LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 104 | Civili uciși în atacurile din Harkov și Mikolaiv, spitale bombardate în Severodonețk

Detectoarele de radiații din zona de excludere din jurul defunctei centrale nucleare ucrainene de la Cernobîl au fost repuse în funcțiune pentru prima dată de când zona a fost preluată de către forțele ruse, pe 24 februarie, iar nivelurile de radiații sunt normale, a anunțat marți Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit Reuters.

„Majoritatea celor 39 de detectoare care trimit date din zona de excludere (…) sunt acum vizibile pe harta IRMIS (Sistemul Internațional de Monitorizare a Radiațiilor, n.r.)”, a precizat organismul de supraveghere nucleară al ONU, într-un comunicat de presă.

„Măsurătorile primite până acum au indicat niveluri de radiații în concordanță cu cele măsurate înainte de conflict”, a adăugat Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Biroul Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a anunțat marți că, până la data de 6 iunie, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a ucis cel puțin 4.253 de civili, informează The Kyiv Independent.

De asemenea, alți cel puțin 5.141 de civili au fost răniți.

Agenția ONU consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari. Oficialii ucraineni susțin că numai în orașul-port Mariupol au fost ucise până la 22.000 de persoane.

Unii locuitori ai orașului ucrainean devastat Mariupol care au reușit să fugă spun că nu au avut altă opțiune decât să se deplaseze în Rusia, în ceea ce guvernul de la Kiev consideră a fi „deportări”, scrie AFP, potrivit The Guardian.

După ce a petrecut săptămâni întregi într-un subsol din Mariupol și în urma morții tatălui ei, care a fost ucis într-un atac cu rachete, Tetyana a decis să părăsească orașul pentru a încerca să-și salveze fiica de nouă ani.

Fără conexiune la rețeaua de telefonie mobilă și fără nicio posibilitate de comunicare, ea a profitat de o pauză în timpul bombardamentelor pentru a merge la un punct de adunare amenajat de autoritățile proruse pentru a afla despre rutele de ieșire.

Acolo, acesteia i s-a spus că plecarea în Rusia era singura opțiune.

„Am fost în stare de șoc. Nu am vrut să mergem în Rusia. Cum poți să mergi într-o țară care vrea să te ucidă?”, a declarat contabila în vârstă de 38 de ani, print-o legătură telefonică din Riga, în Letonia, acolo unde s-a refugiat între timp împreună cu familia sa.

De mai multe săptămâni, autoritățile ucrainene acuză Moscova că a „transferat ilegal” peste un milion de ucraineni în Rusia sau în părțile din Ucraina controlate în prezent de forțele ruse.

Un oficial al Ministerului rus al Apărării, Mihail Mizintsev, a confirmat această cifră, de un milion de persoane, dar a susținut că civilii ucraineni sunt transportați doar pentru a fi „evacuați” din „zonele periculoase”.

Unii civili au fost într-adevăr forțați să se îndrepte spre Rusia, deoarece deplasarea în zonele controlate de ucraineni a fost blocată de desfășurarea luptelor. Vorbind cu AFP după ce a trecut din Rusia în Estonia, Yelyzaveta, originară din Izium, un oraș din estul Ucrainei, controlat în prezent de forțele ruse, a declarat că așa s-a întâmplat și cazul ei.

„A fost imposibil să mergem spre Ucraina. [Dar] nu prea poți să spui nu”, a precizat Yelyzaveta, despre faptul că a fost forțată să meargă în Rusia.

La fel ca Tetyana, alte două familii din Mariupol – unde guvernul ucrainean spune că au fost ucise 20.000 de persoane – au declarat că și ele au fost forțate să meargă în Rusia.

Ucraina „depune eforturi maxime” pentru a debloca porturile maritime și a preveni o criză alimentară globală, potrivit unei declarații a Ministerului ucrainean de Externe, scrie CNN.

„Împreună cu ONU și cu partenerii noștri, încercăm să creăm un coridor umanitar pentru exportul de produse agricole ucrainene”, a anunțat marți ministerul.

„Ucraina a început deja să livreze cereale pe piața mondială prin intermediul camioanelor, trenurilor și al transportului fluvial. Facem tot ce putem, dar această problemă poate fi rezolvată definitiv prin deblocarea porturilor ucrainene”, mai scrie în declarație. „Facem apel la toți partenerii interesați, împreună cu Ucraina, să își concentreze eforturile pentru a găsi o soluție echilibrată care să ridice blocada rusească asupra porturilor și, în același timp, să ofere garanții clare de securitate pentru coasta ucraineană a Mării Negre și pentru coridoarele umanitare relevante”, precizează ministerul ucrainean de Externe.

Instituția mai afirmă că nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să folosească unul din coridoarele maritime pentru a ataca Odesa și sudul Ucrainei, adăugând că „din acest motiv, sunt necesare garanții de securitate eficiente pentru a restabili activitățile de export”.

„Astfel de garanții ar trebui să fie oferite prin furnizarea de arme adecvate Ucrainei pentru apărarea coastei de amenințările venite dinspre mare și prin implicarea forțelor navale ale țărilor terțe, care să patruleze în zona relevantă a Mării Negre”, mai scrie în declarație.

Ministerul și-a exprimat de asemenea aprecierea pentru „eforturile Turciei de a debloca porturile ucrainene”, deși nu s-a ajuns încă la un acord între Turcia, Rusia și Ucraina. Declarația menționează că autoritățile „vor respinge orice acord care nu ține cont de interesele Ucrainei”.

Declarația vine în contextul în care liderii mondiali au condamnat blocada impusă de luni de zile de forțele ruse asupra porturilor-cheie din Ucraina, iar Rusia este tot mai criticată pentru că alimentează o criză alimentară mondială în creștere.

Rusia a afirmat luni că a creat condițiile pentru două coridoare umanitare maritime care să permită circulația în siguranță a navelor în Marea Neagră și în Marea Azov, potrivit unui comunicat publicat pe Telegram.

Guvernatorul din Donețk, Pavlo Kyrylenko, a anunțat că atacurile de marți ale rușilor asupra regiunii au rănit alte cinci persoane, informează The Kyiv Independent.

Potrivit lui Pavlo Kyrylenko, pe lângă cei patru civili răniți raportați anterior, alte cinci persoane au fost rănite din cauza atacurilor efectuate de trupele ruse în trei localități din regiune – Ocheretyne, Lastochkyne și Mîkolaivka.

Polonia a semnat un acord de 650 de milioane de dolari, în domeniul apărării cu Ucraina, a anunțat cancelaria premierului polonez, potrivit The Kyiv Independent.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat marți că acesta este cel mai mare contract în domeniul militar încheiat de Polonia în ultimii 30 de ani.

Morawiecki a precizat că armele vândute Kievului în cadrul acestui acord vor fi „foarte importante” pe câmpul de luptă din estul Ucrainei.

Presa poloneză a relatat anterior că Varșovia va vinde Ucrainei încă 60 de obuziere autopropulsate KRAB, care vor fi livrate în următoarele câteva luni.

Anna Melnichuk, adjunctă a șefului consiliului municipal din orașul Kosteantînivka, situat la nord de Donețk, a vorbit marți despre problemele cu care se confruntă orașul său și zonele învecinate.

Deputata locală a declarat pentru BBC că, deși orașul este protejat de armata ucraineană, condițiile de aici sunt dificile.

„Avem unele probleme cu gazul, dar și cu apa”, a precizat Anna Melnichuk.

Aceasta a adăugat că guvernul și consiliul local sunt în contact cu mai multe organizații care furnizează alimente, dar livrările efectuate cu autovehicule sunt dificile din cauza problemelor legate de combustibili.

Întrebată despre condițiile din Severodonetțk, unde luptele continuă, Melnichuk a spus: „Da, situația este cu adevărat dificilă, dar nu doar din cauza acțiunilor de război, ci și din cauza problemelor cu apa, cu alimentele, cu electricitatea”.

Luptătorii proruși din estul Ucrainei au anunțat că au deschis un proces împotriva celor doi cetățeni britanici, Aiden Aslin și Shaun Pinner, care au fost luați prizonieri după ce au luptat alături de soldații ucraineni în orașul Mariupol, informează The Guardian.

Cei doi bărbați, care au luptat în armata ucraineană, și Ibrahim Saadun, un prizonier din Maroc, au fost arătați stând într-o cușcă din sala de judecată rezervată inculpaților, într-o înregistrare video difuzată marți pe canalele de socializare proruse.

Procurorii din autoproclamata Republică Populară Donețk au declarat că bărbații riscă pedeapsa cu moartea pentru „terorism” și pentru că au luptat ca „mercenari” împotriva invaziei ruse.

Aslin și colegii săi inculpați au declarat că sunt soldați obișnuiți care au luptat în armata ucraineană și că ar trebui să fie tratați ca prizonieri de război.

Dacă imaginile din sala de judecată se confirmă, atunci bărbații ar fi primii soldați ucraineni care vor fi judecați de forțele proruse în ceea ce observatorii avertizează că ar putea fi o serie de „procese-spectacol” („show-trials”) menite să justifice invazia Rusiei în Ucraina.

„Cunoașteți informațiile din actul de acuzare?”, l-a întrebat un translator pe Aslin, un tânăr de 28 de ani din Newark, Nottinghamshire, care stătea într-o cușcă metalică rezervată inculpaților. „Tak tochno”, a răspuns el, un răspuns militar care înseamnă „afirmativ”. Shaun Pinner, în vârstă de 48 de ani, din Watford and Bedfordshire, a declarat, de asemenea, că a înțeles acuzațiile care i se aduc.

Oficialii ruși au amenințat că vor organiza tribunale militare, menite să reflecte procesele pentru crime de război care se desfășoară la Kiev pentru atrocitățile comise de soldații ruși. Observatorii spun că procesele ar putea fi organizate în mod deliberat pentru a pune presiune maximă asupra Occidentului și pentru a determina efectuarea unor schimburi de prizonieri care să îi vizeze pe soldații ruși capturați și judecați în Ucraina.

Marți, 7 iunie, cel puțin trei civili au fost uciși, iar alți șase răniți, în urma bombardamentelor rusești asupra regiunii Harkov, a anunțat Oleh Syniehubov, șeful administrației militare din această regiune, potrivit Ukrainska Pravda.

„Astăzi, rușii au folosit artileria pentru a bombarda Harkovul și satele Cherkaska Lozova și Saltine, din districtul Harkov, și satul Korobochkine, din districtul Chuhuiv. Potrivit informațiilor preliminare, cel puțin trei persoane au fost ucise. Cel puțin alte șase persoane au fost rănite. Amploarea pagubelor și a distrugerilor și numărul exact al victimelor sunt în curs de verificare”, a scris Syniehubov, pe contul său de Telegram.

Syniehubov a făcut apel la locuitorii din regiunea Harkov să rămână în adăposturi, dacă este posibil, deoarece ar putea fi în continuare periculos să se aventureze pe străzi.

Bombardamentele continuă în regiunea Mikolaiv din sudul Ucrainei, potrivit lui Vitalii Kim, șeful administrației militare din această regiunea, relatează CNN.

Kim a precizat că două persoane au fost ucise în ultimele 24 de ore. O clădire administrativă, o clinică ambulatorie, un stadion și un consiliu districtual din orașul Baștanka au fost, de asemenea, bombardate, a spus el.

Kim a adăugat că peste 3.700 de proprietăți au fost avariate sau distruse în regiunea Mikolaiv.

„Acest număr crește în fiecare zi. De exemplu, cele mai mari instalații de depozitare a cerealelor din Ucraina au fost distruse alaltăieri”, a adăugat el.

Dar spitalele, farmaciile, magazinele, piețele, cafenelele și chiar restaurantele sunt deschise în regiune, a spus guvernatorul regional.

„Nu există o criză umanitară. Singura noastră criză sunt invadatorii din Rusia și bombardamentele”, a afirmat Kim.

În ultima săptămână, forțele ucrainene au continuat ofensiva asupra regiunii Herson, ocupată de ruși, presând la sud-est de Mikolaiv și preluând, se pare, unele sate ocupate anterior de ruși. Duminică, o rachetă rusă a distrus o mare instalație de depozitare a cerealelor din Mikolaiv, potrivit purtătorului de cuvânt al Comandamentului Operațional Sud al Ucrainei.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat marți că trupele ruse se pregătesc în prezent pentru ofensiva asupra orașului Sloviansk, din regiunea Donețk, informează The Kyiv Independent.

Conducerea armatei ucrainene a precizat că forțele ruse continuă să încerce să cucerească orașul Sievierodonețk, din regiunea Luhansk.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a creat condițiile pentru două coridoare umanitare maritime care să permită circulația în siguranță a navelor în Marea Neagră și în Marea Azov, potrivit unui comunicat publicat luni pe Telegram. Anunțul vine pe fondul condamnării internaționale privind blocarea de luni de zile a porturilor-cheie din Ucraina de către flota rusă, scrie CNN.

„Federația Rusă ia întreaga gamă de măsuri pentru a garanta siguranța navigației civile în apele Mării Negre și ale Mării Azov”, a susținut ministerul rus, în comunicat. „Acolo rămâne în continuare un pericol pentru navigație și pentru infrastructura portuară, din cauza deplasării minelor ucrainene (…) de-a lungul coastelor statelor din Marea Neagră”, a precizat ministerul Apărării de la Moscova.

Liderii mondiali au condamnat blocada de luni de zile a forțelor rusești asupra porturilor-cheie din Ucraina – inclusiv Mariupol, la Marea Azov, și Odesa, la Marea Neagră – care a lăsat peste 20 de milioane de tone de cereale blocate în interiorul țării. Marina ucraineană a anunțat luni că aproximativ 30 de nave și submarine rusești au continuat blocada împotriva transportului maritim civil în Marea Neagră.

Potrivit comunicatului rușilor, coridorul umanitar maritim din Marea Azov va funcționa non-stop pentru a permite navelor să iasă din portul Mariupol,

Ministerul rus al Apărării a precizat că în Marea Neagră un coridor umanitar maritim va funcționa în timpul orelor de lucru, pentru ca navele „să poată părăsi porturile Herson, Mikolaiv, Chornomorsk, Ochakiv, Odesa și Yuzhne în direcția sud-vest, dinspre marea teritorială a Ucrainei”.

De asemenea, ministerul rus a acuzat autoritățile ucrainene că nu au luat măsuri pentru a rezolva problema navelor blocate.

Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reafirmat că Ucraina trebuie să demineze apele de coastă pentru ca navele cu cereale să treacă și a asigurat că Rusia va facilita trnasportul acestora și nu va folosi coridoarele maritime deminate pentru a ataca Ucraina.

Și Ucraina i-a acuzat pe ruși că au plasat mine în Marea Neagră.

Atacurile militare ale rușilor au lovit cel puțin două spitale din orașele ucrainene Severodonețk și Rubijne, arată noi imagini din satelit realizate luni de compania americană Maxar Technologies, potrivit CNN.

Porțiuni semnificative din Severodonețk au fost distruse de luptele dintre forțele ucrainene și cele ruse. Ucrainenii și-au menținut pozițiile de apărare în interiorul orașului, zădărnicind până în prezent încercările rușilor de a cuceri Severodonețkul.

Nici măcar spitalele și zonele înconjurătoare nu au fost exceptate de atacurile rușilor. În centrul orașului Severodonețk, o serie de clădiri dintr-un complex spitalicesc – pe acoperișul căruia se vede o cruce roșie mare pictată – au fost distruse.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

În orașul sudic Rubijne, un alt spital a fost distrus. Clădirile din jurul acestuia, inclusiv o companie farmaceutică, au fost, de asemenea, distruse.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Militarii ruși au ocupat centrala nucleară de la Cernobîl în primele zile ale războiului din Ucraina și s-au aflat în zona de excludere de 30 km până la finele lui martie. Ca și în cazul altor localități, militarii ruși au jefuit centrala, fără să aibă frică de repetarea unei catastrofe nucleare în Europa.

Cu toate că militarii ruși s-au aflat doar o lună pe teritoriul centralei, urmele „activității” lor sunt și acum vizibile în zonă. Calculatoare furate, mașini bombardate lângă centrală, vrafuri de gunoi – imaginile rezultatului acestei invazii a „lumii ruse” au fost publicate de agenția de presă UNIAN de la Kiev. Imagini similare au apărut și pe site-ul agenției foto Hepta.

Mai multe detalii și imagini aici: FOTO „Lumea rusă”, ajunsă la Cernobîl: Tranșee săpate în pădurea radioactivă, zone minate, hard disk-uri și procesoare furate din laboratoare

Autoritățile de ocupație rusești din Mariupol forțează educatorii să înregistreze videoclipuri de propagandă în care sunt implicați copii, susține Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, potrivit Ukrainska Pravda.

În acest fel, forțele de ocupație se pregătesc pentru „Ziua Rusiei”, care este sărbătorită în Federația Rusă pe data de 12 iunie.

„Autoritățile de ocupație din oraș au instruit profesorii, lucrătorii de la centrele pentru copii și grădinițele (cele care au fost redeschise) să furnizeze o înregistrare video cu copiii cântând imnul Federației Ruse și al «tinerelor republici» [autoproclamatele Republici Populare Donețk și Luhansk] pentru «Ziua Rusiei» din 12 iunie”, a scris Andriușcenko, pe contul său de Telegram.

Potrivit consilierului primarului din Mariupol, rușii au de gând să distribuie masiv videoclipurile cu copiii și profesorii ucraineni, care se presupune că „se bucură” de momentele filmate.

„Videoclipurile vor fi distribuite pe scară largă pentru a confirma bucuria sosirii Rusiei cu un flash mob intitulat «Așteptăm [Rusia] de 8 ani»”, a mai scris Andriușcenko.

În același timp, dacă refuză să coopereze cu ocupanții și să le urmeze instrucțiunile, profesorii riscă să fie arestați, iar familiile lor pot fi excluse de pe listele pentru ajutor umanitar.

„Obligarea copiilor sa ia parte la propagandă – ce alte frontiere ale nazismului vor inventa rușii în Mariupol de dragul imaginii?”, a subliniat Petro Andriușcenko.

Bătălia aprigă pentru orașul Severodonețk din estul Ucrainei este în curs de desfășurare. Imaginile de mai jos surprind mai mulți luptători străini care sosesc în regiune pentru a lupta alături de forțele ucrainene și pentru a ajuta la păstrarea controlului asupra zonei, scrie Sky News.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a sosit marți în Turcia pentru a discuta despre crearea unor coridoare maritime care să faciliteze comerțul cu cereale în Marea Neagră, potrivit unui fotograf al AFP, scrie Le Figaro.

Lavrov urmează să se întâlnească cu șeful diplomației turce, Mevlüt Cavusoglu. La cererea Națiunilor Unite, Turcia și-a oferit ajutorul pentru escortarea convoaielor maritime din porturile ucrainene, în ciuda prezenței minelor, dintre care unele au fost detectate în apropierea coastelor turcești.

În centrul negocierilor se află posibilitatea ca Ucraina, un actor important pe piața mondială a cerealelor, să își exporte recoltele blocate în prezent în porturile sale.

Aproximativ 800 de civili s-au refugiat într-o uzină chimică din orașul Severodonețk, situat în estul Ucrainei, acolo unde luptele dintre armata ucraineană și cea rusă fac ravagii de mai multe zile, a declarat marți avocatul american al magnatului Dmytro Firtach, proprietarul fabricii, potrivit Le Figaro.

„Aproximativ 800 de civili s-au refugiat în adăposturile uzinei chimice Azot, deținută de grupul DF, care aparține lui Dmytro Firtach ,” a afirmat Lanny Davis, avocatul magnatului ucrainean, într-un comunicat. „Printre acești 800 de civili se numără aproximativ 200 dintre cei 3.000 de angajați ai fabricii și aproximativ 600 de locuitori din Severodonețk”, a adăugat avocatul.

Președinția ucraineană nu a confirmat această informați până la sfârșitul după-amiezii de marți, deși a fost contactată de AFP. Potrivit comunicatului de presă publicat pe site-ul grupului DF, cei 200 de angajați prezenți pe amplasamentul fabricii „rămân (…) pentru a asigura protecția substanțelor chimice extrem de explozive aflate încă în uzină”.

Fabrica Azot este situată în Severodonețk, un oraș-cheie din regiunea Lugansk, pe care trupele ruse încearcă de mai multe săptămâni să îl cucerească complet.

Mai multe detalii: 800 de civili s-au refugiat în uzina chimică din Severodonețk. Orașul e disputat intens de ruși și ucraineni

Ucraina a făcut apel la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și la secretarul general al Națiunilor Unite pentru a „elibera” centrala nucleară Zaporojie, a anunțat marți șeful organismului de supraveghere nucleară, pentru CNN.

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat că „guvernul ucrainean m-a invitat efectiv, ba chiar a făcut apel la mine și la secretarul general al ONU să depunem eforturi pentru a elibera centrala nucleară”.

„Guvernul ucrainean ne-a cerut să venim pentru a îndeplini o obligație”, a adăugat el. „AIEA trebuie să efectueze aceste inspecții în Ucraina. Nu este o chestiune de dorință sau de voință, este o obligație”, a precizat Grossi.

Directorul general al AIEA a mai spus că inspecțiile nu au mai avut loc de „mult timp” și că „există o mulțime de materiale nucleare acolo care trebuie inspectate”.

Întrebat dacă o vizită ar legitima controlul Rusiei asupra uzinei, Grossi a spus: „Este absolut incorect. Când voi merge acolo, voi merge acolo în baza aceluiași acord pe care Ucraina l-a încheiat cu AIEA, nu cu Federația Rusă. Ucraina!”

Anterior în cursul zilei de marți, operatorul ucrainean de energie nucleară, Enetgoatom, l-a acuzat pe șeful AIEA că a legitimat ocuparea de către Rusia a centralei nucleare de la Zaporizhzhia și că a „mințit” atunci când a afirmat că Ucraina i-a cerut să se deplaseze la această instalație nucleară.

Nadia Karpova, 27 de ani, al cărei prenume complet e Nadejda, care în limba rusă înseamnă „speranță”, a fost printre primii sportivi ruși care s-au declarat împotriva războiului din Ucraina. Când avea 21 de ani, și-a făcut un tatuaj cu cuvântul în engleză pe partea din față a gâtului, informează BBC.

„Nu pot să privesc toată această lipsă de umanitate și să tac. Nu știu ce s-ar fi întâmplat dacă aș fi fost acum în Rusia, nu în Spania, dar simt că am responsabilitatea să vorbesc”, a afirmat Nadia Karpova.

„Propaganda rusă încearcă să-i convingă pe ruși că suntem o națiune foarte specială și că întreaga lume este împotriva noastră și a „misiunii noastre unice”. Despre ce misiune unică vorbesc? Nu cred că rușii sunt speciali. În același timp, nu mi-e rușine că sunt rusoaică, fiindcă Rusia nu înseamnă guvernul și Vladimir Putin”, a spus Nadia Karpova.

Mai multe detalii: Nadia Karpova, fotbalistă în naționala Rusiei, este împotriva războiului din Ucraina: „Putin ne-a răpit viitorul”

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a recunoscut marți că inflația se află la „niveluri inacceptabile”, dar a încercat, de asemenea, să sublinieze că nu este o problemă exclusivă a Statelor Unite, scrie CNN.

„Războiul lui Putin în Ucraina are impact asupra prețurilor energiei și alimentelor la nivel global”, a declarat Yellen în fața parlamentarilor americani. „Nu suntem singura țară care se confruntă cu inflația. Puteți vedea acest lucru în aproape toate țările dezvoltate din întreaga lume”, a precizat secretarul Trezoreriei.

Vorbin marți, în timpul unei audieri a Comisiei de Finanțe a Senatului american, Yellen a evidențiat cantitatea record de petrol eliberată de administrația Biden din Rezerva Strategică de Petrol.

„Prețurile energiei și ale benzinei, deși sunt foarte ridicate, ar fi fost mai mari și fără acest lucru”, a spus Yellen.

Aceasta a subliniat, de asemenea, că Statele Unite nu sunt imune la șocurile energetice globale.

„Facem parte din piețele globale de petrol care sunt supuse influențelor geopolitice”, a spus Yellen. „Având în vedere natura globală a acestor piețe, este practic imposibil pentru noi să ne izolăm de șocuri, precum cele care au loc în Rusia și care influențează prețurile globale ale petrolului”, a explicat aceasta.

Yellen a adăugat că este esențial ca Statele Unite să devină „mai dependente” de energia verde – „de vânt și de soare, care nu sunt supuse influențelor geopolitice”.

Armata rusă a anunţat marţi că aproximativ 12 ofiţeri au fost sancţionaţi pentru trimiterea a circa 600 de recruţi pe front în Ucraina, fapt recunoscut de însuşi preşedintele Vladimir Putin, la două săptămâni de la începerea „operaţiunii militare speciale”, aşa cum numeşte Kremlinul invazia sa în Ucraina, transmite Agerpres, preluând agențiile EFE şi DPA.

Parchetul militar a adoptat măsuri disciplinare împotriva a circa 12 ofiţeri, între care măsura excluderii din cadrul forţelor armate. În cadrul unei intervenţii în faţa Senatului (Consiliul Federaţiei), Artur Ieghiev, procuror militar al Districtului militar Vest, a explicat că în „operaţiunea specială” din Ucraina au fost implicaţi aproximativ 600 de recruţi, dar a adăugat că „toţi au aduşi înapoi într-o perioadă scurtă de timp”.

În pofida sesizărilor din partea presei, activiştilor şi familiilor, atât Ministerul rus al Apărării, cât şi Vladimir Putin au negat la început că recruţii au participat la lupte în Ucraina, însă la 9 martie liderul de la Kremlin a dat ordin să se efectueze o anchetă în acest caz.

În contextul informaţiilor potrivit cărora recruţii ruşi au fost cei care şi-au pierdut viaţa în număr mare în primele zile ale războiului sau au fost capturaţi, Kremlinul a insistat pe faptul că preşedintele Putin dăduse ordin armatei înaintea declanşării intervenţiei militare „să excludă categoric” participarea recruţilor care efectuează serviciul militar de la „orice misiune” pe teritoriul Ucrainei.

Până în prezent, nu se ştie câţi militari ruşi au murit în luptă şi dacă cei care au fost capturaţi au fost deja eliberaţi.

Potrivit presei, printre cei 27 de marinari daţi dispăruţi oficial de către autorităţile ruse în urma naufragiului crucişătorului „Moskva” – nava amiral a Flotei ruse din Marea Neagră – se aflau şi mai mulţi recruţi.

Membrii echipajului crucişătorului „Moskva” au fost incluşi în cele din urmă în categoria participanţilor la campania militară în Ucraina pentru ca familiile lor să poată primi indemnizaţii şi pensii, după cum a relatat marţi publicaţia independentă rusă Meduza. Cu toate acestea, autorităţile ruse nu recunosc în mod oficial participarea crucişătorului „Moskva” la campania militară din Ucraina, susţinând în continuare că nava s-a scufundat în urma unui incident la bord şi nu din cauză că a fost lovită de două rachete ucrainene.

La sfârşitul lunii martie, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, dădea asigurări că toţi cei 134.500 de recruţi înrolaţi în armată în primavară în cadrul serviciului militar obligatoriu nu vor fi trimişi în zonele de conflict.

Un bombardament efectuat de ruși asupra celui de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Harkov, a ucis marți o persoană și a rănit alte trei, a anunțat primarul orașului, Ihor Terekhov, potrivit Reuters.

Rusia „nu lasă Harkovul în pace și îi ține constant pe oameni în frică”, a declarat Terekhov.

Harkov, situat în estul Ucrainei, a fost supus unor bombardamente intense în primele două luni ale războiului, în timp ce luptele se desfășurau în apropierea periferiilor sale, dar situația din oraș s-a calmat oarecum în ultimele săptămâni, pe măsură ce forțele ruse s-au retras în regiune.

Situația militară din Severodonețk „este în mod constant dificilă”, potrivit șefului administrației militare a orașului, Oleksandr Striuk, scrie CNN.

„Forțele noastre armate și-au consolidat pozițiile, reușind să mențină apărarea liniilor din oraș pe care le-au ocupat”, a declarat Oleksandr Striuk, la televiziunea națională.

„Luptele nu se opresc. Orcii (termen peiorativ prin care sunt descriși soldații ruși, n.r.) aruncă în luptă din ce în ce mai multe forțe; o mulțime de artilerie și echipamente militare sunt concentrate aici, încercând să ia cu asalt oraşul. Orcii încearcă să avanseze, noi îi oprim”, a spus Striuk.

„Forțele noastre armate fac tot ce pot pentru a apăra orașul”, a precizat Striuk, adăugând că în Severodonețk au rămas între 10.000 și 11.000 de persoane.

Bătălia dintre forțele ruse și ucrainene pentru Severodonețk s-a intensificat în ultima săptămână. Artileria, avioanele și elicopterele rusești au ocupat zona în încercarea de a prelua controlul asupra acestui oraș din estul Ucrainei, potrivit Forțelor Armate ale Ucrainei.

Două persoane au fost rănite după ce forțele ruse au bombardat un colegiu minier din orașul Lisichansk, care se află în apropierea Severodonețkului, pe o înălțime strategică peste râul Siverskyi Doneț, potrivit lui Serhiy Hayday, șeful administrației militare din regiunea Luhansk.

Hayday a declarat că Rusia a folosit „grupuri de sabotaj și recunoaștere” în satul Bilohorivka, aflat la vest de Lisichansk și Severodonețk. Acest oraș se află, de asemenea, pe un teren înalt, în apropierea râului Siverskyi Donets, și a fost locul unui masiv asalt rusesc luna trecută.

Acuzațiile potrivit cărora Rusia fură cereale din Ucraina sunt foarte grave și trebuie să fie investigate imediat, a declarat marți ministrul britanic al Agriculturii, Victoria Prentis, potrivit Reuters.

Vorbind la o conferință a Consiliului Internațional al Cerealelor de la Londra, Prentis a afirmat că a auzit acuzații extrem de serioase potrivit cărora forțele ruse fură cereale din zone din regiunea Herson din sudul Ucrainei.

Rusia a negat cu tărie acuzațiile potrivit cărora ar fura grâu din Ucraina. Săptămâna trecută, Kievul a acuzat Moscova că a trimis cereale furate din Crimeea, peninsula pe care Rusia a anexat-o în 2014, în Turcia. Ucraina mai susținut că Rusia a trimis Siriei, un aliat al Moscovei, 100.000 de tone de grâu ucrainean furat și metal jefuit prin intermediul unei nave care a plecat din portul Mariupol cu destinația Rostov-pe-Don.

Rusia nu-și va putea susține capacitățile militare din cauza sancțiunilor occidentale dure, a declarat marți cancelarul german Olaf Scholz, potrivit CNN.

Țările occidentale au impus Rusiei o serie de sancțiuni de când a început războiul în Ucraina, iar Scholz a afirmat că măsurile „foarte eficiente și de mare amploare” vor da economia rusă înapoi „cu zeci de ani”.

„Ea [Rusia] nu va putea participa la progresul lumii, la progresul economic și tehnic. Acest lucru devine din ce în ce mai clar pe zi ce trece și este un prejudiciu semnificativ”, a declarat cancelarul german în cadrul unei conferințe de presă, în timpul vizitei sale în capitala lituaniană Vilnius pentru o întâlnire cu șefii statelor baltice.

Potrivit lui Scholz, chiar dacă Rusia a abuzat de importurile de bunuri civile în scopuri militare, Moscova nu-și va putea păstra capacitățile militare în același mod din cauza sancțiunilor.

În prima sa vizită într-o țară NATO care se învecinează cu Rusia, cancelarul german s-a alăturat liderilor Estoniei și Letoniei și a promis că va consolida flancul estic al NATO, angajându-se să consolideze sprijinul militar al Germaniei pentru Lituania.

„În calitate de aliați în cadrul NATO, ne-am angajat unul față de celălalt și vom apăra fiecare centimetru de teritoriu al NATO în cazul unui atac”, a adăugat Scholz, vorbind alături de președintele lituanian Gitanas Nauseda, premierul estonian Kaja Kallas și premierul leton Arturs Krisjanis Karins.

Ministerul rus al Apărării a anunțat marți că a deschis un coridor terestru către Peninsula Crimeea, care va permite civililor și mărfurilor să treacă prin estul teritoriului ucrainean aflat acum sub controlul său, informează CNN.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat marți, într-o conferință de presă, că armata, în colaborare cu Căile Ferate Ruse, a restabilit 1.200 de kilometri de căi ferate și a deschis drumurile pentru a permite „un trafic cu drepturi depline” între Rusia, regiunea Donbas din estul Ucrainei și Crimeea, peninsula anexată de forțele ruse din Ucraina încă din 2014. De asemenea, a fost reluată alimentarea cu apă prin Canalul Crimeii de Nord – o linie de salvare pentru Crimeea -, a precizat Șoigu.

Potrivit unui comunicat oficial, ministrul Apărării a declarat că coridorul terestru a permis Rusiei să înceapă să livreze bunuri la Mariupol, Berdiansk și Herson, orașe portuare din sud-estul Ucrainei, care au fost cucerite de Rusia de când aceasta și-a lansat invazia în țara vecină, la sfârșitul lunii februarie. Șoigu a susținut că porturile Mariupol și Berdiansk funcționează normal și sunt pregătite să expedieze cereale, în contextul condamnării internaționale a blocadei navale ruse asupra porturilor-cheie ale Ucrainei, care a fost impusă de câteva luni de zile și care a lăsat milioane de tone de cereale pe teritoriul ucrainean.

„Conform instrucțiunilor comandantului suprem (președintele rus Vladimir Putin), suntem pregătiți să încărcăm cereale în porturi”, a declarat marți Șoigu.

Anerior în cursul zilei de marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reafirmat că Ucraina trebuie să demineze apele de coastă pentru ca navele cu cereale să treacă și a asigurat că Rusia va facilita trecerea acestora și nu va folosi coridoarele maritime deminate pentru a ataca Ucraina.

„Președintele Putin… a spus că Ucraina ar trebui să demineze porturile, ceea ce va permite navelor, după ce vor fi verificate de militarii noștri pentru a se asigura că navele nu importă arme, să intre în port, să încarce cereale și apoi, dacă este necesar, chiar cu ajutorul nostru, să se îndrepte spre apele internaționale”, a declarat Peskov, în cadrul obișnuitului său briefing de presă.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a decis marți să preia complet controlul asupra eparhiilor din Peninsula Crimeea, ocupată de ruși încă din 2014, informează Ukrainska Pravda.

Sinodul a hotârât să treacă eparhiile Djankoi, Simferopol și Feodosia ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aflată până de curând sub controlul Moscovei, sub autoritatea directă a Patriarhului Kirill, capul Bisericii Ortodoxe Ruse, care este un susținător declarat al războiului din Ucraina.

Anterior, Biserica Ortodoxă Ucraineană a emis o declarație împotriva lui Kirill și a războiului.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a mai hotărât să înființeze o mitropolie a Crimeei și să-l numească pe mitropolitului Lazăr al Simferopolului și Crimeei la conducerea acesteia.

Mai multe detalii: Eparhiile din Crimeea au fost transferate în subordinea directă a Patriarhului Kiril

Madridul nu a făcut încă o cerere pentru exportul tancurilor Leopard 2 de fabricaţie germană către Ucraina, a anunțat cancelarul german Olaf Scholz, potrivit Agerpres, care preia DPA.

Dacă ar exista o astfel de cerere, ea ar fi examinată, a declarat Scholz marţi în timpul vizitei sale în Lituania.

Potrivit ziarului spaniol El Pais, Spania vrea să furnizeze Ucrainei tancuri de luptă Leopard 2 A4 de fabricaţie germană. Ca regulă, guvernul german trebuie să aprobe astfel de exporturi de arme întrucât contractele de cumpărare conţin aşa-numitele clauze de utilizare finală prevăzute în cazul unui transfer.

Dacă livrarea de tancuri Leopard 2 ar avea loc, atunci ar fi pentru prima dată când Ucraina ar primi tancuri occidentale moderne în lupta împotriva armatei ruse.

Deputaţii ruşi au adoptat marţi, în a treia şi ultima lectură, o lege care autorizează Rusia să nu mai aplice hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), după excluderea acestei ţări din Consiliului Europei, în luna martie, relatează AFP, potrivit news.ro.

”Curtea Europeană a Drepturilor Omului a devenit un instrument de luptă politică împotriva ţării noastre în mâna unor politicieni occidentali”, a denunţat, într-un comunicat publicat după vot, preşedintele Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), Viaceslav Volodin.

”Unele dintre aceste hotărâri sunt în contradicţie cu Constituţia rusă, cu valorile şi tradiţiile noastre”, a afirmat el.

În baza acestei legi, Rusia nu va mai aplica hotărârile CEDO luate după data de 15 martie, când Moscova şi-a anunţat decizia de a părăsi Consiliul Europei, din care făcea parte din 1996.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev şi-a exprimat marţi într-un mod virulent „ura” faţă de „degeneraţii” care vor „moartea” Rusiei, afirmaţii ce ilustrează rigidizarea tot mai pronunţată a unora dintre responsabilii de la Moscova în plină ofensivă rusă în Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Sunt adeseori întrebat de ce postarile mele pe Telegram sunt atât de dure. Răspunsul este că îi urăsc. Sunt nişte nenorociţi şi degeneraţi”, susţine în mesajul său Dmitri Medvedev, un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

„Ei ne vor moartea, vor moartea Rusiei. Dar atât timp cât voi fi în viaţă, voi face totul pentru a-i face să dispară”, a afirmat fostul lider de 56 de ani, fără a preciza totuşi cine este ţinta declaraţiilor sale. Dar, după cum notează în pagina sa web ziarul rusesc Kommersant, cel mai adesea el se exprimă în mod negativ despre autorităţile Ucrainei, Uniunii Europene şi SUA.

Medvedev, care a fost preşedinte între 2008 şi 2012, şi premier între 2012 şi 2020, este astăzi vicepreşedintele puternicului Consiliu al Securităţii Rusiei.

Luna trecută, el denunţase sancţiunile economice „nebuneşti” la adresa Rusiei. Pe 30 mai, Dmitri Medvedev a ameninţat pe contul său din Telegram că, în cazul unor lovituri cu rachete asupra unor oraşe ruseşti, Rusia ar putea riposta, lansând atacuri cu rachete asupra „centrelor unde se iau deciziile criminale”, dintre care unele nu se află la Kiev.

Ucraina a acuzat marţi armata rusă de faptul că a încarcerat aproape 600 de persoane – în principal jurnalişti şi activişti care susțin Kievul – în regiunea Herson, din sudul ţării, ocupat în întregime de către forţele armate ale Rusiei, scrie news.ro citând AFP.

”Conform informaţiilor noastre, aproximativ 600 de persoane sunt (…) deţinute în subsoluri special amenajate, în regiunea Herson”, a denunţat Tamila Taşeva, o reprezentantă a preşedinţiei ucrainene care se ocupă de situația din Crimeea – o peninsulă ucraineană care se învechinează cu regiunea Herson şi care a fost anexată de Rusia în 2014.

Este vorba ”în principal despre jurnalişti şi activişti” care au organizat ”adunări proucrainene în Herson şi în regiune”, în urma ocupării acestui teritoriu de către Rusia, a precizat Taşeva.

Mai multe detalii: 600 de persoane au fost răpite și aruncate „în camere de tortură” din Herson, acuză un oficial ucrainean

Trupurile mai multor luptători ucraineni de la uzina Azovstal, uciși în apărarea portului-cheie din sudul țării, Mariupol, au fost predate Kievului. Familiile soldaților au declarat că acest lucru a făcut parte dintr-un schimb de prizonieri cu Rusia, fiecare parte primind 160 de cadavre, scrie BBC.

Dintre trupurile neînsuflețite primite de Ucraina, peste 50 de cadavre erau ale unor membri ai regimentului Azov, au precizat familiile acestora pe serviciul de mesagerie Telegram. Procesul de identificare continuă.

Familiile soldaților ucraineni uciși la Azovstal au adăugat că sunt în curs de desfășurare negocieri privind alte schimburi de prizonieri, fără a da alte detalii.

Peste 2.500 de apărători ai combinatului Azovstal – care includ și polițiști de frontieră, membri ai poliției și ai apărării teritoriale – sunt în prezent ținuți prizonieri de către Rusia, a declarat anterior președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Kievul dorește să îi elibereze pe toți, dar mai mulți parlamentari ruși importanți au cerut ca unii dintre soldați – în special cei din regimentul Azov – să fie judecați.

Regimentul a fost înființat în 2014, iar unii dintre membrii săi au avut inițial legături cu grupuri de extremă dreapta. Rusia îi descrie pe luptătorii regimentului Azov ca fiind neonaziști – afirmație negată de Ucraina, care spune că unitatea de luptă a fost reformată și că nu mai are legătură cu lumea politicii.

Rusia a lansat marţi manevre navale ale Flotei sale din Marea Baltică, care au coincis în timp cu un exerciţiu naval major al NATO în aceeaşi regiune, informează Agerpres preluând DPA.

Peste 20 de nave şi vase sunt implicate, între care corvete, fregate, lansatoare de rachete, distrugătoare antisubmarin şi vase de desant, a indicat armata rusă într-un comunicat, citat de Interfax.

La aceste manevre participă şi avioane de luptă antisubmarin de tipul Il-38, precum şi elicoptere, se afirmă în comunicat, potrivit căruia aceste exerciţii au fost planificate din timp.

La ora actuală în Marea Baltică se desfăşoară, sub comandament american, exerciţiul naval al NATO „Baltops 2022”, la care participă 45 de nave aparţinând unor state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, fiind programat să dureze până la mijlocul lunii iunie.

Activitatea militară rusă în regiunea Mării Baltice s-a intensificat considerabil. La începutul lunii mai, armata rusă a efectuat un exerciţiu major în exclava Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania. În cursul acelui exerciţiu au fost simulate lansări de rachete Iskander, o rachetă balistică, care poate purta focoase nucleare, cu o rază de acţiune de până la 500 de kilometri.

În aprilie, Ministerul rus al Apărării lansase un exerciţiu planificat pentru mai multe săptămâni pentru a testa capacitatea de pregătire de luptă a Flotei ruse din Marea Baltică.

Ucraina se opune ca directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), Rafael Grossi, să efecueze o vizită la Centrala Nucleară Zaporojie, din sudul țării, atât timp cât aceasta este ocupată de către Rusia, a anunţat marţi operatorul ucrainean al centralelor nucleare Energoatom, potrivit agenției France Presse, citată de news.ro.

”Ucraina nu l-a invitat pe (directorul AIEA Rafael) Grossi să viziteze centrala Zaporijjea şi i-a refuzat, în trecut o astfel de vizită”, a scris Energoatom, într-o postare pe Telegram.

”Vizita centralei va fiposibilă doar atunci când Ucraina va prelua controlul instalaţiei”, a subliniat operatorul.

Peste 40.000 de civili ucraineni au fost uciși sau răniți de când Rusia a invadat Ucraina, pe data de 24 februarie, iar aproximativ trei milioane de persoane trăiesc acum sub ocupație rusă, a anunțat marți guvernul de la Kiev, care consideră că aceste cifre reprezintă atât prețul războiului, cât și provocările abrupte cu care se confruntă Ucraina în încercarea de a-și recâștiga teritoriul, scrie The New York Times.

Mai multe detalii: Peste 40.000 de civili ucraineni au fost uciși sau răniți de la începutul războiului. Alte 3 milioane de oameni au ajuns sub ocupația rușilor

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat marți că trupele Moscovei controlează 97% din regiunea Luhansk din estul Ucrainei, informează The Guardian.

Forțele ruse au cucerit cartierele rezidențiale din orașul-cheie din estul țării, Severodonețk, și luptă pentru a prelua controlul asupra unei zone industriale de la periferia acestuia și a orașelor din apropiere, a declarat Șoigu.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, a recunoscut că forțele ruse controlează periferia industrială a orașului.

„Cele mai dure lupte de stradă continuă, cu diferite grade de succes. Situația se schimbă constant, dar ucrainenii resping atacurile”, a declarat guvernatorul regional, pentru The Associated Press.

În orașul vecin Lisichansk, celălalt oraș din Donbas care rezistă în fața invaziei ruse, trupele Moscovei au bombardat o piață locală, o școală și clădirea unui colegiu, distrugând-o pe aceasta din urmă, a precizat Haidai.

„Distrugerea totală a orașului este în curs de desfășurare, bombardamentele rusești s-au intensificat semnificativ în ultimele 24 de ore. Rușii folosesc tactici de pământ pârjolit”, a mai afirmat Haidai.

Șoigu a mai spus că trupele ruse își continuă ofensiva spre orașul Popasna, situat la aproximativ 30 km sud de Severodoneșk, și că au preluat controlul asupra orașelor Liman și Sviatohirsk și a altor 15 orașe din regiune.

Ministrul rus a precizat că 6.489 de soldați ucraineni au fost luați prizonieri de la începutul acțiunilor militare din Ucraina, dintre care 126 în ultimele cinci zile.

The Guardian notează că nu a fost posibil să se verifice în mod independent afirmațiile celor două părți.

Armata rusă a „eliberat complet” zonele rezidenţiale din Severodoneţk, oraş din estul Ucrainei, în prezent epicentrul luptelor din regiune, a afirmat marți ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, potrivit Agerpres, care preia AFP.

Situaţia din Severodoneţk, important centru urban din regiunea Lugansk (est), este stabilă, dar complicată, a declarat primarul ucrainean al oraşului, Oleksandr Striuk, citat de agenţia de presă oficială ucraineană Ukrinform. Potrivit acestuia, forţele armate ucrainene şi-au întărit poziţiile şi deţin în continuare oraşul.

„Zonele rezidenţiale din Severodoneţk au fost complet eliberate”, a afirmat Şoigu într-o conferinţă de presă, din care au fost transmise fragmente de televiziunea de stat rusă, adăugând că „preluarea controlului asupra zonelor industriale şi a localităţilor vecine continuă”.

Potrivit ministrului rus al apărării, ale cărui apariţii sunt rare de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, Moscova controlează de acum 97% din regiunea ucraineană Lugansk, din care face parte Severodoneţk. „Oraşele Liman şi Sviatogorsk, precum şi alte 15 localităţi, au fost eliberate”, a mai adăugat Șoigu.

Dacă va fi confirmată, cucerirea celor două oraşe este de o importanţă majoră, căci deschide calea spre oraşul simbolic Sloviansk şi spre Kramatorsk, capitala regiunii Doneţk, aflată sub control ucrainean.

Totuşi, primarul ucrainean al Severodoneţkului susţine că situaţia de aici este „stabilă, dar complicată”. „Forţele noastre armate şi-au consolidat poziţiile, deţin în continuare oraşul şi acele linii de apărare pe care le-au ocupat anterior. Dar luptele nu contenesc. Orcii aruncă din ce în ce mai multe forţe în luptă, au concentrat aici foarte multă artilerie, tehnică militară, încercând să ia cu asalt oraşul şi să avanseze, însă noi îi respingem”, a declarat primarul Oleksandr Striuk, citat de Ukrinform.

El a subliniat că forţele armate ucrainene „fac tot posibilul” pentru a apăra acest oraş. Invadatorii ruşi vor să obţină măcar o victorie semnificativă, pentru că Severodoneţk este centrul administrativ al regiunii Lugansk, astfel că are o valoare simbolică, afirmă primarul Striuk.

Potrivit lui Şoigu, „126 de militari ucraineni s-au predat în ultimele cinci zile” forţelor ruse, ceea ce ridică la 6.489 numărul total al prizonierilor ucraineni luaţi de Rusia de la începutul ofensivei sale în Ucraina în 24 februarie.

Pe de altă parte, ministrul rus al apărării a declarat că au început lucrări de reconstrucţie în teritoriile (ucrainene) care se află acum sub controlul Rusiei, menţionând: „Căile Ferate Ruse (RJD), cu sprijinul Ministerului rus al Apărării, au creat condiţiile pentru reluarea traficului feroviar între Rusia, Donbas, Ucraina şi Crimeea pe şase tronsoane de cale ferată”. „Am început transportul de marfă către Mariupol, Berdiansk şi Herson”, a adăugat Șoigu, precizând că aceasta implică 1.200 de kilometri de cale ferată.

În plus, a spus Şoigu, portul Mariupol (de la Marea Azov) a început să primească nave de marfă. „Deminarea portului Mariupol a fost încheiată. Acesta funcţionează normal şi a primit primele nave”, a declarat ministrul rus.

În ceea ce priveşte uzina siderurgică Azovstal, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene din Mariupol până la predarea combatanţilor baricadaţi aici, ministrul rus susţine că şi această instalaţie a fost complet deminată.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că „pur și simplu nu vede condițiile prealabile pentru a pune capăt războiului”, relatează CNN.

Într-un interviu difuzat de publicația Financial Times, Zelenski a spus că, deși „orice război ar trebui să se încheie la masa negocierilor”, poziția pentru „victorie trebuie să fie obținută pe câmpul de luptă”.

El a recunoscut că „restabilirea frontierelor pe care le controlam înainte de 24 februarie” – data invaziei masive a Rusiei – ar putea fi considerată o „victorie temporară serioasă”. Dar a insistat că acesta este un „război pentru independență”.

„Independența, în opinia mea și a majorității poporului nostru, înseamnă recâștigarea tuturor teritoriilor noastre, restabilirea întregii noastre integrități teritoriale și a suveranității inviolabile a Ucrainei”, a declarat Zelenski. „Am pierdut deja prea mulți oameni pentru a ne ceda pur și simplu teritoriul”, a adăugat liderul ucrainean.

El i-a adresat critici deosebit de dure președintelui francez Emmanuel Macron în legătură cu declarațiile recente făcute de acesta, potrivit cărora „nu vom umili Rusia”.

„Unii oameni vor să fie lideri. Pentru a fi un lider, nu trebuie să te consideri unul, ci să te comporți ca un lider”, a spus Zelenski. „Cum putem obține o încetare a focului pe teritoriul Ucrainei fără să ascultăm poziția țării și fără să ascultăm poziția liderului acestei țări? Acest lucru este foarte, foarte surprinzător”, a precizat președintele ucrainean.

În cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele rus Vladimir Putin, pe 28 mai, liderii Franței și Germaniei „și-au reînnoit cererea de încetare a focului” și i-au cerut liderului de la Kremlin să aibă un contact direct cu Zelenski.

Într-un interviu publicat sâmbătă, președintele francez a declarat: „Nu trebuie să umilim Rusia pentru ca, în ziua în care luptele se vor opri, să putem construi o cale de ieșire prin mijloace diplomatice. Sunt convins că rolul Franței este de a fi o putere de mediere”.

„Nu avem de gând să umilim pe nimeni. Vom răspunde cu aceeași monedă”, a afirmat Zelenski, în replică la declarațiile liderului francez.

Zelensky a precizat că Macron, în calitate de lider al formatului de negocieri din Normandia, care a existat înainte de invazia pe scară largă a Rusiei din 24 februarie, „are o înțelegere profundă a tuturor detaliilor, a tuturor detaliilor tuturor aranjamentelor făcute cu Federația Rusă și a nerespectării de către Rusia a acestor acorduri”.

El a spus că este pregătit pentru negocieri cu Rusia, dar că singura persoană capabilă să discute despre încetarea războiului este Putin însuși.

„Orice război ar trebui să se încheie la masa negocierilor”, a spus Zelenski. „Exact așa s-a întâmplat în istorie. Sunt în continuare ferm și hotârât, fie că vreau sau nu, sunt pregătit pentru negocieri directe cu președintele Putin, dacă suntem gata să discutăm serios despre încheierea acestui război”.

Zelenski a mai spus că blocarea porturilor de către marina rusă, care împiedică exporturile de cereale, „este o amenințare de magnitudine globală”.

„Există doar o singură parte a acestei amenințări; aceasta este Federația Rusă. Nu există dialog aici. Aceasta este o amenințare foarte concretă, tangibilă pentru Asia, Africa și anumite țări din Europa”, a declarat liderul de la Kiev.

„Suntem conștienți că consecințele care vor urma ar putea fi foametea și migrația, care vor afecta Europa. Așadar, consecințele ar putea fi foarte grave”, a spus Zelenski. „Și toată lumea știe cu siguranță că nu vom lăsa navele rusești să ajungă în porturile ucrainene, pentru că ne atacă zilnic, și toată lumea știe că Ucraina este pregătită să exporte tot ce avem. Suntem pregătiți pentru condiții normale și civilizate, dar în condiții de siguranță”, a punctat președintele ucrainean.

Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a declarat marți că Regatul Unit nu va renunța la sprijinul acordat Ucrainei și că mai multe sancțiuni împotriva Rusiei sunt „în curs de aplicare”, potrivit unui comunicat al Londrei, emis după ședința de cabinet de luni, relatează CNN.

„Ea (Liz Truss, n.r.) a spus că Marea Britanie nu va renunța la sprijinul său (pentru Ucraina, n.r.), cu sancțiuni suplimentare în curs de aplicare (împotriva Moscovei, n.r.), și la colaborarea continuă cu aliații globali în privința modului în care Ucraina poate fi ajutată să se reconstruiască în viitor”, a transmis guvernul britanic.

Potrivit aceluiași comunicat, și premierul Boris Johnson a reiterat că Marea Britanie va rămâne în prima linie a sprijinului acordat Ucrainei.

Liderul separatiștilor proruși din Donețk, Denis Pușilin, a confirmat moartea unui general rus în timpul războiului din Ucraina, informează The Guardian.

Moartea generalului-maior Roman Kutuzov a fost anunțată anterior de un reporter al postului de televiziune Rossiya-1, controlat de statul rus. Jurnalistul Alexander Sladkov a precizat că acesta a fost ucis în timp ce conducea în luptă forțele din estul Ucrainei controlat de Rusia.

„Generalul a condus soldații în atac, de parcă nu sunt suficienți colonei”, a scris jurnalistul rus Alexander Sladkov, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

Pușilin și-a exprimat „sincerele condoleanțe familiei și prietenilor” lui Kutuzov, „care a arătat prin exemplu cum să servească patria”, a scris liderul separatist pe Telegram, adăugând: „Atâta timp cât generalii noștri vor lupta umăr la umăr cu soldații, țara noastră și națiunea noastră vor fi invincibile”.

Dacă moartea acestuia este confirmată oficial și de Moscova, Kutuzov ar fi cel puțin al patrulea general rus care a fost ucis în luptă începând din luna februarie, deși Ucraina susține că numărul este mai mare.

Duminică, forțele armate ale Ucrainei au anunțat că generalul Kutuzov a fost „oficial denazificat și demilitarizat”.

Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat marți, în cadrul unei reuniuni de cabinet cu miniștrii săi, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu trebuie să fie „presat” să accepte un acord de pace cu Rusia nefavorabil țării sale, relatează The Guardian și BBC.

Johnson a promis că Marea Britanie va „rămâne în prima linie” a sprijinului pentru Ucraina, a precizat purtătorul său de cuvânt după ședința de guvern.

„El (Boris Johnson, n.r.) a spus că este vital ca președintele Zelenski să nu fie presat să accepte o pace proastă, menționând că acordurile de pace proaste nu durează. El a spus că lumea trebuie să evite orice rezultat în care agresiunea nejustificată a lui Putin pare să fi dat roade”, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului britanic.

Afirmațiile lui Boris Johnson au venit după ce Zelenski s-a declarat „foarte fericit” de victoria premierului la votul de încredere, descriind victoria la limită a lui Johnson drept „o veste minunată”.

Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a declarat, de asemenea, că Marea Britanie pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia sa în Ucraina, a precizat purtătorul de cuvânt al premierului britanic.

Guvernul ucrainean a anunțat anterior că nu va accepta un acord de încetare a focului cu Rusia care implică renunțarea la teritorii ale Ucrainei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat marți că „impasul nu este o opțiune” pentru Ucraina, referindu-se din nou la posibilitatea ca țara sa să adere la NATO, relatează BBC și Sky News.

Vorbind în cadrul unei videoconferințe organizate de publicația Financial Times, liderul ucrainean a declarat că țara sa a pierdut deja „prea mulți oameni pentru a ne ceda pur și simplu teritoriul”, adăugând că Ucraina trebuie să obțină „controlul deplin al întregului nostru teritoriu”.

Zelenski a mai spus că NATO ar trebui, dacă dorește, să invite Ucraina să se alăture alianței, adăugând că „nu este nevoie să pierdem timpul discutând despre aderarea” țării.

Rusia se opune de mult timp ideii de aderare a Ucrainei la NATO. Kremlinul consideră că alianța militară a invadat zona sa de influență politică prin acceptarea de noi membri din Europa de Est și crede că admiterea Ucrainei ar aduce NATO în curtea sa.

Președintele ucrainean declarase anterior că acceptă că țara sa nu poate adera la alianță, spunând: „Este clar că Ucraina nu este membră a NATO. Înțelegem acest lucru”.

Zelenski s-a declarat, de asemenea, „foarte fericit” că Boris Johnson este în continuare prim-ministrul Marii Britanii, după ce acesta s-a confruntat luni cu un vot de încredere.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți, 7 iunie, că autoritățile ucrainene ar trebui să curețe de mine intrările în porturile de la Marea Neagră, ceea ce va permite ”navelor, odată verificate de militarii noștri, să intre în porturi, să încarce cereale și, cu ajutorul nostru, să meargă în apele internaționale”, relatează The Guardian.

Armata Rusiei a ocupat o mare parte a coastei de sud a Ucrainei, iar navele sale de război controlează accesul în porturile țării la Marea Neagră. Moscova acuză Ucraina și Occidentul pentru perturbarea exporturilor de cereale ucrainene.

Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a spus că informațiile privind interzicerea exporturilor rusești sunt o „cacealma” și că Occidentul încearcă să-și acopere propriile greșeli de politică, dând vina pe Rusia pentru problemele de pe piața mondială a alimentelor.

La rândul său, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că porturile ucrainene Berdiansk şi Mariupol, pe care forţele ruse le-au capturat, au fost deminate şi sunt gata să reia transporturile de cereale.

Șoigu a spus și că forțele armate ruse au creat „precondițiile necesare pentru reluarea completă a traficului feroviar între Rusia, Donbas, Ucraina și Crimeea” și au început livrarea de mărfuri către orașele ucrainene Mariupol, Berdiansk și Herson pe 1.200 km de șine de cale ferată redeschise.

The Guardian precizează că informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Compania nucleară de stat a Ucrainei Energoatom critică printr-un mesaj publicat pe Telegram un plan al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) de a trimite o delegație la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia în sudul Ucrainei, precizând că „nu a făcut o invitație” pentru o astfel de vizită, relatează The Guardian.

Șeful AIEA, Raphael Grossi, a declarat luni că organizația se pregătește să trimită o misiune internațională de experți la centrala nucleară de la Zaporojie (ZNPP). Potrivit sursei citate, autoritățile ucrainene se tem că vizitele AIEA ar legitima controlul rus asupra centralei ucrainene, care este cea mai mare din Europa.

”Partea ucraineană nu l-a invitat pe Grossi să viziteze ZNPP și anterior îi refuzase o astfel de vizită, subliniind că o vizită la centrală va fi posibilă doar atunci când țara noastră va recăpăta controlul asupra acesteia”, precizează reprezentanții Energoatom.

Aceaștia explică: ”«Pierderea conexiunii» dintre ZNPP și AIEA a fost cauzată de acțiunile ocupanților ruși, care au întrerupt operatorul ucrainean Vodafone din Enerhodar cu care AIEA are un contract de transfer de date. În prezent, toate punctele de colectare a datelor și serverele aflate sub controlul Agenției sunt închise și sigilate. Informațiile sunt stocate pe server și vor fi transferate când conexiunea Vodafone este pornită.

Este foarte probabil ca partea rusă, cu acordul prealabil al AIEA, să se asigure că Agenția «a pierdut controlul» fără acces la aceste informații și, prin urmare, directorul general al AIEA ar avea un motiv să vină la centrală”.

Armata rusă a preluat controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie pe 4 martie.

Statele Unite continuă să elibereze vize jurnaliştilor ruşi calificaţi şi nu au revocat acreditările niciunui jurnalist rus care lucrează în ţară, a anunțat luni, 6 iunie, Departamentul de Stat american, care afirmă despre Kremlin că a fost implicat într-un „atac total asupra libertăţii presei”, relatează CNN.

Precizările vin după informațiile apărute luni, conform cărora Rusia a avertizat organizațiile de presă din SUA că riscă să rămână fără acreditare și să fie expulzate dacă nu se îmbunătățește tratamentul jurnaliştilor ruși de pe teritoriul american.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova, a acuzat că reporterii ruşi se confruntă cu probleme în SUA, de la reînnoirea vizelor până la acreditare, blocarea conturilor bancare şi presupusa hărţuire din partea serviciilor speciale americane. Ea le-a spus reprezentanților presei americane că, dacă autoritățile din SUA nu iau măsuri, atunci jurnaliştii lor vor trebui să părăsească Rusia.

„Dacă aceasta este decizia lor finală (a guvernului SUA – n.r.), atunci băieți, va trebui să faceți bagajele și să mergeți acasă. Vă vom bloca pe toți aici, vă vom lua vizele și așa mai departe”, a spus purtătoarea de cuvânt.

În replică, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price, a spus că Kremlinul continuă să facă o „echivalență falsă” între libertățile presei din SUA și peisajul mass-media din Rusia – unde relatarea independentă și exactă despre războiul din Ucraina este criminalizată și jurnaliştii care difuzează „informaţii false” se confruntă cu sentinţe grele.

„Guvernul rus ignoră în mod fundamental și intenționat ce înseamnă să ai o presă liberă, așa cum demonstrează blocarea sau interzicerea aproape a tuturor posturilor ruse independente care încearcă să relateze din țara lor, amenințarea jurnaliștilor profesioniști pentru că pur și simplu încearcă să-și facă treaba și încercarea de a izola populația Rusiei de orice informație străină ceea ce ilustrează fragilitatea narațiunii guvernului rus”, a declarat Price.

„Guvernul SUA continuă să colaboreze cu instituțiile de presă ruse, deoarece credem că este vital ca poporul Rusiei să aibă acces la informații”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Price a adăugat că SUA au sancționat mai multe instituții de presă ruse, inclusiv Rusia 1, Canalul 1 (Pervîi Kanal) și NTV, pentru că acestea sunt „direct sau indirect mass-media deținute și controlate de stat și veniturile lor susțin războiul președintelui Putin”.

Incidentul s-a produs în timp ce oamenii au mers în pădure ca să se aprovizioneze cu lemne, în ciuda interdicției impuse de autorități, din cauza prezenței minelor neexplodate, relatează Ukrainska Pravda, care îl citează pe șeful Administrației Regionale Kiev, Oleksei Kuleba.

Incidentul a avut loc luni, 6 iunie, în comunitatea Polessia.

”Localnicii, în ciuda interdicției de a intra în pădure și a prezenței semnelor de avertizare, au mers să strângă lemne de foc și au fost aruncați în aer de o mină. Din fericire, nimeni nu a murit. Oamenii au suferit răni ușoare. Subliniez încă o dată pericolul minelor în teritoriile ocupate. Aveți grijă de voi și de cei dragi!”, a scris oficialul pe Telegram.

În perioada în care este în vigoare legea marțială în regiunea Kiev și în capitala ucraineană, populației civile îi este interzis să intre în pădure.

Ambasadorul rus la ONU Vassili Nebenzia a negat acuzațiile conform cărora soldații țării sale au comis în Ucraina acte de voilență sexuală, afirmând că „nu există nicio dovadă” în acest sens, potrivit AFP, citată de BBC.

Dar astfel de acuzații „au luat amploare”, spune oficialul ONU, Pramila Patten.

Până la data de 3 iunie, Organizația Națiunilor Unite a primit rapoarte cu privire la 124 de acuzații de violență sexuală care au legătură cu războiul din Ucraina.

Discuțiile despre violența sexuală comisă în țara afectată de război au avut loc la aceeași reuniune a Consiliului de Securitate al ONU de unde ambasadorul Vassili Nebenzia a plecat după ce președintele Consiliului European Charles Michel a acuzat că invazia rusă din Ucraina este responsabilă pentru criza alimentară globală.

Forțele ruse care controlează Mariupolul se pregătesc să schimbe literele cu numele orașului de la intrarea în zonă cu denumirea rusească, potrivit Consiliului Local, citat de Kyiv Independent.

Pe contul de Telegram al Consiliului au fost publicate imagini în care apar muncitori lângă literele care alcătuiesc numele Mariupol în timp ce o persoană din spatele camerei anunță înlocuirea acestuia cu varianta în limba rusă.

Ortografiile ucraineană și rusă ale numelui Mariupol diferă printr-o literă, „i”, care nu există în alfabetul rus.

Un oficial instalat de Moscova în Herson a semnalat că Moscova ar putea încerca să organizeze un referendum cu privire la anexarea regiunii din sudul Ucrainei la Rusia, relatează BBC.

„Cel mai probabil va fi un referendum”, a declarat Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației instalate de Rusia în Herson, fără a anunța vreo dată pentru un eventual vot.

Capitala regională Herson a fost primul mare oraș ucrainean care a fost cucerit de forțele ruse încă de la începutul invaziei, iar Moscova a încercat să pună în circulație aici rubla rusească.

Oficialii ruși s-au exprimat deja în favoarea organizării de referendumuri în zonele capturate din sudul Ucrainei, dar, notează BBC, există puține șanse ca un vot să fie recunoscut la nivel internațional ca fiind liber sau corect. Referendumul din 2014, în urma căruia Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, a fost condamnat de națiunile occidentale care l-au catalogat drept ilegal și fals.

Președinții celor două țări baltice au cerut marți, 7 iunie, desfășuarea de trupe NATO suplimentare în regiune. Liderul lituanian Gitanas Nauseda și cel leton Egils Levits s-au pronunțat pentru sporirea prezenței alianței în zonă înaintea unei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Vilnius, relatează DPA, citată de Agerpres.

Nauseda și-a exprimat speranța că în cadrul Summit-ului NATO de la Madrid, de la sfârșitul lunii iunie, aliații vor ajunge la un acord cu privire la ”trecerea de la descurajare la apărare activă, de la batalion la brigadă, de la poliţie aeriană la apărare aeriană”.

În același timp, omologul său leton a afirmat că speră ca vizita cancelarului german să aducă ”propuneri concrete” pentru consolidarea apărării flancului estic al NATO.

În timpul vizitei sale la Vilnius, Olaf Scholz va discuta cu președintele Gitanas Nauseda și cu premierii celor trei țări baltice, după care îi va vizita pe soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde se află un grup de luptă al NATO condus de Germania. 1.600 de soldați sunt acum la Rukla, efectivele fiind crescute înainte de invazia rusă din Ucraina, prin aducerea de soldați norvegieni.

”Suntem recunoscători pentru contribuţia lor la securitatea ţării noastre şi a întregii regiuni. Suntem gata să primim mai multe trupe prin furnizarea întregului sprijin şi infrastructurii necesare”, a spus președintele Lituaniei, țară care are frontieră comună cu exclavă rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, de unde Rusia și-a trimis o parte din trupe în Ucraina.

Peste 730 de copii au căzut victime ale războiului din Ucraina până la data de 7 iunie, anunță Procuratura Generală a țării, citată de Ukrainska Pravda.

Dintre aceștia, cel puțin 263 de copii au murit și peste 467 au fost răniți.

Cifrele nu sunt exacte pentru că încă se colectează informații din zonele în care ostilitățile continuă, din teritoriile ocupate temporar și din cele eliberate.

De asemenea, de la începutul invaziei ruse, 1.940 de instituții de învățământ au fost avariate din cauza bombardamentelor, iar 184 dintre ele au fost complet distruse.

Belarus plănuiește să crească de aproape două ori numărul de soldați, de la 45.000 la 80.000, potrivit unui raport al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

„Ca parte a creării Comandamentului Operațional de Sud, este planificată creșterea numărului de forțe armate ale Republicii Belarus la 80.000 de oameni. Este planificată dotarea unităților militare cu echipamente și arme în detrimentul mijloacelor tehnice din depozite”, se menționează în raport.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei notează, de asemenea, că țara este amenințată de rachete și lovituri aeriene de pe teritoriul Belarusului în direcțiile Volîn și Polissia.

La sfârșitul săptămânii trecute trupele ucrainene au recucerit părți din Severodonețk, deși forțele ruse continuă să ocupe districtele estice, iar planul Moscovei ar fi să izoleze zona Severodonețk atât de la nord, cât și de la sud, potrivit Ministerului britanic al Apărării, care citează serviciile de informații de la Londra, relatează The Guardian.

”Rusia a înregistrat câștiguri pe linia de sud, în zona Popasna, până în luna mai, dar progresul său în zonă a stagnat în ultima săptămână. Rapoartele privind bombardamentele puternice în apropiere de Izium sugerează că Rusia se pregătește să facă noi încercări pe axa nordică”, mai scrie în raportul citat.

Autoritățile britanice estimează că Rusia ar trebui să înregistreze un avans pe cel puțin una dintre aceste axe pentru a se apropia de obiectivul său politic de a controla întreaga regiune Donețk.

Anunțul a fost făcut de premierul ucrainean Denis Șmihal, care se așteaptă ca această măsură să atragă investitorii și să contribuie la integrarea europeană a țării sale, relatează The Guardian.

„Engleza este acum folosită în comunicarea de afaceri în toată lumea civilizată, așa că acordarea unui astfel de statut în Ucraina va promova dezvoltarea afacerilor, va atrage investiții și va accelera integrarea europeană a Ucrainei”, a scris Șmihal luni seară pe Telegram, fără a da detalii despre ce anume ar presupune legea.

Ucrainea este singura limbă oficială a țării. Aproximativ jumătate din populație vorbește în cea mai mare parte sau numai ucraineană și circa 30% dintre ucraineni vorbesc în cea mai mare parte sau doar rusa, potrivit unui sondaj din 2019 al Institutului Internațional de Sociologie de la Kiev.

Cunoașterea limbii engleze s-a îmbunătățit în țară, dar Ucraina rămâne încă în urma altor țări din Europa de Est la acest capitol.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat în timpul reuniunii Consiliului de Securitate al ONU de la New York că invazia rusă din Ucraina este responsabilă pentru criza alimentară globală, relatează BBC și Reuters. Declarația l-a înfuriat pe ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite, Vasili Nebenzia, care a ieșit din încăpere.

„Domnule ambasador al Federației Ruse, să fim sinceri, Kremlinul folosește proviziile de hrană ca pe o rachetă invizibilă împotriva țărilor în curs de dezvoltare. (…) Consecințele dramatice ale războiului Rusiei se răspândesc pe tot globul, iar acest lucru duce la creșterea prețurilor la alimente, împinge oamenii în sărăcie și destabilizază regiuni întregi. Rusia este singura responsabilă pentru această criză alimentară”, a declarat oficialul european.

Totodată, Charles Michel a acuzat Rusia că a furat cereale din Ucraina și a împiedicat însămânțarea și recoltarea culturilor din cauza activităților sale militare.

„Puteți să părăsiți încăperea, poate e mai ușor să nu ascultați adevărul”, i-a spus șeful Consiliului European ambasadorului rus când acesta a ieșit din ședință.

Ulterior, Nebenzia a declarat pentru Reuters că nu a putut rămâne la ședință din cauza „minciunilor pe care Charles Michel a venit să le răspândească”.

Mai multe informații: VIDEO | Ambasadorul Rusiei la ONU a părăsit furios o reuniune a Consiliului de Securitate. „Poate e mai ușor decât să ascultați adevărul”

Aviația ucraineană a atacat forțele ruse din regiunile Herson și Mikolaiv, anunță Statul Major General al Forțelor Armate ale Kievului într-un nou raport, citat de Ukrainska Pravda.

”Elicopterele ucrainene au atacat concentrările de forțe inamice din regiunea Herson, iar avioanele au atacat depozitele de muniții din regiunea Mikolaiv. Inamicul a pierdut peste 20 de oameni și până la 10 piese de echipament militar”, se precizează în raportul citat.

De asemenea, Kievul precizează că în ultimele 24 de ore armata rusă a cotinuat să atace orașul Severodonețk din Luhansk.

Totodată, în direcția Slaviansk, rușii își concentrează principalele eforturi pe continuarea ofensivei în zona așezărilor Izium și Slaviansk.

În direcția Donețk, pe lângă bombardamente, forțele ruse au lansat lovituri din avioane și elicoptere.

În Bakhmut, trupele ucrainene au rezistat cu succes și au respins ofensiva rusă, în direcțiile așezărilor Nagornoye, Berestovo, Krinichnoye și Roty, se mai menționează în raport.

Iar în zona Harkov, rușii își concentrează principalele eforturi pe menținerea liniilor ocupate, a zonelor de frontieră de la nord și a opririi înaintării trupelor ucrainene.

Totodată, Statul Major General precizează că ”Federația Rusă continuă să dețină până la trei grupuri tactice de batalion în zonele de frontieră ale regiunilor Briansk și Kursk”, iar de pe teritoriul rus ar fi fost lasate atacuri care au vizat mai multe așezări din regiunea ucraineană Sumî.

Potrivit armatei ucrainene, în ultima zi, trupele Kievului din zonele Donețk și Luhansk au respins zece atacuri inamice, au distrus un tanc, trei sisteme de artilerie, două vehicule blindate de luptă, o mașină, două depozite de muniții, iar unitățile de apărare aeriană au doborât două drone.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că au loc lupte grele pe străzile din Severodonețk și admite că forțele ruse au un avantaj numeric, relatează The Guardian.

Zelenski a insistat însă, în cel mai recent mesaj adresat națiunii, că forțele ucrainene au „toate șansele” să riposteze și că „sunt puternice”.

”Eroii noștri își mențin pozițiile în Severodonețk. Luptele aprige de stradă continuă în oraș. Lisichansk, Sloviansk, Bakhmut, Sviatohirya, Avdiivka, Kurakhove și alte direcții ale loviturilor rusești sunt cele mai fierbinți puncte de confruntare astăzi”, a spus Zelenski, adăugând că ”armata rusă încearcă să folosească forțe suplimentare în direcția Donbasului”, însă regiunea ”stă în picioare”.

Vorbind la un briefing separat la Kiev, Zelenski a spus că forțele ucrainene care apără Severodonețk „rezistă” în ciuda atacurilor trupelor ruse, dar că situația de pe frontul de est este „dificilă”.

Între 10.000 și 15.000 de civili se află încă în Severodonețk, care este bombardat constant de câteva săptămâni, fiind ultimul oraș mare din Luhansk aflat sub controlul Kievului.

Totodată, Zelenski a precizat că „cea mai amenințătoare situație” s-a dezvoltat în regiunea Zaporojie, părți din aceasta fiind cotrolate de Rusia.

O lovitură cu rachete rusești a distrus un terminal important de încărcare a cerealelor din orașul ucrainean sudic Mikolaiv, sporind îngrijorările privind o criză alimentară mondială. Atacul, care a avut loc la finalul săptămânii trecute, a fost condamnat de șeful diplomației europene, Josep Borrell, potrivit CNN și New York Times.

„O altă lovitură cu rachete rusești care contribuie la criza alimentară globală. Forțele ruse au distrus al doilea cel mai mare terminal de cereale din Ucraina, în Mikolaiv”, a scris Borrell, luni, pe Twitter.

Înaltul diplomat european adaugă că atacul este în contradicție cu promisiunile recente ale președintelui rus Vladimir Putin de a oferi o trecere în siguranță prin Marea Neagră din porturile ucrainene a tansporturilor comerciale.

„Dezinformarea răspândită de Putin care deturnează vina devine din ce în ce mai cinică”, a adăugat Borrell.

Important producător mondial de cereale, Ucraina se confruntă cu un blocaj impus de Rusia în porturile sale de la Marea Neagră, ceea ce împiedică exporturile.

Mikolaiv este una dintre cele mai fertile regiuni producătoare de cereale din Ucraina.

Președintele american Joe Biden a dat ordin să fie desecretizate informații din perioada premergătoare datei de 24 februarie, când a început invazia rusă în Ucraina, pentru că afirmațiile oficialilor americani cu privire la un atac iminent au fost întâmpinate cu „scepticism” de către partenerii și aliații SUA, potrivit directorului National Intelligence, Avril Haines, citat de CNN.

„Când le-am explicat factorilor noștri de decizie și ei s-au adresat interlocutorilor lor, au constatat că există o doză destul de mare de scepticism în privința asta”, a spus Avril Haines, la o conferință de securitate cibernetică de luni, 6 iunie.

„În consecință, președintele s-a întors la noi și ne-a spus: «trebuie să ieșiți și să împărtășiți cât de mult puteți și să vă asigurați că oamenii văd ceea ce vedeți voi, astfel încât să ne putem implica din nou și poate să aveți conversații mai productive despre cum să vă pregătiți pentru o potențială invazie rusă în Ucraina”, a adăugat oficialul american.

În perioada în care Moscova mobiliza trupe la granița cu Ucraina, administrația Biden a declasificat și a publicat selectiv informații despre războiul Rusiei în Ucraina, atât pentru organizațiile media, cât și pentru alte națiuni prietene. Totul, cu scopul de a combate propaganda rusă și pentru a se asigura că aliații SUA au aceeași imagine despre evenimente.

Ucraina a organizat, într-una din regiunile vestice ale țării, o tabără specială în care vor fi ținuți prizonierii ruși de război care nu vor face obiectul unui schimb de prizonieri în viitorul apropiat, a anunțat luni ministrul ucrainean al Justiției, Denis Malyuska, potrivit agenției Interfax Ucraina.

Condițiile de detenție a prizonierilor ruși de război corespund normelor Convenției de la Geneva, a dat asigurări ministrul.

„Ei sunt ținuți în condiții corespunzătoare, în sensul că nu le oferim nimic superficial, ci, în conformitate cu standardele stabilite prin tratatele internaționale, le oferim cele mai bune mijloace de igienă, acces deplin la Crucea Roșie”, a adăugat Malyuska.

Luni, 6 iunie, pe fronturile din Donețk și Luhansk, trupele ucrainene au respins zece atacuri ale rușilor și au distrus 11 echipamente ale acestora, a anunțat armata ucraineană, care prezicează că alte două atacuri sunt în desfășurare, potrivit Ukrainka Pravda.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, soldații Forțelor Reunite au distrus un tanc rusesc, trei sisteme de artilerie, două vehicule blindate de luptă, un autovehicul și două depozite de muniție.

De asemenea, unitățile ucrainene de apărare antiaeriană au doborât două drone Orlan-10 pe cerul Donbasului.

Tot luni, în zona de responsabilitate a Grupului tactic operațional operațional „Est”, 48 de soldați ruși au fost uciși, iar două tunuri de mortiere și trei vehicule de artilerie au fost distruse.

Pe parcursul zilei, trupele ruse au bombardat peste 20 de orașe și sate din regiunile Donețk și Luhansk și au distrus sau avariat 48 de obiecte civile, inclusiv 42 de clădiri rezidențiale, un liceu, un colegiu industriale și de minerit, o fermă de pui, sediul departamentului de protecție civilă și un centru de agrement pentru familii. Doi civili ucraineni au fost uciși în aceste bombardamente, iar alți 12 au fost răniți.

Luptele care se duc pe străzile din Severodonețk, inclusiv cele de artilerie, între apărătorii ucraineni și trupele ruse, continuă, a anunțat Oleksandr Striuk, primarul orașului, potrivit Ukrainska Pravda.

„Luptele grele continuă în Severodonețk, chiar pe străzi, ceea ce este foarte dificil. Se dau, de asemenea, lupte de artilerie. Desigur, avem speranță și avem încredere în forțele noastre armate, dar nimeni nu se gândește să abandoneze orașul și trebuie să îl eliberăm”, a declarat luni Oleksandr Striuk.

Potrivit primarului din Severodonețk, trupele ruse sunt mai numeroase decât forțele armate ucrainene: „Ei aruncă tot mai multe trupe în luptă. Acest lucru complică situația”.

Striuk a adăugat că amploarea distrugerilor din Severodonețk poate fi comparată cu cea din orașele Mariupol sau Popasna.

Membrii Gărzii Naționale a Ucrainei lovesc și distrug, pe rând, mai multe vehicule blindate ale armatei ruse, care circulau în coloană, în regiunea Donbas, potrivit unor imagini publicate luni în mediul online.

În atacul lor, forțele ucrainene au folosit sisteme portabile de rachete antitanc RK-3 Corsar, care sunt produse în țară.

Atena a anunțat luni că va livra Ucrainei cele aproximativ 100 de vehicule de luptă ale infanteriei de concepţie sovietică provenind din fostele stocuri est-germane de îndată ce transportoare blindate de fabricaţie germană care i-au fost promise la schimb vor ajunge efectiv în Grecia, relatează agenția DPA, preluată de Agerpres.

Un anunţ în acest sens a fost făcut de către purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, într-o conferinţă de presă la Atena.

Problema este conflictul Greciei cu Turcia: Atena a anunţat în luna mai că ar putea livra Ucrainei arme grele numai dacă acestea vor fi înlocuite imediat, pentru că insulele elene nu pot rămâne neprotejate. Turcia testează în prezent suveranitatea mai multor insule din estul Marii Egee, ceea ce înseamnă că forţele armate greceşti sunt în stare de alertă.

Săptămâna trecută, premierul Kyriakos Mitsotakis a agreat în principiu schimbul de tancuri cu cancelarul german Olaf Scholz. Forţele armate elene au în dotare vehicule blindate de tip sovietic BMP-1, în schimbul cărora ar putea primi transportoare germane Marder (Marten).

Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) au cerut luni Rusiei să oprească presupuse violenţele sexuale comise de către armata rusă şi interpuși ai acesteia (forțele separatiste) în Ucraina, însă Moscova a denunţat acuzaţii fără fundament în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, organizată de către Albania, relatează news.ro citând AFP.

„Rusia trebuie să ia măsuri în cadrul armatei sale şi interpușilor săi, pentru ca aceştia să respecte Rezoluţia 1820 a ONU privind violenţe sexuale, adoptată în 2008, care interzice ca acestea să fie folosite ca armă de război”, a îndemnat ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield.

„Rusiei îi revine sarcina să oprească violurile, violenţele şi atrocităţile comise de către militarii săi. Rusiei îi revine sarcina să pună capăt acestui război atroce şi neprovocat împotriva poporului ucrainan”, a subliniat ea.

Preşedintele Consiliului European Charles Michel a denunţat, la rândul său, „atrocităţi” comise de Rusia. „Aceste crime vor fi pedepsite”, „avem nevoie de probe” şi „vom ajuta la strângerea acestor” probe, a declarat el.

Nebenzia, ambasadorul rus la ONU, a dezminţit atrocităţile sexuale de care sunt acuzate forţele armate ruse și le-a catalogat drept ”minciuni”.

”Acuzaţiile cu privire la violenţe sexuale formulate împotriva armatei ruse se repetă (…), însă nu s-a prezentat nicio probă”, a declarat ambasadorul rus. ”Fiţi mai prudenţi, pentru că nu există nicio probă ale acestor declaraţii ale Kievului”, i-a îndemnat el pe occidentali.

Ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghii Kisliţia, a acuzat, la rândul său, armata rusă de violenţe sexuale în ţara sa. El a vorbit despre voinţa Moscovei de a face să dispară urmele acestora.

Kisliţia a mai cerut să se găsească o soluţie ”ocupării de către Rusia a mandatului permament sovietic” în Consiliul de Securitate al ONU.

În imagini apărute pe pagini de Telegram proruse și preluate de jurnaliști Politico ori Mirror, un reprezentant al regimentului 113 al rezerviștilor din așa-zisa Republică Populară Donețk îi cere președintelui rus să fie trimis acasă, împreună cu camarazii săi.

Problemele cu care se confruntă soldații ruși în Ucraina încep să iasă la iveală și pe canale proruse.

De exemplu, postări Telegram preluate de jurnaliști Mirror sau Politico arată cum rezerviști trimiși din Donbas în oblastul Herson cer să se întoarcă acasă.

Motivul, spune jurnalistul Christopher Miller, aflat de 12 ani în estul Europei, este faptul că luptă „în frig și foame, fără medicamente”, aruncați să fie măcelăriți fără arme decente.

Mai multe detalii: VIDEO | Soldați din Donețk îi cer lui Putin să fie trimiși acasă: „Am învins foamea și frigul fără suport material, medical, alimentar”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că politicienii occidentali și mass-media încep să facă presiuni asupra Kievului pentru a pune capăt războiului cu un rezultat nefavorabil pentru Ucraina, relatează Ukrainska Pravda. Zelenski a dat asigurări că nu poartă astfel de discuții cu nimeni.

„Nu duc nicio negociere în privința vreunui plan (plan de pace – n.r.). Astfel de negocieri sunt în prezent la zero”, a declarat liderul ucrainean, în timpul unui briefind de presă la Kiev.

„Cu toții doresc să ne împingă puțin spre un rezultat care cu siguranță nu este de dorit pentru noi, pentru că nu am fost întrebați încă, dar care să fie benefic pentru alte părți ce au propriile lor interese (…), atât financiare, cât și politice”, a precizat Zelenski.

Liderul de la Kiev consideră că Ucraina ar trebui să colaboreze „cu toate țările europene, cu puterile mondiale” pentru încheierea unei păci care să nu dezavantajeze țara pe care o conduce.

Italia a propus recent ca Ucraina să devină o țară neutră și să ajungă la un acord cu Rusia în privința statutului Crimeei și al Donbasului, ca parte a planului său de pace.

Luni, 6 iunie, în decurs de o oră, rușii au bombardat de trei ori zonele limitrofe frontierei din regiunile Sumî și Cernihiv din Ucraina, au anunțat poliția ucraineană de frontieră, potrivit Ukrainska Pravda.

„Inamicul a deschis focul cu mortiere de 120 mm asupra zonei din apropierea graniței [ruso-ucrainene – n.r.] în districtul Horodnia din regiunea Cernihiv, dinspre satul rus Chernozemny Gorodok”, au transmis autoritățile de frontieră, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Rușii au efectuat două atacuri în regiunea Sumî, menționează sursa citată.

„Inamicul a amplasat șase mine în zona adiacentă frontierei din districtul Okhtyrka; de asemenea, o dronă rusă a lansat explozibili în această zonă. Alte 17 mortiere au fost trase asupra zonei adiacente frontierei din districtul Sumî”, precizează poliția ucraineană de frontieră.

Trupele ruse de ocupație au abandonat aproape toate punctele de control din districtul Melitopol din regiunea Zaporojie, de teama unui atac din partea Forțelor Armate ale Ucrainei, a anunțat luni primarul orașului Melitopol, pe pagina sa de Facebook, potrivit Pravda Ukrainska.

„Ocupanții au abandonat aproape toate punctele de control din districtul Melitopol. Eroicii soldați ucraineni fac tot ce le stă în putință pentru a ne elibera orașele și satele de «rușiști» [referire la soldații ruși, care combină cuvintele «rus» și «fasciști» – n.r.]. Ocupanții ruși au blocat serviciile ucrainene de telefonie mobilă și internet în Melitopol”, a afirmat edilul, într-un mesaj video.

Fedorov a adăugat că Melitopolul va fi eliberat în următoarele luni.

Potrivit acestuia, eliberarea teritoriilor din regiunea Zaporojie ocupate temporar de ruși este una dintre cele mai importante priorități ale Ucrainei în acest moment.

Pe 5 iunie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a efectuat o vizită oficială în Zaporojie.

Rușii au întrerupt serviciul de telefonie mobilă ucrainean în teritoriile ocupate din regiunile Herson și Zaporojie. O cartelă SIM rusă poate fi achiziționată numai dacă clientul are un pașaport rusesc valabil.

Rusia a impus luni sancțiuni personale împotriva a 61 de oficiali americani, printre care secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, și secretarul Energiei, Jennifer Granholm, precum și a unor importanți directori din domeniul apărării și al presei, a anunțat luni Ministerul rus de Externe, potrivit Reuters.

Ministerul a precizat că a impus sancțiuni personale, care le interzic celor nominalizați să intre în Rusia, ca represalii la „extinderea constantă a sancțiunilor americane împotriva personalităților politice și publice ruse, precum și a reprezentanților mediului de afaceri național”.

Instituția a menționat că persoanele în cauză sunt șefii unor importante corporații militaro-industriale, platforme media, agenții de rating și companii de avioane și de construcții navale, precum și oficiali individuali ai Departamentului de Stat al SUA „implicați în rapoarte false despre atacuri cibernetice rusești «rău intenționate»”.

Printre cei aflați pe lista cetăţenilor americani cărora le este interzisă intrarea în Rusia se află:

• Reprezentantul pentru comerț al SUA, Katherine Tai;
• Edward Bastian, directorul general al Delta Air Lines;
• Kate Bedingfield, directorul de comunicare al Casei Albe;
• Shalanda Young, directorul pentru buget al Casei Albe;
• James OBrien, șeful Biroului de coordonare a sancțiunilor din cadrul Departamentului de Stat;
• Președintele Bursei de Valori din New York, Jeffrey Sprecher;
• Președintele și directorul executiv al Fitch Group, Paul Taylor.