britanie a anunțat se alătură Statelor Unite pentru a trimite Ucrainei sisteme de rachete cu lansare multiplă M270 – ceea ce nu a mai făcut până acum, scrie BBC.

Guvernul britanic a precizat că sprijinul acordat Ucrainei până în prezent a depășit 750 de milioane de lire sterline.

Iată câteva dintre celelalte arme pe care Executivul de la Londra le-a promis anterior Kievului:

• Peste 5.000 de arme antitanc ușoare de ultimă generație;
• 120 de vehicule blindate;
• Cinci sisteme de apărare aeriană, inclusiv rachete Starstreak;
• „Zeci” de drone de transport greu.

Ministerul ucrainean al Apărării afirmă că forțele ruse au lansat rachete și atacuri aeriene împotriva mai multor ținte din Ucraina, în încercarea de a sparge apărarea ucraineană și de a lovi infrastructura cheie, relatează CNN.

Colonelul Oleksandr Motuzyanyk, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, a declarat că Rusia desfășoară „operațiuni intense de foc și asalt de-a lungul întregii linii de luptă în regiunile Donețk și Luhansk”.

Șapte avioane au lansat rachete ghidate de deasupra Mării Negre și a Mării Caspice, în timp ce sistemele de rachete de coastă din Crimeea erau, de asemenea, active.

Motuzyanyk a mai afirmat că, pe teren, rușii au făcut unele progrese, inclusiv la nord de orașul Sloviansk, unde avansează în zona Sviatohirsk spre râul Siverskiy Doneț. El a spus că rușii au efectuat „recunoașteri inginerești asupra zonei, pregătindu-se pentru posibila forțare a unei baraj de apă”. Dar în alte districte de pe acest front au fost respinși, a precizat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene.

Slovianskul este o țintă-cheie a operațiunilor rușilor, iar forțele Moscovei s-au apropiat de oraș în ultimele săptămâni.

Motuzyanyk a declarat că, mai la est, în Severodonețk, unitățile ucrainene opresc „ofensiva agresorului rus, care încearcă să încercuiască trupele noastre în zona Severodonețk și Lisichansk, precum și să blocheze principalele rute logistice…..Unitățile Forțelor Armate ale Ucrainei luptă din greu împotriva ocupanților în partea de est și centrală a orașului. Inamicul nu cruță nici oamenii, nici echipamentele. Cu sprijinul artileriei, inamicul desfășoară operațiuni de asalt pentru a-și atinge obiectivul de a prelua controlul asupra orașului”, a declarat el.

De asemenea, rușii continuă eforturile de a străpunge liniile ucrainene care apără ruta dintre orașele Lisichansk și Bahmut, dar au fost respinși, a precizat Motuzyanyk.

Mai la sud, o tentativă de pătrundere spre granița regiunii Donețk a fost zădărnicită. Forțele ucrainene „au provocat pierderi grele și au forțat mai multe grupuri de sabotaj inamice să se retragă” în timp ce încercau să ajungă la așezările Rivnopol și Novosilka, în apropiere de granița regională cu Zaporojie.

Motuzyanyk a mai spus că, în regiunea nordică Harkov, tirul rușilor a continuat împotriva așezărilor din nordul și estul capitalei regionale (orașul Harkov), în efortul de a împiedica forțele ucrainene să ajungă la granița cu Rusia.

În sud, rușii par să încerce să recupereze terenul pierdut în urma ofensivei ucrainene din ultima săptămână. Motuzyanyk a precizat că trupele ucrainene au ținut piept unui contraatac rusesc în apropierea așezărilor Lozove și Bila Krynytsia. În aceeași regiune, trupele ruse trăgeau asupra pozițiilor ucrainene de-a lungul întregii linii de contact dintre orașele Mikolaiv și Herson, a menționat reprezentantul armatei ucrainene.

Ucraina a dezmințit luni că a pierdut tancuri de tip T-72 livrate din Europa de Est, în urma bombardamentelor ruse din weekend, scrie news.ro.

„Acesta este alt exemplu de falsificare fabricată de către Rusia cu scopul de a justifica acest război brutal împotriva Ucrainei”, a denunţat adjunctul directorului Consiliului de Supraveghere al companiei Căilor Ferate ucrainene, Serghii Lescenko.

El a dezmințit astfel afirmațiile unor oficiali ruși, potrivit cărora mai multe tancuri ucrainene au fost distruse în bombardamentele asupra Kievului.

Capitala ucraineană a fost lovită duminică de bombardamentele ruseşti, care au vizat un atelier de reparaţii de vagoane de marfă, din sud-estul orașului.

„Rachete de înaltă precizie şi cu rază lungă de acţiune trase asupra periferiei Kievului au distrus tancuri de tip T-72 furnizate de către ţări din Europa de Est şi alte blindate care se aflau în hangare”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konaşenkov.

Acetse informaţii au fost dezminţite, imediat, de către oficiali şi martori ucraineni aflaţi la faţa locului.

Armata rusă a anunțat luni că a lovit o fabrică ucraineană care era folosită pentru repararea blindatelor, informează The Associated Press, potrivit Euronews.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a declarat că avioanele de război rusești au tras rachete cu rază lungă de acțiune pentru a distruge o uzină de la marginea orașului Lozova, situat în regiunea nord-estică Harkov, care repara vehicule blindate.

Konașenkov a precizat că avioanele rusești au lovit 73 de zone de concentrare a trupelor și echipamentelor ucrainene, în timp ce artileria rusă a lovit 431 de ținte militare. Afirmațiile sale nu au putut fi verificate în mod independent.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că până la 75 de milioane de tone de cereale ar putea fi blocate în Ucraina până în această toamnă și că Kievul dorește arme anti-navă care ar putea asigura trecerea în siguranță a exporturilor sale, scrie The Guardian.

Ucraina, a precizat Zelenski în cadrul unui briefing de presă la Kiev, a discutat cu Marea Britanie și Turcia despre ideea ca marina unei terțe țări să garanteze trecerea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, dominată de navele de război ale Rusiei.

Cea mai importantă garanție a trecerii lor în siguranță ar fi însă armamentul ucrainean, le-a mai spus Zelenski reporterilor, potrivit Reuters.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că forțele ruse au avut un avantaj numeric în bătălia pentru orașul Severodonețk din estul țării, dar că forțele ucrainene au „toate șansele” de a riposta, relatează Reuters.

Zelenski le-a declarat reporterilor, în cadrul unui briefing de presă ținut la Kiev, că situația ar deveni foarte dificilă pentru Ucraina dacă Rusia va obține noi câștiguri teritoriale în regiunea estică Donbas.

Potrivit BBC, Zelenski mai afirmat că situația este „amenințătoare” și în sudul țării, pentru că Rusia dorește să ocupe orașul Zaporojie.

Cel puțin o persoană a murit și alte câteva au fost rănite după ce trupele ruse au bombardat luni o zonă rezidențială din orașul Mikolaiv, din sudul Ucrainei, a anunțat consiliul regional, potrivit CNN.

„În această dimineață, Mikolaiv a fost bombardat haotic din nou”, a precizat Hanna Zamazieieieva, șefa consiliului regional din Mikolaiv, pe aplicația de mesagerie Telegram. „Au fost bombardate case rezidențiale ale civililor, din diferite cartiere ale orașului, în care se nu aflau echipamente militare”, a precizat oficialul local.

În ultima săptămână, forțele ucrainene au lansat o ofensivă asupra orașului Herson, ocupat de ruși, situat la sud-est de Mikolaiv, recucerind, se pare, unele sate ocupate anterior de ruși.

Duminică, o rachetă rusă a distrus o mare instalație de depozitare a cerealelor din Mikolaiv, potrivit purtătorului de cuvânt al Comandamentului Operațional de Sud al Ucrainei.

De 27 de zile, mai mulți ucraineni se întorc în țară decât pleacă, scrie The Kyiv Independent, citând epravda.

Numărul total al persoanelor care s-au întors în Ucraina a ajuns la aproximativ 184.000 de persoane în această perioadă, potrivit Poliției ucrainene de Frontieră. Aproape 31.000 de persoane au părăsit Ucraina, în timp ce aproape 40.000 s-au întors în țară duminică, 5 iunie.

Potrivit Biroului ONU pentru Drepturile Omului (UNHCR), de la 24 februarie până pe 1 iunie, aproape 7 milioane de ucraineni au fugit din calea războiului declanșat de ruși.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a îndemnat luni comunitatea internațională să nu aibă încredere în promisiunile președintelui rus Vladimir Putin că nu armata sa nu va folosi rutele comerciale pentru a ataca orașul portuar sudic Odesa, scrie The Guardian.

Putin a declarat că Ucraina va putea folosi porturile Mikolaiv și Odesa pentru exporturile de alimente și că Rusia nu se va folosi de activitățile de deminare pentru a lansa „unele atacuri de pe mare”.

„Putin spune că nu va folosi rutele comerciale pentru a ataca Odesa. Acesta este același Putin care le-a spus cancelarului german Scholz și președintelui francez Macron că nu va ataca Ucraina – cu câteva zile înainte de a lansa o invazie la scară largă asupra țării noastre. Nu putem avea încredere în Putin, cuvintele sale sunt goale”, a scris, într-un mesaj publicat pe Twitter, Kuleba.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat Occidentul că, dacă va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune, atunci Moscova va răspunde prin cucerirea unor zone mai mari din Ucraina, relatează AFP, preluată de Euronews.

„Cu cât este mai mare raza de acțiune a armelor pe care le furnizezi, cu atât mai departe va fi împinsă linia de la care neonaziștii ar putea amenința Federația Rusă”, a răspuns Lavrov luni, în timpul unei conferințe de presă online, la întrebarea unui jurnalist BBC.

SUA și Marea Britanie au anunțat că vor furniza Ucrainei lansatoare multiple de rachete capabile să lovească ținte aflate la o distanță de până la 80 de kilometri. Sistemele sunt capabile să lanseze rachete cu rază de acțiune mai mare, care pot lovi zone aflate la o distanță de până la 300 de kilometri, dar SUA au precizat că nu vor furniza Ucrainei și rachetele.

Întrebat cum va răspunde Moscova dacă SUA și aliații săi se vor răzgândi și vor furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune, președintele rus Vladimir Putin a declarat duminică, în cadrul unor comentarii televizate, că Moscova va „trage concluziile adecvate și va folosi mijloacele noastre de atac, pe care le avem din belșug, pentru a lovi facilitățile pe care nu le-am lovit încă”.

Mai multe detalii: Moscova amenință că livrările de arme cu rază lungă de acțiune vor aduce Ucrainei noi pierderi teritoriale

Un total de 262 de copii ucraineni au fost „uciși de naziștii ruși” în timpul războiului din Ucraina, susține parlamentul de la Kiev, potrivit Sky News.

Verhovna Rada a citat această cifră din datele colectate astăzi de Biroul Procurorului General al Ucrainei.

Cifra sumbră vine după ce UNICEF a constatat că cel puțin doi copii au fost uciși în fiecare zi de la începutul războiului, în urmă cu mai bine de 100 de zile.

UNICEF a avertizat, de asemenea, că 3 milioane de copii blocați în Ucraina au acum nevoie de asistență umanitară.

Ucraina a concentrat suficiente forțe pentru a respinge atacurile rusești de la Severodonețk, dar niciuna dintre părți nu se pregătește să se retragă, potrivit primarului orașului, Oleksandr Stryuk.

Luptele de stradă sunt în plină desfășurare în orașul din estul țării aflat acum în prima linie a frontului, a spus Stryuk, adăugând că Ucraina „a concentrat acolo suficiente forțe și resurse pentru a învinge atacurile” Rusiei.

În comentarii separate, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Oleksandr Motuzyanyk, a declarat că Rusia nu cruță trupe sau echipamente în eforturile sale de a captura Severodonețk, cel mai mare oraș aflat încă sub controlul Ucrainei din regiunea Luhansk.

Rușii pun orașul Mariupol în carantină din cauza unui posibil focar de holeră, a declarat un consilier al primarului ucrainean al orașului, preluat de BBC.

„Vedem că orașul se închide”, a declarat Petro Andryushchenko pentru televiziunea ucraineană United News TV. „Cuvântul „holeră” este menționat în interiorul orașului, printre autoritățile ocupante și întreprinzătorii acestora”, a spus el.

BBC nu poate verifica aceste afirmații independent, dar discuții despre riscul unor epidemii în orașul-port la Marea Azov s-au tot răspândit pe fondul lipsei apei potabilă și a cadavrelor miilor de civili uciși în peste două luni de asalt rusesc.

Mariupol a căzut sub controlul forțelor ruse în mai, după ce rușii au bombardat orașul până l-au aplatizat.

Mai multe detalii: Rușii impun carantină în Mariupol din cauza unei posibile epidemii de holeră, anunță un oficial ucrainean

Există un „risc clar și prezent pentru siguranța și securitatea” centralei nucleare de la Zaporojie din Ucraina, care este în prezent controlată de Rusia, a declarat luni șeful organului de supraveghere nuclear al Națiunilor Unite.

Rafael Mariano Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că „cel puțin cinci dintre cei șapte piloni indispensabili ai securității și securității nucleare au fost compromiși”.

În declarațiile adresate Consiliului guvernatorilor AIEA, Grossi a reiterat că „lucrează activ pentru a conveni, organiza și conduce o misiune internațională condusă de AIEA” la centrală, pentru a „desfășura lucrări esențiale de siguranță, securitate și garanții nucleare la locație.”

Centrala nucleară Zaporojie se află sub controlul Rusiei de la începutul lunii martie. Grossi a vizitat, la sfârșitul lunii aprilie, centrala nucleară de la Cernobîl, aflată în conservare, la nord de Kiev, care a fost ocupată pentru scurt timp de forțele ruse.

Rusia susține că a distrus clădirile industriale ale unei fabrici care repara vehicule armate ucrainene în regiunea Harkov, potrivit BBC.

În actualizarea situației de pe front publicată luni dimineață, Ministerul rus al Apărării spune că un alt avion militar ucrainean a fost doborât, iar alte 18 tancuri ucrainene au fost de asemenea distruse și 450 de „naționaliști” uciși.

Bilanțul prezentat de Moscova nu a putut fi verificat independent.

Autoritățile din Letonia au anunțat că vor interzice 80 de posturi de televiziune rusești până la sfârșitul războiului din Ucraina și până la revenirea peninsulei Crimeea sub controlul Kievului, relatează publicația locală Delfi, citată de Kyiv Independent.

Pentru a-și argumenta decizia, președintele Consiliului Național pentru Media Electronică (NEPLP) din Letonia a citat o lege care prevede interzicerea difuzării de programe înregistrate în țară care amenință independența și integritatea teritorială a unei alte țări.

Măsura intră în vigoare pe 9 iunie și va rămâne în vigoare până când Rusia va pune capăt războiului și va ceda Crimeea, potrivit surselor citate.

Decizia de a bloca canalele rusești, inclusiv cele de divertisment, a fost luată de NEPLP la începutul lunii martie. Global Media, care retransmite aceste canale de televiziune în Letonia, a intentat un proces prin care a solicitat suspendarea deciziei, iar pe 29 aprilie, Curtea Administrativă a permis ca unele posturi rusești să fie transmise în Letonia.

NEPLP a contestat această hotărâre la o instanță superioară. Iar pe 26 mai, Seimul Letoniei (Parlamentul unicameral al țării) a adoptat în lectură finală amendamente la Legea cu privire la mass-media electronică, care acordă Consiliului Național pentru Media Electronică dreptul de a restricționa programele străine dacă provin din țări care amenință suveranitatea altor state.

Forțele ruse au intensificat bombardamentele asupra zonelor rezidențiale din regiunea Harkov, anunță Oleg Sinegubov, șeful Administrației Regionale, potrvit Kyiv Independent.

Trei persoane au fost ucise și alte zece, rănite în urma bombardamentelor recente din zonă

Totodată, trupele ruse au atacat forțele ucrainene lângă Izium, dar nu au avut succes și au fost forțate să se retragă suferind pierderi, mai afirmă oficialul.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și-a anulat o vizită la Belgrad după ce avionul lui a fost interzis în spațiul aerian al țărilor din jurul Serbiei – Bulgaria, Macedonia de Nord și Muntenegru. Kremlinul a descris, luni, măsura celor trei țări din estul Europei drept o „acțiune ostilă”, relatează The Guardian.

La rândul său, Lavrov a vorbit despre o mișcare „fără precedent” și a spus că îl va invita pe omologul său sârb să-l viziteze la Moscova.

”Dacă o vizită a ministrului rus de externe în Serbia este văzută în Occident ca ceva care se apropie de o amenințare la scară universală, atunci lucrurile în Occident sunt în mod clar destul de proaste”, a spus șeful diplomației de la Moscova.

Serbia este unul dintre puținii aliați ai Moscovei în Europa de când trupele ruse au invadat Ucraina în februarie. Deși autoritățile de la Belgrad au condamnat acțiunea militară a Rusiei în Ucraina, ele nu s-au alăturat UE pentru a impune sancțiuni Moscovei.

Primarul oraşului ucrainean Hostomel, Yurii Prilipko, şi doi voluntari au fost ucişi la începutul lunii martie în timpul unei misiuni umanitare. Mai mulți martori au declarat pentru CNN că cei trei încercau să livreze medicamente şi alte provizii locuitorilor baricadați din cauza bombardamentelor, când au fost împușcați de forțele ruse.

Aflat la circa 25 de kilometri nord-vest de Kiev, orașul Hostomel a fost ținta bombardamentelor rusești încă din primele zile ale războiului. Când atacurile au început, primarul a format o echipă de aproximativ o duzină de voluntari care se ocupau de livrarea alimentelor, medicamentelor și altor provizii oamenilor care se adăposteau în jurul orașului.

Pe 3 martie, primarul și doi voluntari se îndreptau cu o mașină spre estul orașului, iar pe drum s-au întâlnit cu o coloană de tancuri rusești staționată. Atunci rușii au deschis focul spre mașina lor, împușcându-l pe Prilipko și pe un alt civil, Ivan Zorya. Un alt civil, Oleksandr Karpenko, a fost ucis și el în timp ce încerca să îi salveze pe cei doi.

Mai multe informații: Împușcați într-o misiune umanitară. Soldații ruși, acuzați că au ucis primarul din Hostomel și doi voluntari

În Mariupolul ocupat de forțele ruse, între 1.500 și 2.000 de civili stau zilic la coadă ca să primească pachete cu mâncare de la ocupanți, spune Petro Andriușcenko, care ocupă funcția de consilier al primarului, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit oficialului, oamenii așteaptă ore în șir în soare, iar unii dintre ei leșină.

„Coada zilnică pentru ajutor umanitar (de fapt pentru alimente) în fostul centru comercial Metro ajunge de la 1.500 la 2.000 de persoane. Se eliberează până la 400 de pachete pe zi. În căldura soarelui, oamenii stau degeaba la coadă câte șase ore. Nu există apă potabilă (…). Nu este umbră unde să se poată adăposti. În fiecare oră în ultimele zile, până la zece persoane sunt duse la spital din cauza leșinului”, scrie Andriușcenko pe Telegram.

Iar situația este și mai greu de suportat din cauza mirosului de la morga aflată la 200 de metri distanță, adaugă consilierul local.

”Toate pentru acest pachet. Pentru că nu există altă cale de a obține mâncare. Ajutorul umanitar pentru Rusia este o batjocură și o umilință. Ca tot ce fac în oraș”, mai scrie oficialul pe Telegram, unde a publicat o imagine cu pachetul cu alimente primit de civilii din Mariupol.

Totodată, Petro Andriușcenko a atras atenția că pe Telegram circulă anunțuri false cu privire la organizarea unor presupuse convoaie de evacuare din Mariupol.

„Această informație este o înșelăciune deliberată care vizează obținerea de bani pentru transportul din teritoriile ocupate fără a oferi un serviciu. (…) În prezent nu este planificată nicio evacuare din Mariupol”, a avertizat oficialul.

Un focar de boli infecțioase riscă să apară în teritoriile ocupate din Ucraina, acolo unde luptele sunt în desfășurare, avertizează șeful serviciului sanitar al țării, Igor Kuzin, citat de Pravda.

Kuzin a vorbit, luni, 6 iunie, într-o conferință de presă, despre patru riscuri epidemice în Ucraina, provocate de: problemele cu apa potabilă, inundarea teritoriilor, oprirea vaccinării și răspândirea bolilor infecțioase.

Epidemiologii au analizat deja teritoriile eliberate de trupele ruse din regiunilor Kiev și Jîtomîr, iar cercetări au loc în prezent în regiunile Cernihiv și Sumî.

Potrivit lui Kuzin, problemele cu apa potabilă au apărut din cauza distrugerii și perturbării infrastructurii, ceea ce a dus la deteriorarea calității apei.

„În regiunea Kiev, din 21 de probe, două nu au îndeplinit standardele pentru indicatorii microbiologici, așa că această apă nu este sigură”, a explicat specialistul.

În alte 11 cazuri, apa nu a respectat normele în ceea ce privește parametrii chimici, ceea ce înseamnă că poate provoca tulburări persistente ale sănătății.

În același timp, Kuzin a avertizat că în teritoriile ocupate există riscul serios să se răspândească boli infecțioase precum pediculoza, tifosul și scabia. Totul, ca urmare a opririi campaniilor de vaccinare din unele zone din cauza lipsei resurselor medicale.

„În regiunea Kiev, 56 de puncte de vaccinare au pierdut complet stocul de medicamente imunobiologice, care trebuie refăcute de la nivel național”, a spus Kuzin, adăugând că riscurile epidemice cresc și din cauza gropilor comune și a loviturilor asupra infrastructurii critice, spitalelor și instalațiilor chimice.

Luptele din jurul orașului Severodonețk au făcut din aceasta cea mai „aprinsă” zonă de conflict din Ucraina, spune generalul-maior Kirilo Budanov, șeful serviciilor de informații militare ucrainene, citat de BBC.

Oficialul afirmă că forțele sale înlătură treptat trupele ruse din importantul oraș din estul Ucrainei, în ciuda „unui avantaj de zece ori al inamicului din punctul de vedere al artileriei”.

BBC precizează că informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Declarațiil lui Budanov vin în contextul în care guvernatorul din Luhansk, Serghei Haidai, a avertizat anterior că situația din Severodonețk s-a „mai înrăutățit” pentru forțele ucrainene, în ciuda recuceririi recente a unor părți din oraș.

Tot mai mulți civili sunt pregătiți să fie evacuați din regiunea Donețk, parțial controlată de forțele ucrainene, potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Pavlo Kirilenko, citat de CNN.

„Oamenii care nu au încercat și nu au vrut să plece la început, când era mai sigur, pleacă acum”, a declarat Kirilenko, la televiziunea ucraineană.

„Îi evacuăm atât din așezările din prima linie, cât și din orașele Bakhmut, Soledar și Sloviansk. Acum ritmul a crescut”, a adăugat oficialul.

Kirilenko subliniază că evacuările sunt extrem de periculoase.

„În fiecare zi evacuăm oameni, chiar și din prima linie. Acest lucru este mult mai dificil de făcut sub sau între bombardamente, deoarece mișcarea unui autobuz de evacuare sau a unei mașini mici nu înseamnă că ocupanții nu vor trage în ele”, a explicat el.

Linia frontului în regiunea Donețk „a rămas neschimbată în ultima zi” și „aproape în fiecare zi avem victime civile”, a mai spus Pavlo Kirilenko.

Luptele în regiunile estice Donețk și Luhansk s-au intensificat în ultimele săptămâni, cu atacuri intense ale Rusiei asupra orașului Sloviansk și o bătălie intensă pentru Severodonețk, orașul cel mai estic controlat de guvernul ucrainean.

Patriarhul Kiril a fost primit la Minsk de președintele belarus Aleksandr Lukașenko, care consideră vizita șefului Bisericii Ortodoxe Ruse în țara sa ”un semn bun”, relatează Ukrianska Pravda, citând agenția de presă BelTA, din Belarus.

”Sunt vremuri grele”, i-a spus Lukașensko, adăugând că patriarhul a venit ”pe propriul său pământ”.

”Pentru oamenii noștri, acesta este un semn bun. Semn de asemenea unitate, solidaritate în fața acestor forțe malefice, așa cum spune Domnul nostru. Credeți-mă, adevărul este de partea noastră. (…) Vom rezista oricărei presiuni asupra noastră, oricare ar fi aceasta. Să fie sub forma unei rebeliuni sau a unui fel de războaie hibride, sau chiar fierbinți. Noi vom rezista”, a continuat liderul de la Minsk.

„Este o experiență de îndurat”, a spus, la rândul său, patriarhul rus.

Susținător al invaziei ruse în Ucraina și un vechi și apropiat aliat ideologic al lui Vladimir Putin, patriarhul Kiril a fost scos de pe lista noilor sancțiuni aplicate de Uniunea Europeană Rusiei.

Mai multe informații: Patriarhul Kiril, în vizită în Belarus. Lukașenko: ”Adevărul este de partea noastră”

După ce la sfârșitul săptămânii au anunțat că au recucerit o parte din teritoriile capturate de forțele ruse, trupele ucrainene din orașul de est Severodonețk sunt supuse unui nou atac, anunță luni guvernatorul regional Serghei Haidai, citat de CNN.

”Cele mai aprige bătălii continuă aici. Apărătorii noștri au reușit să contraatace o vreme – au eliberat aproape jumătate din oraș. Cu toate acestea, acum situația s-a înrăutățit din nou pentru noi”, a declarat Haidai, șeful administrației militare regionale Luhansk, într-un interviu televizat.

Oficialul adaugă că rușii folosesc „tactici standard ale pământului pârjolit” și că evacuarea celor aproximativ 15.000 de civili rămași în Severodonețk este imposibilă din cauza luptelor intense.

Cele mai multe dintre atacurile rușilor vizează orașul vecin Lisichansk, care se află într-o zonă strategică înaltă, peste râul Siverski Doneț.

„De acolo, este mult mai ușor să te aperi și să menții o linie defensivă. Încă distrug case și centre de ajutor umanitar”, adaugă Serghei Haidai, precizând că în Lisichansk au rămas aproximativ 15.000 de civili, iar autoritățile nu reușesc să evacueze foarte mulți dintre ei.

Rusia a dedicat un număr „pur și simplu incredibil” de trupe și echipamente bombardării drumului principal de acces către Lisichansk și Severodonețk, care trece între Bakhmut și Lisichansk, mai spune guvernatorul.

„Rușii nu controlează acest drum, dar întregul traseu este bombardat. Au adunat rezerve uriașe. Timpul va spune dacă vor avea suficientă putere pentru a merge pe această cale”, a mai precizat Haidai.

Într-o postare pe contul său de Telegram, guvernatorul afirmă că numărul de bombardamente în Severodonețk și Lisichansk a crescut de zece ori, iar în Luhansk există multe orașe cu o situație comparabilă cu Mariupol – Popasna și Rubijne fiind două dintre ele.

De la începutul războiului din Ucraina, trupele ruse au pierdut 31.250 de militari, potrivit estimărilor Forțelor Armate ale Kievului, publicate luni, 6 iunie, conform publicației Kyiv Independent.

Printre pierderile suferite de Rusia în cele peste trei luni de război mai figurează:

• 1.386 de tancuri
• 3.400 de vehicule blindate de transport de trupe
• 2.395 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 690 de piese de artilerie
• 207 sisteme de lansare multiplă de rachete
• 96 de sisteme antiaeriene
• 176 de elicoptere
• 215 avioane
• 13 ambarcațiuni

Cifrele nu au putut fi verificate independent.

Trei persoane au fost ucise în atacurile de duminică asupra regiunii Donețk, potrivit unui anunț al guveratorului Pavlo Kirilenko, citat de Kyiv Independent.

”Pe 5 iunie, rușii au ucis trei civili la Donețk: doi în Avdiivka și unul în Drujkivka. Încă două persoane au fost rănite.

În prezent, este imposibil să se determine numărul exact de victime în Mariupol și Volnovakha.

Fiecare criminal de război va fi pedepsit!”, a scris oficialul local pe Telegram.

Fosta fabrică Renault din Moscova, CJSC Renault Rusia, a fost redenumită oficial Fabrica de Automobile Moskvici, relatează grupul de presă rus RBC, potrivit publicației ucrainene Pravda.

Schimbarea conducerii a fost consemnată pe 3 iunie în registrul de stat. În locul lui Jan Ptachek a devenit vicepreședinte al departamentului de transport Dmitri Pronin.

De asemenea, se menționează că coproprietarul companiei este Technology Development Center LLC, prin JSC Special Economic Zone Zelenograd, controlată de Departamentul Proprietății Moscova.

În luna mai, a fost anunțat faptul că activele rusești ale constructorului francez Renault intră în proprietatea de stat a Federației Ruse.

Potrivit informațiilor anunțate atunci, acțiunile CJSC „Renault Rusia” urmau să fie deținute de Guvernul Moscovei. 67,69% din acțiunile concernului auto AvtoVAZ vor deveni proprietatea Federației Ruse reprezentată de Institutul Rus de Cercetare în Domeniul Auto (NAMI).

În dimineața zilei de luni, 6 iunie, mai multe explozii au fost auzite în orașul Mikolaiv din sudul Ucrainei, potrivit primarului Alexander Senkevich, citat de Ukrainska Pravda.

„În oraș se aud explozii. Prieteni, rog pe toată lumea să meargă la adăposturi! Respectați cel puțin regula celor doi pereți!”, a scris edilul pe Telegram.

Anterior, în noaptea de duminică spre luni, unul dintre districtele din Mikolaiv a fost supus bombardamentelor de artilerie. Potrivit administrației militare regionale, o locuință privată din oraș a fost avariată.

Forțele ucrainene continuă să lanseze contraatacuri limitate și localizate, dar cu succes, împotriva pozițiilor rusești în toată Ucraina, inclusiv recucerind zone mari din Severodonețk în regiunea Luhansk, unde Rusia și-a concentrat majoritatea forțelor, se menționează într-un raport din 5 iunie al Institutului pentru Studiul Războiului, un think thank american, citat de Kyiv Independent.

Institutul estimează că presiunea contraofensivă ucraineană va continua să atragă atenția forțelor ruse asupra regiunii Luhansk, lăsând eforturile defensive rusești vulnerabile în regiunea Harkov și de-a lungul liniilor de luptă de sud.

”Un canal rus de Telegram a susținut că trupele ucrainene au lansat un contraatac la nord de orașul Harkov, indicând faptul că forțele ucrainene continuă să facă presiuni asupra liniilor defensive rusești în apropierea graniței cu Rusia. Forțele ucrainene caută probabil să profite de concentrarea continuă a Rusiei asupra Severodonețk pentru a efectua contraatacuri asupra altor linii de avans”, se precizează în raport.

Astfel, chiar dacă trupele ruse continuă să mobilizeze echipamente și trupe în zona Severodonețk-Lisichansk, ”forțele ucrainene au desfășurat un contraatac cu succes la Severodonețk în ultimele 48 de ore și au împins trupele ruse înapoi la periferia de est a orașului și în afara așezărilor din sud”.

Capacitatea forțelor ucrainene de a contraataca cu succes în Severodonețk, actuala zonă prioritară de operațiuni a Kremlinului, indică și mai mult scăderea puterii de luptă a forțelor ruse în Ucraina.

Institutul pentru Studiul Războiului:

Noul atac cu rachete lansat de forțele ruse asupra Kievului duminică dimineața a fost probabil o încercare de a întrerupe furnizarea de echipamente militare occidentale către Ucraina, potrivit datelor serviciilor de informații britanice, citate de Ministerul Apărării de la Londra, relatează The Guardian.

”La primele ore ale zilei de 5 iunie, rachetele de croazieră rusești Kh-101 lansate din aer au lovit infrastructura feroviară din Kiev, probabil într-o încercare de a întrerupe furnizarea de echipamente militare vestice către unitățile ucrainene din prima linie”, transmite ministerul britanic în raportul său din 6 iunie.

Între timp, în Donbas luptele continuă în zona orașului Severodonețk, iar forțele ruse fac presiuni în direcția Sloviansk, ca parte a încercării de încercuire a forțelor ucrainene, se precizează în același raport.

Totodată, serviciile de informații de la Londra precizează că după pierderea crucișatorului Moskva în aprilie, forțele ruse au mutat probabil mai multe mijloace de apărare aeriană pe Insula Șerpilor din vestul Mării Negre.

”Probabil că aceste arme sunt menite să ofere apărare aeriană pentru navele rusești care operează în jurul Insulei Șerpilor. Activitatea Rusiei pe Insula Șerpilor contribuie la blocarea coastei ucrainene și împiedică reluarea comerțului maritim, inclusiv a exporturilor de cereale ucrainene”, mai scrie în raportul citat.

Marea Britanie va trimite în premieră rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina, a anunțat ministrul Apărării, Ben Wallace, în ciuda avertismentului lansat duminică de Vladimir Putin, potrivit căruia Rusia va bombarda noi ținte dacă arme similare celor din SUA ar fi livrate Kievului, relatează The Guardian și BBC.

Sistemele de lansatoare multiple de rachete M270 vor ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, spune Ben Wallace. Guvernul Marii Britanii nu a precizat câte arme vor fi trimise Ucrainei, însă a menționat că militarii ucraineni vor fi instruiți cu privire la modul de utilizare a lansatoarelor în Marea Britanie, în săptămânile următoare.

Decizia Marii Britanii a fost coordonată cu SUA, care au anunțat săptămâna trecută că furnizează un sistem de rachete Ucrainei.

Mișcarea SUA a înfuriat deja Moscova astfel că duminică, președintele rus Vladimir Putin a amenințat că va extinde lista țintelor pe care Rusia le va ataca în Ucraina dacă țările occidentale vor trimite arme cu rază lungă dee acțiune la Kiev.

Anunțând decizia, Ben Wallace a spus că Regatul Unit își asumă un rol principal în aprovizionarea trupelor ucrainene cu „armele vitale de care au nevoie pentru a-și apăra țara de invazia neprovocată”.

Pe măsură ce tacticile Rusiei se schimbă, la fel se întâmplă și cu sprijinul nostru pentru Ucraina. Aceste sisteme de rachete cu lansare multiplă de înaltă capacitate le vor permite prietenilor noștri ucraineni să se protejeze mai bine împotriva utilizării brutale a artileriei cu rază lungă de acțiune, pe care forțele lui Putin au folosit-o fără discriminare pentru a face orașele una cu pământul.

Ben Wallace, ministrul britanic al Apărării:

Sistemul de lansatoare multiple de rachete al Marii Britanii poate trage 12 rachete sol-sol într-un minut și poate lovi ținte pe o rază de 80 km cu o precizie maximă, mult mai departe decât artileria pe care o deține în prezent Ucraina.

Este similar cu sistemul pe care îl trimite SUA, M142 High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS).

Săptămâna trecută, Washingtonul a anunțat că va furniza Ucrainei patru lansatoare de rachete multiple HIMARS – după primirea garanțiilor că acestea vor fi utilizate numai în scopuri defensive și nu pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei. Aceeași restricție se aplică și pentru utilizarea sistemului M270 al Marii Britanii.

Mai multe informații: FOTO. Marea Britanie va trimite artilerie cu rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina, în ciuda amenințărilor Rusiei. Cum arată armele

Președintele ucraienean Volodimir Zelenski a vizitat duminică, 5 iunie, trupele pe frontul de est pentru a înțelege poziția apărătorilor ucraineni în timp ce asaltul Rusiei asupra Donbasului continuă, relatează The Guardian, citând un comunicat al biroului liderului de la Kiev.

Zelenski a vizitat posturi de comandă și poziții din prima linie în zona Bakhmut din regiunea Donețk și Lisichansk din regiunea Luhansk, la doar câțiva kilometri sud de Severodonețk, unde, potrivit Kievului, are loc una dintre cele mai mari bătălii terestre din acest război.

În imaginile publicate de președinția ucraineană, președintele apare în timpul unor discuții cu trupele în interiorul unor încăperi asemănătoate unui buncăr.

„Ceea ce meritați cu toții este victoria – acesta este cel mai important lucru. Dar nu cu orice preț”, a spus Zelenski.

Tot duminică, președintele ucrainean a vizitat trupele din prima linie din regiunea de sud-estică Zaporojie.

Guvernatorul Oleksandr Starukh i-a spus lui Zelenski că aproximativ 60% din teritoriul regiunii este sub ocupație rusă, cu peste 2.700 de obiective de infrastructură avariate sau distruse.

Președintele a vizitat și o unitate medicală din regiune și a vorbit cu oameni forțați să-și părăsească locuințele, inclusiv din Mariupol, care se află acum sub controlul Rusiei după săptămâni întregi de asediu.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski a vizitat trupele de pe frontul de est. „Ceea ce meritați cu toții este victoria”

În dimineața zilei de luni, 6 iunie, satul Tyotkino, care se află pe teritoriul Rusiei, aproape de frontiera cu Ucraina, a fost bombardat, potrivit unui mesaj publicat pe Telegram de guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoit, citat de Ukrainska Pravda.

”Astăzi, dis-de-dimineață, satul Tyotkino din districtul Glushkovsky a fost bombardat din nou. Au avut loc atacuri asupra podului și întreprinderilor locale. Se actualizează informațiile despre pagube și posibile victime”, a scris oficialul rus.

Aproximativ 1.500 de belaruși luptă de partea Ucrainei împotriva Federației Ruse, spune Svetlana Tihanovskaia, opozantă a regimului de la Minsk, într-un interviu pentru ziarul italian Corriere della Sera, citat de Ukrainska Pravda.

„Când a început războiul, mulți oameni din Belarus credeau că este necesar să-i ajute pe ucraineni, așa că s-au organizat batalioane. Acum sunt aproximativ 1.500 de oameni. Sunt în diferite orașe, sub supravegherea armatei ucrainene”, spune Tihanovskaia.

Ea precizează și că mulți oameni din Belarus nu au experiență militară, dar vor să ajute Ucraina și acum studiază în alte țări, însă nu poate preciza despre câte persoane este vorba și unde se află acestea.

De asemenea, Tihanovskaia crede că numărul luptătorilor din Belarus aflați de partea Ucrainei va crește.

Opozanta regimului Lukașenko spune că liderul de la Minsk a ordonat trupelor belaruse să avanseze în Ucraina, dar cel mai înalt eșalon de ofițeri nu a respectat ordinul.

Svetlana Tihanovskaia a candidat împotriva lui Aleksandr Lukașenko la alegerile prezidențiale din Belarus în 2020 și a fost nevoită să se refugieze în Lituania, în timpul revoltelor izbucnite după scrutinul considerat fraudat.

Încă o zi de lupte grele a avut loc în regiunea estică Donețk, în special în zonele nordice ale orașului Sloviansk, raportează armata ucraineană, potrivit CNN.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei precizează că trupele ruse și-au reluat ofensiva lângă Sviatohirsk, la aproximativ 20 de kilometri nord de Sloviansk, și au suferit pierderi. Orașul, situat la aproape 500 de kilometri de Kiev, a fost vizat de mai multe atacuri aeriene.

”Inamicul a suferit pierderi semnificative de forță de muncă și echipamente”, pecizează sursa citată.

Mai la est, forțele ruse au încercat să atace districtele Bilohorivka și Mikolaivka, care, dacă ar fi pierdute de ucraineni, ar pune orașul Severodonețk în pericol de a fi încercuit, mai noteză Statul Major.

Totodată, autoritățile locale au raportat că orașul Bakhmut, un punct important în apărarea ucraineană a regiunilor Donețk și Luhansk, a fost bombardat din nou, o fabrică de mașini agricole fiind incendiată.

Luptele continuă și în sud. Trupele ruse desfășoară o ofensivă în zona Bila Krynytsia din nordul regiunii Herson, un district recent recucerit de forțele ucrainene.

Un siloz de depozitare a cerealelor a fost distrus în orașul Mikolaiv, potrivit imaginilor geolocalizate de CNN.

„Din direcția Mării Negre și de pe teritoriul Rusiei, coasta Mării Negre din regiunea Mikolaiv, porturile și grânarele au fost atacate de rachete de croazieră”, anunță Comandamentul Operațional de Sud al forțelor ucrainene.

Președintele Administrației Regionale Zaporojie, Oleksandr Starukh, a participat duminică la o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski în care s-a discutat despre situația din regiune, notează site-ul președinției ucrainene într-un comunicat. 

„Alexander Starukh a raportat președintelui că aproape 60% din teritoriul regiunii a fost ocupat temporar de trupele ruse, iar în unele zone încă se dau lupte”, s-a notat în comunicat.

Potrivit lui Oleksandr Starukh, 77 de așezări din regiunea Zaporojie au fost ocupate în urma luptelor. „Inamicul a distrus 2.701 km de infrastructură, dintre care aproape 700 au fost reparați până în prezent”, a mai precizat Oleksandr Starukh.

În Zaporojie au fost înființate centre umanitare pentru a primi rezidenții din teritoriile și așezările ocupate temporar, unde luptele continuă.

„În ultimele 15 zile, cel mai mare număr de oameni au venit din regiunea Herson. Vin și din Mariupol”, a spus Oleksandr Starukh.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mers, duminică, în prima linie de apărare din regiunea Zaporojie, pentru a se familiariza cu situația militară din zonă, informează Ukrainska Pravda.

În prima linie, președintele ucrainean a vorbit cu militarii aflați în tranșee, i-a încurajat și le-a oferit mai multe decorații.

Ulterior, Zelenski a vizitat un sanatoriu în care sunt cazați ucrainenii ce au fost nevoiți să-și părăsească casele din cauza agresiunii armate a Rusiei.

„Nu există nicio îndoială că vom elibera toate orașele ocupate temporar. Asta se va întâmpla cu siguranță”, le-a transmis refugiaților Volodimir Zelenski.

Refugiații din Mariupol i-au solicitat lui Zelenski să-i ajute cu rezolvarea problemei recuperării documentelor pierdute și eliberării certificatelor de deces ale rudelor care au murit în teritoriile ocupate temporar. 

Președintele a cerut găsirea unui mecanism care ar putea simplifica procedura de obținere a unor astfel de documente. De asemenea, el a promis că va ajuta cu locuințe noi persoanele care și-au pierdut casele.

Muntenegru, Macedonia de Nord și Bulgaria au interzis zborul în spațiul lor aerian pentru aeronava cu care ministrul rus de externe Serghei Lavrov intenționa să zboare luni la Belgrad. Acest lucru a fost raportat duminică de revista sârbă Danas și de publicația N1, citate de Interfax.ru.

Premierul sârb Ana Brnabic a declarat duminică că situația cu sosirea lui Lavrov la Belgrad este „extrem de complicată” și că președintele sârb Aleksandar Vucic este responsabil de toată logistica.

„Este cu adevărat incredibil că situația din Europa și din lume este de așa natură încât președintele uneia dintre țări trebuie să se ocupe de lucruri precum logistica zborului ministrului Afacerilor Externe (n.r. – al unei alte țări), care determină indiferent dacă ajunge acolo sau nu”, a comentat Ana Brnabic la televiziunea sârbă.

La începutul acestei săptămâni, Vucic a spus că s-a ajuns la un acord cu privire la vizita lui Lavrov, dar situația nu va fi complet clară până când totul nu va fi decis exact.

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, Maria Zakharova, a anunțat că ministrul rus de externe Serghei Lavrov va vizita Serbia în perioada 6-7 iunie. 

„În perioada 6-7 iunie, șeful Ministerului rus de Externe va vizita Republica Serbia. Are planificat o întâlnire cu președintele acestei țări, negocieri cu ministrul Afacerilor Externe, președintele Adunării Naționale și cu Patriarhul Serbiei”, a spus, vineri, Maria Zakharova.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis duminică seară, într-un comunicat, că în direcția Harkov, rușii sunt în defensivă, dar bombardează în mod activ infrastructura civilă, iar în direcțiile Liman și Bakhmut din regiunea Donețk încearcă să inițieze acțiuni ofensive.

„În direcția Harkov , inamicul se apără activ, concentrându-se pe menținerea zonelor ocupate și a zonelor de frontieră la nord de orașul Harkov. Inamicul a tras asupra infrastructurii civile din zonele așezărilor din Tsirkuni, Ruski și Cherkasi Tishki, Starii Saltiv. A tras cu rachete spre așezarea Korotych”, se arată în comunicat

În direcția Donețk , „inamicul a lansat lovituri aeriene asupra infrastructurii civile din zonele Sloviansk și Lisichansk”.

Potrivit Statului Major ucrainean, în direcția Liman, „cu sprijinul artileriei, inamicul a reluat ofensiva lângă satul Sviatogorsk, cu pierderi semnificative în oameni, armament și echipamente”.

Petro Andrușenko, consilier al primarului ucrainean din Mariupol, a afirmat că lipsa de apă potabilă în oraș este acum la un nivel critic, iar oamenii trebuie să se înregistreze pentru a primi apă potabilă pe care o pot primi doar o dată la două zile.

„Cantitatea de apă era mică înainte, dar acum a scăzut cu totul. Este necesar să te înregistrezi pentru a sta la coadă. Pe viitor, temperatura va crește, nivelul apei va scădea, iar cantitatea de apă va fi mai mică”, a spun Petro Andrușenko.

„Fără fierbere, nu poate fi consumată deloc în viața normală și nu există loc de fiert, adică doar pe un foc făcut în exteriorul locuințelor. De fapt, oamenii o folosesc așa cum este. Aceasta este o amenințare dublă deodată”, a precizat Petro Andrușenko.

Mai multe informații: Locuitorii din Mariupol, căzut sub ocupația soldaților ruși, se confruntă cu o criză a apei

Evghen Iakovenko, deputatul neafiliat din Rada Supremă a Ucrainei, a fost reținut, duminică, de către polițiștii de frontieră din Republica Moldova și escortat în Izolatorul de Detenție Preventivă, informează Deschide.MD 

Motivul pentru reținere a fost, potrivit surselor Deschide.MD, faptul că parlamentarul ucrainean a fost dat în urmărire de Belarus prin Interpol.

Șeful Biroului Interpol de la Chișinău, Viorel Tentiu, a confirmat faptul că parlamentarul ucrainean este pus la consemn pentru arest și extrădare de autoritățile de la Minsk, fiind acuzat de luare de mită și acte de corupție.

Evghen Iakovenko a ajuns în parlamentul ucrainean în anul 2019, fiind candidat din partea partidului „Batikivșina”, condus de fostul premier, Iulia Timoșenko. Ajuns în Rada Supremă, acesta a preferat să rămână deputat neafiliat.

Reconstrucția drumurilor distruse în timpul războiului necesită 900 de miliarde de grivne și între 2 și 4 ani, a precizat, duminică, Andrii Ivko, prim-adjunctul șefului Agenției de Stat a Drumurilor din Ucraina, relatează Ukrinform.

„În prezent, sunt necesare 900 de miliarde de grivne pentru refacerea drumurilor. Refacerea infrastructurii rutiere va dura 2-4 ani. Credem că ar fi corect să atragem fondurile înghețate ale Rusiei pentru această reconstrucție”, a spus Andrii Ivko.

Oficialul ucrainean a precizat că, până în prezent, 24.000 de km de drumuri și 302 de structuri adiacente – poduri, pasaje supraterane, pasageri supraterane – au fost complet distruse în Ucraina.

„Dar lucrăm la refacere lor în fiecare zi. Au fost deja reabilitați 930 km de drumuri și au fost instalate 40 de structuri temporare și ocolitoare”, a subliniat Andrii Ivko.