Război în Ucraina, ziua 105 | Severodonețk, aproape cucerit de ruși. Trupele ucrainene au fost împinse la periferie

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis miercuri că Severodonețk a rămas epicentrul confruntării din Donbas, iar soarta acestei regiuni se va decide în bătălia pentru acest oraș, informează Ukrainska Pravda.

„Potrivit rezultatelor acestei zile, cea de-a 105-a zi a războiului pe scară largă, Severodonețk rămâne epicentrul confruntării din Donbas. Ne apărăm pozițiile și provocăm pierderi semnificative inamicului”, a afirmat Volodimir Zelenski. 

„Aceasta este o bătălie acerbă, foarte dificilă. Probabil una dintre cele mai grele din acest război. Sunt recunoscător tuturor celor care ne apără în această direcție. În multe privințe, acolo se decide soarta Donbasului”, a spus Volodimir Zelenski.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski: Soarta Donbasului se decide la Severodonețk

Legiunea internaţională pentru apărarea Ucrainei (LIDU) a denunţat miercuri procesul anunţat de presa ucraineană împotriva unuia dintre membrii săi, de origine britanică, luat prizonier de către separatiştii proruşi, scrie Agerpres preluând AFP.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

„În presa ucraineană s-a anunţat că ruşii au terminat o anchetă penală împotriva a trei cetăţeni străini pe care se pregătesc să-i trimită în justiţie şi că ei riscă pedeapsa cu moartea”, a declarat pentru agenția franceză purtătorul de cuvânt al LIDU, Damien Magrou.

„Unul dintre cele trei nume menţionate în articol, Andrew Hill, este al unui legionar care are contract cu armata ucraineană”, a precizat el. „Potrivit art.4 din a Treia Convenţie de la Geneva, el este considerat drept combatant legal şi prizonier de război”, a adăugat Magrou.

Conform LIDU, Andrew Hill este deţinut „în captivitate de câteva săptămâni” de către separatiştii proruşi în estul Ucrainei şi „executarea prizonierilor constituie o crimă de război”.

Responsabili proruşi au lăsat să se înţeleagă în ultimele săptămâni că soldaţi ucraineni capturaţi, în special cei din regimentul naţionalist Azov, ar putea fi judecaţi şi ar risca pedeapsa capitală.

Patru militari voluntari străini, între care un francez, au fost ucişi luptând împotriva invaziei ruse în Ucraina, a anunţat LIDU, organism oficial al combatanţilor voluntari străini.

Legiunea a citat numele unui olandez, al unui australian, al unui german şi al unui francez, fără a preciza data şi circumstanţele morţii lor.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Rusia a susținut săptămân aceasta că ar fi ucis „sute” de combatanţi străini în Ucraina, de la începutul invaziei sale, şi că acest lucru ar fi descurajat fluxul unor noi veniţi.

Armata ucraineană a anunțat miercuri că situația din regiunea Herson, ocupată de forțele ruse, se deteriorează, scrie The Kyiv Independent, care preia Radio Europa Liberă.

Comandamentul operațional „Sud” al Ucrainei a precizat miercuri că, din cauza lipsei de medicamente, tratarea civililor răniți în regiunea Herson a devenit foarte dificilă.

Multe locuințe, precum și infrastructura civilă, au fost avariate din cauza luptelor, iar părăsirea regiunii este „practic imposibilă”, deoarece ucrainenii pot fugi doar prin Crimeea ocupată.

Economia rusă se va contracta cu 15% în acest an și cu încă 3% în 2023 din cauza sancțiunilor occidentale, potrivit Institutului de Finanțe Internaționale, un grup comercial bancar global, informează The Associated Press.

Moneda rusă este susținută în prezent de vânzările puternice de petrol și gaze naturale și de banca centrală rusă, care a majorat ratele dobânzilor și a impus controale de capital pentru a împiedica banii să fie scoși din țară.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Președintele Vladimir Putin a declarat săptămâna aceasta că șomajul și inflația sunt în scădere, ceea ce ar dovedi afirmațiile sale frecvente potrivit cărora Rusia reușește să reziste din punct de vedere economic în ciuda sancțiunilor occidentale.

Cu toate acestea, Institutul de Finanțe Internaționale susține că sancțiunile, în parte prin încurajarea companiilor străine să părăsească piața din Rusia, „îi destramă economia, măturând mai mult de un deceniu de creștere economică, iar unele dintre cele mai semnificative consecințe nu au fost încă resimțite”.

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a anunțat miercuri că armata rusă se pregătește pentru o nouă ofensivă asupra orașului Sloviansk, din regiunea Donețk, informează The Kyiv Independent.

Rușii continuă să bombardeze infrastructura civilă din apropierea Slovianskului, în mai multe localități, inclusiv Adamivka și Dolyna, potrivit actualizării zilnice a situației de pe front pe care o face Statul Major General ucrainean.

Miercuri, un atac aerian rusesc a fost efectuat deasupra orașului. Aproximativ 24.000 de persoane se află încă în Sloviansk.

Pe parcursul zilei de miercuri, forțele ruse de ocupație au ucis patru civili în regiunea Donețk, a anunțat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare din această regiune, potrivit Ukrainka Pravda.

Situația din regiunea Donețk rămâne în mod constant tensionată. Linia frontului se află sub un tir constant. Chiar acum [în jurul orei locale 19:15 – n.r.], a avut loc un bombardament în hromada [comunitatea – n.r.] teritorială Kurakhove. Au fost efectuate bombardamente în Bahmut și, de asemenea, un atac cu rachete asupra orașului; o școală a fost distrusă. Cinci persoane au fost rănite și patru au fost ucise”, a afirmat Pavlo Kyrylenko.

Acesta a cerut locuitorilor din Donețk să părăsească regiunea pentru a permite Forțelor Armate ale Ucrainei să consolideze mai eficient pozițiile de apărare din regiune, în vederea pregătirii pentru asaltul rusesc.

Kyrylenko a mai spus că situația epidemiologică din orașul Mariupol este în prezent catastrofală, din cauza deteriorării extinse a conductelor de apă, a canalizării și a problemelor legate de aprovizionarea cu apă.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că țara sa va sprijini Ucraina prin livrarea de armament greu, în contextul în care războiul cu Rusia continuă, relatează The Associated Press.

Ucraina își dorește de mult timp arme avansate pentru doborârea avioanelor și eliminarea artileriei rusești.

„De asemenean, am decis acum că vom livra sistemul IRIS-T, care poate proteja spațiul aerian al unui oraș precum Odesa sau Kiev. Ceva foarte special care este, desigur, foarte căutat”, a declarat Scholz.

Germania s-a confruntat cu critici dure pentru o presupusă reticență în ceea ce privește livrarea de armament greu Ucrainei, reticență pe care guvernul federal a respins-o.

Între timp, guvernul german a anunțat că dorește să păstreze centralele suplimentare pe cărbune, timp de aproape doi ani, pentru a evita o posibilă penurie de energie electrică în cazul în care livrările de gaze naturale din Rusia se reduc brusc.

Germania încearcă să se scape de dependența de gazul rusesc, din cauza războiului din Ucraina, sperând ca acest lucru să se întâmple în 2024.

Dar guvernul federal se teme că Moscova ar putea întrerupe brusc livrările ca răspuns la sancțiunile economice impuse Rusiei de către națiunile occidentale, inclusiv de Germania.

Un proiect de lege convenit de cabinetul german prevede că centralele pe cărbune, programate anterior să fie închise, rămân în stare funcțională.

Militarul ucrainean de origine română Denis Moraraș, în vârstă de 33 de ani, a murit în luptele din Ucraina, anunță bucpress.eu.

Denis Moraraș era originar din suburbia Roșa Stânca a orașului Cernăuți.

Moartea bărbatului a fost anunțată de conducerea Liceului Nr.6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, instituție de învățământ pe care acesta o absolvise.

„A plecat în eternitate la vârsta de 33 ani… În luptele împotriva agresorului rus și-a dat viața românul din Cernăuți (suburbia Roșa Stânca), fostul absolvent al instituției noastre de învățământ Denis Moraraș. Este o pierdere ireparabilă pentru familie, rude și toți acei ce l-au cunoscut”, a transmis liceul, într-un comunicat publicat pe Facebook.

Militarul va fi înmormântat pe Aleea Gloriei din Cimitirul Central al orașului Cernăuți (Hodilău).

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că s-a întâlnit miercuri la Kiev cu filantropul american Howard Buffet, fiul investitorului miliardar Warren Buffet, pentru a discuta despre eforturile de reconstrucție a țării sale, relatează The Guardian.

„Am discutat despre ajutorul care ar fi valoros pentru statul nostru. I-am oferit șansa de a se alătura proiectelor de restaurare a sistemelor de irigații din regiunea Odesa, de sprijinire a poporului nostru (și) a eforturilor de deminare”, a precizat Zelenski, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Glad to meet #HowardGBuffett in Kyiv. We appreciate this signal of solidarity with 🇺🇦. Expressed gratitude for the humanitarian support to 🇺🇦. Invited him to join projects on restoring irrigation systems in the Odesa region, supporting IDPs, demining and school nutrition reform.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 8, 2022

Buffett este director al Berkshire Hathaway Inc, conglomeratul fondat de tatăl său, și director executiv al Howard G. Buffett Foundation. Fundația se descrie ca fiind una dintre cele mai mari fundații caritabile private din SUA și, la sfârșitul anului 2020, avea active în valoare de 529 de milioane de dolari.

Potrivit site-ului său, printre prioritățile fundației se numără securitatea alimentară globală, atenuarea conflictelor și siguranța publică.

Orașul Severodonețk din estul Ucrainei se află în prezent „în mare parte” sub control rușilor după lupte violente, în timp ce orașul vecin, Lisichansk, înregistrează „distrugeri uriașe”, a anunțat miercuri guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, potrivit The Moscow Times.

Forțele Moscovei „controlează o mare parte din Severodonețk. Zona industrială este încă a noastră, nu sunt ruși acolo. Luptele au loc doar pe străzile din interiorul orașului”, a anunțat Haidai, într-o postare pe Telegram.

„Lisichansk este complet sub control ucrainean. Rușii bombardează haotic orașul, avem distrugeri uriașe în sectorul locuințelor”, a precizat guvernatorul regional

„Nu există nicio amenințare de încercuire a trupelor noastre în regiunea Luhansk. Mai mult de 90% din regiune se află temporar sub ocupație rusă”, a mai anunțat Haidai.

Autoritățile din autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD) din estul Ucrainei au difuzat o înregistrare video de propagandă în care apar trei cetățeni străini în fața instanței, acuzați că ar fi mercenari care luptă pentru Ucraina, scrie CNN.

Înregistrarea video, difuzată marți de agenția de presă de stat rusă RIA Novosti, îi arată pe cetățenii britanici Aiden Aslin și Shaun Pinner și pe cetățeanul marocan Brahim Saadoune.

Footage of the trial of foreign mercenaries who fought on the side of the Kyiv regime against the Russian Armed Forces and the People’s Militia of Donbass.
In the dock are the British Sean Pinner and Aiden Aslin, as well as the Moroccan Saaudun Brahim https://t.co/XO06MmVnAQ pic.twitter.com/Vrc9hH3IuY

— Victorvicktop55 (@vic_top55) June 7, 2022

Cei trei bărbați au fost acuzați de „mercenariat, infracțiuni care vizează preluarea și păstrarea forțată a puterii, precum și de pregătire în vederea desfășurării de activități teroriste pe teritoriul RPD”, a declarat Vitalia Cherniavskaya, reprezentant oficial al procurorului general al RPD, într-un videoclip separat publicat pe canalul de Telegram al republicii separatiste.

Rusia este singura țară care consideră RPD a fi o entitate independentă. Comunitatea internațională nu recunoaște RPD și instituțiile sale și consideră că acest teritoriu face parte din Ucraina.

Autoritățile RPD au declarat că cei trei sunt luptători străini care au fost capturați în orașul ucrainean Mariupol de către forțele ruse, în luna aprilie. Organizațiile independente de supraveghere îi acuză de mult timp pe separatiști de un bilanț sumbru în materie de drepturi ale omului și de rele tratamente aplicate prizonierilor.

Guvernul ucrainean a precizat miercuri, într-un comunicat, că îi consideră pe toți voluntarii străini ca fiind membri ai forțelor sale armate și combatanți legitimi care au dreptul să fie tratați ca prizonieri de război în conformitate cu Convențiile de la Geneva.

Șeful ONU, Antonio Guterres, a declarat miercuri că consecințele negative în lume ale invaziei Rusiei în Ucraina se agravează, afectând 1,6 miliarde de oameni, informează The Moscow Times.

„Impactul războiului asupra securității alimentare, energiei și finanțelor este sistemic, grav și se accelerează”, a declarat secretarul general al ONU, prezentând cel de-al doilea raport al organizației cu privire la repercusiunile internaționale ale conflictului din Ucraina.

„Pentru populaţiile din întreaga lume, războiul ameninţă să declanşeze un val fără precedent de foamete şi sărăcie, lăsând în urma sa haosul social şi economic”, a mai afirmat Antonio Guterres.

Mai multe detalii: „Va fi un val fără precedent de foamete si sărăcie”. ONU avertizează asupra consecințelor teribile ale războiului din Ucraina

Un oficial rus din regiunea Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, parțial ocupată, a declarat că Rusia a început să trimită cereale din zonele ocupate către Turcia și Orientul Mijlociu prin Crimeea, informează The Guardian.

Evgheni Balițki, șeful administrației militar-civile instalate de Moscova în zonele ocupate, a declarat pentru postul rusesc de știri Rossiya 24: „Trimitem cereale prin Rusia, iar contractele primare sunt semnate cu Turcia. Primele trenuri au plecat prin Crimeea spre Orientul Mijlociu”.

Balițki nu a precizat ce țări din Orientul Mijlociu ar fi fost aprovizionate cu grâu, limitându-se să spună despre această zonă că „era o piață tradițională (de desfacere, n.r.) pentru Ucraina”.

Un oficial rus din Crimeea, Oleg Kryuchkov, a declarat că primul tren cu cereale a sosit de la Melitopol, un oraș din regiunea Zaporojie.

The Guardian precizează că nu a fost posibilă verificarea în mod independent a acestor afirmații.

Preşedintele rus Vladimir Putin nu va susţine tradiţionalul său dialog anual televizat denumit „Linia directă” cu poporul, în cursul căruia răspunde în direct la întrebări din partea publicului, în luna iunie, aşa cum a făcut-o în decursul mai multor ani, transmit DPA şi Interfax, potrivit Agerpres.

Pregătirile sunt în curs, dar încă nu s-a stabilit o dată concretă pentru acest eveniment, a afirmat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a exclus posibilitatea ca acest show televizat să aibă loc luna aceasta.

Peskov afirmase săptămâna trecută că „Linia directă” cu poporul ar putea avea loc la scurt timp după Forumul economic internaţional de la Sankt-Petersburg, preconizat pentru mijlocul lunii iunie.

Dialogul lui Putin în direct cu populaţia rusă se desfăşoară în mod tradiţional din 2017 în luna iunie, cu o singură excepţie în 2020, primul an al pandemiei de COVID-19. „Linia directă” este un program de o oră în care ruşii obişnuiţi îşi pot exprima preocupările personale în dialog cu şeful statului.

Mai multe detalii: Putin amână show-ul televizat anual „Linia Directă”, în care răspundea la întrebările cetățenilor ruși, anunță Peskov

Scumpirea puternică a cerealelor, din cauza blocării exporturilor, care ameninţă lumea cu o criză alimentară, este provocată de „agresiunea rusă” în Ucraina şi nu de sancţiunile impuse Moscovei, a subliniat miercuri ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, potrivit agenției France Presse, citată de news.ro.

„Adevărata cazuă a acestei crize: este vorba despre agresiunea rusă, nu despre sancţiuni”, a declarat presei şeful diplomaţiei ucrainene.

Kuleba şi-a exprimat satisfacţia pentru faptul că a „ruinat” versiunea rusă, potrivit căreia „cauza crizei alimentare mondială ar fi sancţiunile” impuse Moscovei.

Rusia a anunțat că a doborât trei rachete ucrainene la periferia orașului Herson, informează Sky News. Orașul din sudul Ucrainei a fost primul din timpul războiului care a căzut în mâinile armatei ruse, după ce a fost supus unui șir neîncetat de atacuri.

Ministerul de Externe al Rusiei a afirmat acum că trei rachete Tochka-U au fost lansate asupra regiunii de către „naționaliștii” ucraineni.

Distribuind mai multe fotografii cu rachetele, pe Twitter, miniterul a precizat că acestea au provocat unele pagube.

⚡️ On the outskirts of Kherson, Russian air defense forces shot down three Tochka-U missiles fired by Ukrainian nationalists.

And here are some images depicting the Ukrainian Tochka-U missiles reached the Kherson and Zaporozhye regions, as well as damage they caused.

📸@rianru pic.twitter.com/nhhmXB1SBg

— MFA Russia 🇷🇺 (@mfa_russia) June 8, 2022

Sky News notează nu a reușit să verifice independent aceste afirmații.

În aprilie, o rachetă balistică cu rază scurtă de acțiune Tochka-U a fost folosită într-un atac asupra gării principale din Kramatorsk, în regiunea Donețk, provocând moartea a cel puțin 50 de persoane.

Oficialii ruși au acuzat Ucraina și pentru această lovitură, susținând că armata rusă nu folosește această armă. Aceste declarații au fost, și încă sunt, contestate vehement de către Ucraina.

Ucraina a criticat-o pe Angela Merkel, fosta șefă a guvernului federal german, după ce aceasta a declarat că „nu are de ce să își ceară scuze” pentru răspunsul său la anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, scrie BBC.

Merkel, care a părăsit funcția de cancelar în urmă cu șase luni, a declarat marți că Europa și Rusia sunt vecini care nu se pot ignora reciproc. „Trebuie să găsim o modalitate de a coexista în ciuda tuturor diferențelor noastre”, a spus ea.

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a declarat, însă, că Merkel a „împins” Europa către o mai mare dependență de aprovizionarea cu energie rusească.

„Dacă cancelarul Merkel a știut mereu că Rusia plănuiește un război și că obiectivul lui Putin este acela de a distruge UE, atunci de ce ar construi [Germania] Nord Stream 2?”, a scris Podoliak, pe Twitter.

If Сhancellor #Merkel always knew that 🇷🇺 was planning a war and Putin’s goal is to destroy the EU, then why would build the Nord Stream 2? „I was not naive” – said the chancellor. Then why did you shoved 🇪🇺 on the 🇷🇺 oil/gas needle? And why does 🇩🇪 have to fix this mistakes now?

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) June 8, 2022

Succesorul lui Merkel, Olaf Scholz, a suspendat proiectul gazoductului Nord Stream 2 în luna februarie, după începutul invaziei ruse în Ucraina.

Rabinul-șef al Moscovei, Pinchas Goldschmidt, a părăsit Rusia după ce a fost supus unor presiuni pentru a susține invadarea Ucrainei, susține o rudă a acestuia, potrivit The Guardian.

Jurnalistul Avital Chizhik-Goldschmidt, din New York, a scris pe Twitter că Goldschmidt a refuzat să susțină public ceea ce Moscova numește „operațiunea sa militară specială” în Ucraina, al cărei scop îl reprezintă „denazificarea” țării vecine.

Can finally share that my in-laws, Moscow Chief Rabbi @PinchasRabbi & Rebbetzin Dara Goldschmidt, have been put under pressure by authorities to publicly support the ‘special operation’ in Ukraine — and refused. pic.twitter.com/Gy7zgI3YkJ

— Avital Chizhik-Goldschmidt (@avitalrachel) June 7, 2022

Ministerul ucrainean de Externe a distribuit o fotografie emoționantă care arată doi soldați ghemuiți și adormiți într-un tranșeu, anunță Sky News.

„Acești apărători ucraineni în pozițiile lor. Ei dorm în tranșee reci pentru ca noi să putem dormi în casele noastre”, a afirmat ministerul, într-o postare pe Twitter.

„Bărbați și femei curajoși apără granițele ucrainene, făcând din Europa un loc sigur pentru a trăi”, mai scrie în postarea ministerului de Externe de la Kiev.

These are #Ukrainian defenders in their positions. They sleep in cold trenches, so we can sleep in our homes 🏡.

Brave men and women are defending the Ukrainian borders, also making Europe a safe place to live.

📸 Leonid Ostaltsev#StandWithUkraine️#StopRussianWar pic.twitter.com/b7p1NxvIxF

— MFA of Ukraine 🇺🇦 (@MFA_Ukraine) June 8, 2022

Peste șapte milioane de oameni au părăsit Ucraina de la începutul invaziei ruse, a anunțat miercuri Agenția ONU pentru refugiați, potrivit Sky News și Euronews.

Un total de 7.023.559 de treceri de frontieră au fost înregistrate de la începutul războiului, pe data 24 februarie, arată cele mai recente date ale agenției.

Numărul de refugiați individuali din Ucraina înregistrați în întreaga Europă s-a ridicat la 4.712.076, Polonia, Rusia și Republica Moldova fiind principalele țări gazdă.

Forţele ruse îşi consolidează poziţiile de luptă în Insula Şerpilor, ocupată temporar de invadatori, şi caută variante pentru o posibilă debarcare de trupe pe coasta regiunii Odesa, în sudul Ucrainei, a declarat miercuri şefa centrului de presă al Forţelor de apărare din sudul Ucrainei, Natalia Gumeniuk, citată de agenţia de presă Ukrinform.

„La ora actuală nu se observă o activitate intensă din partea grupului naval al Federaţiei Ruse în Marea Neagră. Acesta încearcă să păstreze distanţa faţă de coastă, ţinând cont că ar putea fi vizat de forţelor ucrainene, aşa cum s-a întâmplat cu crucişătorul ‘Moskva'”, a afirmat Gumeniuk, adăugând că invadatorii ruşi continuă să instaleze noi echipamente în Insula Şerpilor, unde încearcă să-şi consolideze poziţiile, potrivit Agerpres.

Ruşii au instalat deja câteva sisteme de apărare antiaeriană în Insula Şerpilor pentru a-şi apăra navele de eventualele atacuri dinspre ţărm, a spus responsabila ucraineană într-o conferinţă de presă susţinută la sediul Ukrinform.

În plus, afirmă aceasta, invadatorii au adus în zona insulei nave mari de desant. Cu toate acestea, o operaţiune de desant la Odesa, anunţată încă la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, nu a avut loc încă, deşi câteva tentative în acest sens au fost zădărnicite de forţele ucrainene, a adăugat ea.

La ora actuală, vedem că inamicul caută în continuare variante pentru o desantare de trupe la Odesa sau pentru o operaţiune de sabotaj, a declarat Natalia Gumeniuk. Ea a spus că forţele armate ucrainene apără coasta de nord-vest a Mării Negre, cerând civililor să nu împiedice forţele de apărare din sudul Ucrainei, pentru a-şi desfăşura activitatea cu succes.

„Litoralul (Odesei) este în continuare o linie de apărare şi poate fi folosit atât de inamic, ca rampă de lansare pentru un atac asupra Ucrainei, cât şi de forţele ucrainene pentru respingerea inamicului. Am face bine dacă ne-am odihni pe litoral după ce vom fi învins invadatorul”, a mai afirmat Natalia Gumeniuk.

Până în prezent, forţele ruse au instalat în Insula Şerpilor 29 de echipamente şi tehnică militară. În special, în insulă au fost amplasate trei sisteme de rachete cu lansare multiplă „Grad”, două sisteme de rachete antiaeriene „Tor” (mobile şi autopropulsate), patru sisteme de apărare antiaeriană „Panţîr- S1” (mobile şi autopropulsate), precum şi alte 10 echipamente care sunt acoperite cu plase de camuflaj, notează Ukrinform.

În luna mai, în zona Insulei Şerpilor forţele ucrainene au scufundat crucişătorul „Moskva” – nava amiral a Flotei ruse din Marea Neagră. Ulterior, un vas rusesc de debarcare „Serna”, echipat cu sisteme de rachete antiaeriene „Tor”, a fost distrus în urma unui atac cu drone Bayraktar. Apoi, ucrainenii au scos din funcţiune două nave ruseşti de desant şi asalt Raptor, iar la scurt timp au lovit puternic alt vas rusesc de tipul Raptor, care a fost avariat.

Forțele ucrainene care luptă împotriva trupelor ruse în orașul-cheie Severodonețk, din estul țării, sunt pe punctul de a se retrage, deși guvernatorul regional insistă că ucrainenii încă se luptă „pentru fiecare centimetru” din oraș, relatează Reuters, The Associated Press și The Guardian.

Forțele speciale ucrainene au lansat o contraofensivă cu câteva zile în urmă și au curățat aproape jumătate din oraș, dar nu avea sens ca acestea să mai rămână atunci când armata rusă a început să „niveleze” zona cu bombardamente și lovituri aeriene, a declarat Serhiy Haidai, guvernatorul din Luhansk, citat de agenția de presă RBC-Ucraina.

„Forțele noastre controlează acum, din nou, doar periferia orașului. Dar luptele continuă, forțele noastre apără Severodonețkul, este imposibil să spunem că rușii controlează complet orașul”, a declarat Haidai.

Guvernatorul regional a adăugat că „tot ceea ce are armata rusă – artilerie, mortiere, tancuri, aviație – toate acestea le folosesc în Severodonețk pentru a șterge orașul de pe fața pământului și a-l cuceri complet”.

Anterior, pe aplicația de mesagerie Telegram, el a afirmat că forțele ucrainene încă luptă „pentru fiecare centimetru din oraș”.

Haidai a indicat că trupele ucrainene s-ar putea retrage pe poziții mai ușor de apărat. Orașul de peste râu, Lisichansk, se află pe un teren mai înalt. Guvernatorul a sugerat anterior că forțele ucrainene ar putea fi nevoite să se retragă pentru a evita să fie încercuite de ruși.

Un tribunal ucrainean a decis confiscarea unor proprietăți ruse și belaruse, care valorează peste 18,5 milioane de dolari, relatează The Kyiv Independent.

O anchetă preliminară a constatat că întreprinderile ruse și belaruse au importat în Ucraina 420 de vagoane de cale ferată împreună cu îngrășăminte și tije metalice, încălcând legislația vamală ucraineană. Aceste companii au evitat, astfel, plata unor sume mari de impozite, potrivit Biroului Procurorului General al Ucrainei și Biroului de Securitate Economică.

Canada a interzis exportul de servicii către industriile rusești de petrol, gaze și produse chimice, în cadrul unui nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, informează The Kyiv Independent.

Printre cele 28 de tipuri de consultanți canadieni cărora li se interzice să lucreze cu sectorul energetic rusesc se numără agențiile de publicitate și de relații publice, precum și consultanții tehnici și de management.

Oleksandr Syenkevych, primarul orașului Mikolaiv, a vorbit pe Telegram despre eforturile umanitare menite să îmbunătățească aprovizionarea cu apă a orașului situat în sudul Ucrainei, între Odesa și Herson, relatează The Guardian.

„Mikolaivul a primit cinci transportoare de apă nou-nouțe de la Comitetul Internațional al Crucii Roșii din Ucraina. După ce vom finaliza toate documentele necesare, le vom pune imediat în funcțiune. Le mulțumesc sincer partenerilor noștri. Vreau să remarc faptul că Crucea Roșie ajută în mod activ orașul nostru să rezolve problema aprovizionării cu apă. Această organizație furnizează apă potabilă locuitorilor noștri și ne ajută să achiziționăm reactivi pentru purificarea apei”, a afirmat edilul.

Fostul ofițer de informații britanic Christopher Steele spune că „nu-l vede” pe președintele rus Vladimir Putin rămânând la putere „peste trei sau șase luni”, relatează BBC.

Christopher Steele a declarat pentru postul britanic de radio că, odată ce sancțiunile occidentale împotriva Rusiei – în special măsurile energetice – vor începe să producă efecte depline, zilele lui Putin vor fi „numărate”.

Steele a invocat semne care arată că „starea de sănătate a lui Putin se deteriorează” și a spus că, dacă sursele americane și britanice sunt corecte, liderul rus ar putea ajunge, în aceste câteva luni, în „incapacitatea” de a mai conduce țara.

Orașul-port Mariupol, cucerit în totalitate de forțele ruse, se confruntă cu un „colaps medical”, susține Petro Andriușcenko, un consilier al primarului local, potrivit The Kyiv Independent.

Petro Andriușcenko a scris miercuri pe contul său de Telegram că în oraș există o lipsă „catastrofală” de personal medical.

Trupele ruse de ocupație „‘conving localnicii care au peste 80 de ani să se întoarcă să lucreze în spitale”, a precizat consilierul.

Aproximativ 100.000 de ucraineni au rămas blocați în orașul ocupat Mariupol, fără utilități, mâncare sau apă.

Trupele ruse au efectuat atacuri asupra a 14 așezări din regiunea Donețk, în ultimele 24 de ore, rănind șapte persoane, a anunțat miercuri biroul procurorului regional din Donețk, potrivit Ukrainska Pravda.

„Pe 6-7 iunie, Forțele Armate ale Federației Ruse și formațiunile armate ilegale aflate sub controlul lor au efectuat bombardamente de artilerie asupra localităților Avdiivka, Krasnohorivka, Marinka, Kurakhove, Bohoiavlenka, Lastochkine, Netailove, Ocheretyne, Toretsk, Zhelanne din districtul Pokrovsk, asupra podului Siversk, din districtul Bahmut, asupra podurilor Lyman și Mykolaivka din districtul Kramatorsk, lansând tiruri inclusiv de pe teritoriul așezărilor ocupate temporar din regiunea Donețk”, a transmis biroul procurorului regional din Donețk, într-o postare pe Facebook.

„Ca urmare a atacurilor devastatoare ale invadatorilor ruși, 7 civili au fost răniți de șrapnel”, a precizat sursa citată.

Se pare că rușii au tras asupra clădirilor de apartamente și a gospodăriilor private, a spațiilor comerciale, a unui cămin și a altor facilități și obiective care nu au nicio legătură cu infrastructura militară.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

De asemenea, forțele ruse de ocupație au minat câmpurile dintre satele Novoselivka și Zhelanne din districtul Pokrovsk.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că peste 31.000 de soldați ruși au murit în Ucraina de la începutul invaziei, relatează The Guardian.

Zelenski a adăugat că războiul „costă” forțele armate ale Rusiei „300 de vieți pe zi” și va ajunge în curând la un nivel inacceptabil pentru Moscova.

Publicația britanică notează că afirmațiile liderului ucrainean nu pot fi verificate în mod independent.

Un complex comercial din Harkov a fost lovit de bombardamente, fiind pentru prima dată în ultimele săptămâni când al doilea oraș ca mărime din Ucraina a fost vizat de atacurile rușilor, scrie BBC.

Camerele de supraveghere au suprins momentul în care s-a produs explozia.

Supermarketul din imagini, care era închis din cauza orei târzii, a fost grav avariat, dar nu s-au înregistrat victime.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov, a anunțat anterior în cursul zilei miercuri că bombardamentele rusești au ucis 5 civili și au rănit alți 12 pe parcursul ultimelor 24 de ore. Syniehubov a precizat că mai multe clădiri rezidențiale și un supermarket au fost avariate în timpul atacurilor.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat miercuri că ţara sa nu va accepta un statut alternativ celui de candidat pentru aderarea la UE, referindu-se la propunerile de creare a unei noi organizaţii care să includă şi Ucraina, relatează Agerpres, care preia agenţia EFE.

”Nu vom accepta substitute sau alternative la statutul de candidat, oricare ar fi ele”, a spus Kuleba, la o întâlnire cu presa desfăşurată la Kiev. După ce a susţinut că Ucraina îndeplineşte criteriile de aderare la UE şi că are nevoie să primească statutul de ţară candidată, ministrul ucrainean a menţionat că ”de mult timp jucăm acest joc şi ştim cum funcţionează el”, făcând aluzie la declaraţiile unor lideri europeni despre o aderare a Ucrainei la UE într-un viitor nedefinit.

Pe de altă parte, ministrul Kuleba a respins posibilitatea unui armistiţiu cu Rusia care să presupună încetarea ostilităţilor în punctul actual. Ucraina nu are nevoie de un al treilea acord Minsk, a adăugat el cu referire la acordurile din 2015 pentru soluţionarea conflictului din Donbas, şi nici de noi linii de demarcaţie care ”să îngheţe din nou situaţia ani la rând şi să prelungească durerea şi suferinţa”.

Prin urmare, Kuleba le-a cerut aliaţilor Kievului să respecte această poziţie şi să trimită Ucrainei mai multe arme, inclusiv artilerie grea şi sisteme de rachete, de care armata ucraineană are nevoie pentru a lansa ”o contraofensivă pe scară extinsă pentru a expulza Rusia de pe teritoriul ucrainean”.

De asemenea, ministrul ucrainean a anunţat miercuri că a trimis Uniunii Europene o propunere pentru un al şaptelea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, apreciind că acesta este necesar pentru ”a spori presiunea” asupra Moscovei. Kievul cere astfel noi sancţiuni împotriva sectoarelor energetic, financiar şi comercial, precum şi noi măsuri punitive împotriva oligarhilor, funcţionarilor de rang înalt şi responsabililor companiilor de stat ruse.

Administrația președintelui american Joe Biden a emis noi restricții de investiții care le interzic americanilor să cumpere acțiuni și obligațiuni rusești, informează CNN.

Interdicția este cea mai recentă măsură luată de oficialii americani pentru a intensifica presiunea financiară asupra Rusiei ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina.

Potrivit noului ghid emis luni de Departamentul Trezoreriei, investitorilor americani le este interzis să cumpere „atât titluri de creanță noi, cât și pe cele existente, precum și titluri de capital emise de o entitate din Federația Rusă”.

Până în prezent, americanii puteau cumpăra acțiuni și obligațiuni rusești, tranzacții care erau efectuate pe piețele secundare.

Americanii vor putea în continuare să vândă acțiuni și obligațiuni rusești, dar numai către o „persoană din afara SUA”, a precizat Trezoreria. Americanii nu sunt „obligați” să se debaraseze de titlurile de valoare rusești și pot continua să le dețină, potrivit ghidului.

De asemenea, investitorii americani pot investi în continuare în fonduri americane care dețin titluri de valoare rusești, atâta timp cât aceste participații rusești nu reprezintă cea mai mare parte a activelor fondului respectiv.

Cancelarul german Olaf Scholz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au convenit „să facă tot posibilul” pentru reluarea exporturilor de cereale din Ucraina, în contextul în care îngrijorările legate de o criză alimentară globală cresc, relatează CNN.

În timpul unei convorbiri telefonice care a avut loc miercuri, Scholz l-a informat pe liderul ucrainean cu privire la discuțiile sale cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele francez Emmanuel Macron din 28 mai, potrivit unui comunicat al Cancelariei germane.

„Cancelarul și președintele ucrainean au făcut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la situația militară și umanitară actuală din Ucraina. Ei au convenit că trebuie făcut totul pentru a permite exportul de cereale din Ucraina, în special pe cale maritimă”, potrivit Cancelariei.

Convorbirea dintre cei doi lideri vine în contextul în care miniștrii de externe turc și rus s-au întâlnit miercuri la Ankara pentru a discuta probleme legate de exporturile de cereale din Ucraina.

Într-un mesaj postat miercuri pe Twitter, Zelenski a declarat că a ridicat, în discuția cu Scholz, problema „respectării de către Rusia a regulilor internaționale de tratare a prizonierilor de război”. De asemenea, liderul de la Kiev a subliniat importanța luării unei decizii privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, potrivit tweet-ului.

Had a phone conversation with @OlafScholz. Discussed enhancing defense support for 🇺🇦 & ensuring global food security. Raised the issue of RF’s compliance with international rules of treatment of war prisoners. Stressed the importance of decisions on the integration of 🇺🇦 in 🇪🇺.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 8, 2022

Rusia a minimalizat miercuri rolul ofensivei sale în Ucraina în scumpirea puternică a cerealelor pe plan global şi a îndemnat „să nu se exagereze” importanţa producţiei ucrainene în lume, relatează AFP, potrivit news.ro.

„Trebuie să nu se exagereze importanţa şi influenţa pe pieţele internaţionale a rezervelor de cereale ucrainene”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Este un procent prea mic ca să aibă un impact semnificativ în criza alimentară mondială, care a început deja”, a adăugat acesta.

Dmitri Peskov consideră că această criză este cauzată de „un lanţ de evenimente şi de acţiuni nefericite ale guvernelor din întreaga lume”, dar nu a precizat la ce anume se referă.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat anterior, în cursul vizitei la Ankara, că ofensiva rusă în Ucraina „nu este cauza sau catalizatorul crizei alimentare”. „Noi am acordat multă atenţie problemei exporturilor cerealelor ucrainene, pe care colegii noştri occidentali şi ucraneni încearcă să o prezinte ca pe o criză universală, în pofida faptului că aceste cereale reprezintă doar 1% din producţia mondială de grâu şi alte cereale”, a dat asigurări Lavrov.

Parlamentul ungar a votat miercuri prelungirea până la 1 noiembrie a stării de urgenţă instituite din cauza războiului din Ucraina, transmite MTI, potrivit Agerpres.

Legea privind ordinea juridică specială, extinsă pentru a include situaţiile de catastrofă umanitară sau război într-o ţară vecină cu Ungaria, a fost aprobată cu prioritate, cu 116 voturi pentru şi 43 împotrivă.

Scopul său este să pună la dispoziţia guvernului toate instrumentele necesare pentru a ajuta persoane refugiate din cauza războiului şi a proteja ţara de efectele economice nefavorabile ale conflictului, precizează sursa citată.

Mai multe detalii: Ungaria prelungeşte până la 1 noiembrie starea de urgenţă în legătură cu războiul din Ucraina

Un acord care să permită reluarea exporturilor ucrainene de cereale prin crearea unui coridor navigabil sigur în Marea Neagră încă nu se poate materializa, din cauza neîncrederii persistente între Moscova şi Kiev, relatează agenţia DPA după întrevederea desfăşurată miercuri la Ankara între miniştrii de externe turc şi rus, Mevlut Cavusoglu şi Serghei Lavrov, potrivit Agerpres.

Acesta din urmă a declarat după întrevedere că Rusia este pregătită să ofere garanţii formale că nu va ataca porturile ucrainene dacă Ucraina îşi deminează zonele de coastă pentru a permite exportul cerealelor.

”Suntem dispuşi să formalizăm (această garanţie) într-o formă sau alta”, a spus Lavrov la o conferinţă de presă comună cu omologul său turc. ”Preşedintele (rus Vladimir) Putin a spus deja public că noi vom garanta securitatea acestor rute şi vom garanta că – în cazul în care Ucraina îşi deminează porturile şi va lăsa navele să iasă – nu vom profita de această situaţie în cadrul operaţiunii militare speciale aflată în desfăşurare”, a adăugat ministrul rus.

O soluţie rămâne teoretic posibilă prin oferta Turciei de a ajuta la deminarea apelor sau la asigurarea unei treceri în siguranţă a navelor, a mai menţionat Lavrov.

La rândul său, Cavusoglu a declarat că ţara sa privilegiază planul ONU care implică această organizaţie şi cele trei ţări (Rusia, Ucraina şi Turcia). Dar Kievul şi Moscova tot mai trebuie să ajungă la un acord, a remarcat ministrul turc.

Pe de altă parte, Lavrov a minimalizat temerile globale despre o criză alimentară, apreciind că aceasta este ”cu adevărat o problemă minoră”. Ofensiva rusă în Ucraina ”nu este cauza sau catalizatorul crizei alimentare” globale, a subliniat el. ”Am acordat multă atenţie problemei exporturilor cerealelor ucrainene, pe care colegii noştri occidentali şi ucrainenii încearcă să o prezinte ca pe o criză universală, în timp ce ponderea acestor cereale reprezintă mai puţin de 1% din producţia mondială de grâu şi de alte cereale”, a explicat ministrul rus.

Ministrul italian de externe Luigi Di Maio avertizase mai devreme miercuri că menţinerea blocadei asupra exporturilor ucrainene de grâu în urma agresiunii militare ruse asupra Ucrainei riscă să provoace moartea a milioane de persoane în alte părţi ale lumii.

Ucraina încearcă să își sporească capacitatea de stocare a cerealelor, cum ar fi grâul și porumbul, înainte de recolta de vară, care se va adăuga la un stoc existent deja de 23,5 milioane de tone, a anunțat miercuri prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal, potrivit publicației Politico.

Într-o postare pe contul său de Telegram, premierul a spus că salvarea noii recolte este una dintre „principalele provocări” cu care se confruntă acum fermierii ucraineni, pe lângă accesul la combustibil.

Blocada navală impusă de Rusia asupra principalelor porturi maritime ucrainene, precum Odesa și Mikolaiv, de la Marea Neagră, ține blocate în țară 23,5 milioane de tone de cereale, precum porumbul, grâul și semințele oleaginoase (precum floarea-soarelui), în timp ce doar o cincime din exportul obișnuit de grâne este livrat în fiecare lună pe la frontierele terestre ale Ucrainei.

Kievul își propune să își crească capacitatea de stocare a cerealelor cu 10 până la 15 milioane de tone, prin organizarea de „depozite mobile” în ferme, a precizat șeful guvernului ucrainean. Problema de depozitare a țării amenință să agraveze criza alimentară globală, deoarece calitatea alimentelor ținute în silozuri se deteriorează în timp.

Fermierii ucraineni au reușit să planteze trei sferturi din terenurile agricole pe care le-au însămânțat anul trecut în această perioadă, a adăugat Șmihal. „Guvernul a luat toate măsurile posibile pentru a duce la bun sfârșit cea mai dificilă campanie de însămânțare din istorie. Acum trebuie să avem același succes la cules și recoltare”, a punctat premierul ucrainean.

Mai multe detalii: 23,5 milioane de tone de alimente sunt blocate în Ucraina. Care este principala provocare cu care se confruntă acum fermierii

Rusia a semnalat că ar avea noi planuri de a organiza un „referendum” în regiunea Zaporojie, într-o încercare de a anexa teritoriul controlat de soldații săi în sudul Ucrainei, scrie BBC.

Un oficial instalat în regiunea Zaporojie de către Kremlin a declarat pentru agenția rusă de știri TASS că există planuri pentru organizarea unui astfel de vot privind „aderarea” la Rusia.

El nu a vorbit despre data la care ar putea fi organizat votul, dar a spus că scrutinul va fi valabil dacă se va înregistra o prezență de 50%.

Ieri, un oficial instalat de Rusia în regiunea Herson a sugerat că Moscova ar putea încerca să organizeze un referendum similar acolo.

Observatorii spun că este puțin probabil ca un scrutin credibil să poată fi organizat într-o regiune în care au loc ostilități active.

„Referendumul” din 2014, în urma căruia Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, a fost condamnat de națiunile occidentale ca fiind ilegal și o farsă.

Ucraina și Rusia au predat fiecare trupurile a 50 dintre soldații lor decedați, în cadrul unui schimb care a inclus 37 de luptători ucraineni uciși la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, a anunțat miercuri Ministerul ucrainean pentru Reintegrare, potrivit Reuters și BBC.

Într-o declarație publicată pe site-ul său, ministerul a precizat că schimbul a avut loc pe linia frontului în regiunea Zaporojie, din sud-estul Ucrainei. Instituția a precizat că astfel de schimburi vor continua.

Anunțul vine în urma unui alt schimb care a avut loc la începutul săptămânii, în cadrul căruia Ucraina și Rusia au primit fiecare câte 160 de trupuri ale soldaților căzuți la datorie.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov, a anunțat miercuri că bombardamentele rusești au ucis 5 civili și au rănit alți 12 pe parcursul ultimelor 24 de ore, informează The Kyiv Independent.

Forțele ruse continuă să bombardeze orașul Harkov și regiunea mai extinsă cu artilerie și sisteme de rachete cu lansare multiplă, a precizat Oleh Syniehubov, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Guvernatorul a adăugat că mai multe clădiri rezidențiale și un supermarket au fost avariate în timpul atacurilor asupra Harkovului.

Războiul din Ucraina a făcut ca perspectivele de creştere să fie mult mai sumbre, chiar dacă economia mondială ar trebui să evite o criză a stagflaţiei, aşa cum s-a înregistrat în anii ’70, a avertizat miercuri Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres.

Organizaţia cu sediul la Paris se aşteaptă anul acesta la o creştere a economiei globale de 3%, mult sub nivelul de 4,5% previzionat în decembrie. Anul viitor, creşterea ar urma să încetinească şi mai mult, la 2,8%, faţă de previziunea anterioară, de 3,2%, conform raportului OCDE.

Orice atenuare a poverii creşterii preţurilor este puţin probabilă, anul acesta inflaţia urmând să atingă nivelul de vârf de 8,5% în ţările OCDE, înainte de a scădea la 6% în 2023. Anterior, OCDE previziona o rată a inflaţiei de 5% în 2022 şi de 3% în 2023.

În pofida creşterii mai reduse şi a perspectivelor inflaţioniste ridicate, OCDE vede un risc limitat de stagflaţie, ca cel din anii 1970, când şocul preţului petrolului a dus la creşterea şomajului şi inflaţie ridicată.

De asemenea, OCDE apreciază că sunt motive pentru retragerea măsurilor de stimulare monetară în ţările cu inflaţie ridicată, cum ar fi Statele Unite şi Europa de Est.

Zona euro, mult mai expusă la importurile de energie din Rusia şi la efectele războiului din Ucraina, ar urma să înregistreze o creştere de 2,6% anul acesta şi de 1,6% anul viitor, după ce anterior previziona un avans de 4,3% în 2022 şi de 2,5% în 2023.

Ministerul ucrainean de Interne a anunțat că rușii au efectuat, în dimineața zilei de miercuri, un atac aerian asupra orașului Bahmut, din regiunea Donețk. Atacul a lovit o clădire administrativă și o școală, cea din urmă fiind distrusă complet, informează The Kyiv Independent.

De asemenea, mai mulți civili au fost răniți, dar momentan numărul acestora este încă necunoscut.

Poliția și Serviciul de Securitate de Stat au documentat incidentul, tratându-l ca pe o crimă de război.

Ucraina înregistrează „pierderi semnificative în ceea ce privește efectivele, armele și echipamentele militare” în regiunea estică Donbas, afirmă Moscova, în cel mai recent bilanț al său privind evoluția situației de pe front, scrie BBC.

Ministerul rus al Apărării susține:

• Ucraina a pierdut peste 300 de militari, șase tancuri și alte vehicule în timpul ultimelor trei zile de lupte pentru orașul Svyatogorsk;
• Atacurile de artilerie din regiunea Zaporojie au ucis alți 320 de „naționaliști” ucraineni;
• Alte două avioane ucrainene și un elicopter au fost doborâte în regiunea Mikolaiv;
• Rachetele de înaltă precizie au lovit mai multe ținte, inclusiv fabrici și depozite de armament, în orașul Harkov și în jurul acestuia.

BBC precizează că nu poate verifica în mod independent aceste afirmații.

Rusia a încercat să își justifice invazia prin faptul că vrea să scape Ucraina de „naționaliști” sau „naziști” – o afirmație considerată de Kiev și de o mare parte a comunității internaționale drept propagandă nefondată.

Kievul a respins ca fiind ” vorbe goale” asigurările ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a spus că Moscova nu va folosi situația în avantajul său dacă Ucraina va permite ca transporturile de cereale să fie reluate prin Marea Neagră, relatează The Guardian.

„Ucraina și-a exprimat clar poziția cu privire la porturile maritime: este nevoie de echipament militar pentru a proteja linia de coastă și de o misiune navală pentru a patrula rutele de export din Marea Neagră”, a transmis purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Rusiei nu i se poate „permite să folosească coridoarele de cereale pentru a ataca” sudul Ucrainei, a avertizat Nikolenko.

Lavrovs words are empty. Ukraine has made its position on the sea ports clear: military equipment is required to protect the coastline and a navy mission to patrol the export routes in the Black Sea. Russia cannot be allowed to use grain corridors to attack southern Ukraine. pic.twitter.com/sWlNNrjTFj

— Oleg Nikolenko (@OlegNikolenko_) June 8, 2022

Turcia consideră „legitimă” cererea Rusiei de a fi ridicate sancţiunile aplicate exporturilor agricole ruseşti pentru a facilita exporturile ucrainene, a anunţat miercuri ministrul afacerilor externe turc Mevlut Cavusoglu, transmit AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„Dacă trebuie să deschidem piaţa internaţională pentru exporturile ucrainene, credem că ridicarea obstacolelor din calea exporturilor ruseşti este legitimă”, a declarat Cavusoglu, care l-a primit la Ankara pe omologul său rus Serghei Lavrov, pentru a ajunge la un acord asupra exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

Cavusoglu a precizat că este vorba de exporturile de „cereale şi îngrăşăminte” ruseşti, care nu sunt vizate de sancţiunile occidentale la adresa Moscovei, dar care au fost de fapt împiedicate de suspendarea schimburilor bancare şi financiare.

La cererea Naţiunilor Unite, Turcia şi-a propus ajutorul pentru a escorta convoaiele maritime din porturile ucrainene, în pofida prezenţei de mine, dintre care sute au fost detectate în apropiere de coastele turce, în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei. Potrivit lui Cavusoglu, „planul ONU este rezonabil şi realizabil”. „Ucraina şi Rusia ar trebui să-l accepte”, a spus șeful diplomației turce.

Războiul declanșat de Rusia pe 24 februarie, care blochează cea mai mare parte din exporturile din Ucraina prin Marea Neagră, a făcut să explodeze preţurile şi să planeze un risc mare de foamete în ţările care depind de aceste exporturi, în special ţări din Africa şi din Orientul Mijlociu.

Forţele ucrainene poate că ar trebui să se retragă din Severodoneţk, un oraş-cheie din estul Ucrainei, în poziţii mai bine fortificate, a afirmat miercuri guvernatorul regiunii ucrainene Luhansk, Serghei Haidai, potrivit news.ro care preia AFP.

„Poate că ar trebui să ne retragem”, a declarat Serghei Gaidai la postul ucrainean 1+1, în contextul în care oraşul este controlat în parte de către ruşi, de mai multe zile.

El a dat însă asigurări că o retragere nu ar însemna o abandonare definitivă a acestui oraş – crucial în controlarea întregului bazin minier Donbas.

„Sunt bombardamente peste tot, 24 de ore din 24”, iar Rusia îşi concentrează toate forţele în regiune, a subliniat guvernatorul regional.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a anunţat marţi că forţele ruse au „eliberat total” zonele rezidenţiale din Severodoneţk. „Preluarea controlului zonei industriale (a oraşului) şi a localităţilor vecne continuă”, dădea el asigurări, într-un briefing televizat.

Severodoneţk este cea mai mare localitate care se mai află sub controlul ucrainenilor în regiunea ucraineană Lugansk, din estul țării, acolo unde militarii ruşi au înaintat cu greu în ultimele săptămâni, după ce s-au retras sau au fost respinşi din alte părţi ale Ucrainei, inclusiv din regiunea Kievului.

Alimentele au devenit parte din „arsenalul de teroare” al Rusiei, a declarat miercuri șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit CNN.

Într-o alocuțiune rostită în fața Parlamentului European de la Strasbourg, von der Leyen a subliniat necesitatea urgentă de a restabili funcționarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, ca o soluție la criza alimentară globală iminentă.

„Acesta este un asediu rece, insensibil și calculat al lui Putin asupra unora dintre cele mai vulnerabile țări și oameni din lume. Și, prin urmare, onorabili eurodeputați, alimentele au devenit acum parte din arsenalul de teroare al Kremlinului și nu putem tolera acest lucru”, a declarat von der Leyen în fața legiuitorilor UE.

Sancțiunile UE împotriva Rusiei „nu vizează produsele alimentare de bază”, a subliniat șefa Comisiei Europene. „Ele nu afectează comerțul cu cereale sau alte alimente între Rusia și țările terțe. Iar embargoul portuar scutește total, în mod specific, bunurile agricole”, a adăugat ea, subliniind necesitatea de a contracara „dezinformarea” rusă cu privire la criza alimentară.

Comentariile șefei Executivului european vin în contextul în care miniștrii de externe rus și turc s-au întâlnit miercuri la Ankara pentru a discuta probleme legate de exporturile de cereale din Ucraina.

Von der Leyen a mulțumit Națiunilor Unite pentru „eforturile” depuse de această organizație în scopul sprijinirii refacerii porturilor ucrainene de la Marea Neagră, reiterând că „majoritatea cerealelor ucrainene nu pot fi exportate” decât pe aceste rute.

Se așteaptă ca UE să dea dovadă de „aceeași solidaritate” pe care „a arătat-o Ucrainei atunci când vine vorba de abordarea crizei alimentare din lume”, a adăugat Ursula von der Leyen, angajând blocul comunitar în această sarcină.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri că intențiile și obiectivele Rusiei în Ucraina sunt „clare” și a susținut că Moscova nu împiedică exporturile de cereale din Ucraina, relatează CNN.

În cadrul unei conferințe de presă comune cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, la Ankara, un jurnalist ucrainean l-a întrebat pe Lavrov: „În afară de produsele cerealiere, ce [altceva] a mai furat Rusia din Ucraina?”.

Ministrul rus de externe a răspuns că „în ceea ce privește cerealele, nu există niciun obstacol și nicio provocare cauzate de Federația Rusă”.

„Domnul Zelenski trebuie să dea o instrucțiune pentru ca porturile ucrainene să devină sigure”, a declarat Lavrov, reiterând remarcile sale anterioare potrivit cărora Ucraina trebuie să-și deminare apele pentru a asigura trecerea în siguranță a navelor.

Lavrov a susținut că „nu noi suntem cei vinovați” pentru crearea acestei probleme și că „mingea este în terenul lor [al ucrainenilor, n.r.]”.

Ministrul rus de externe a mai spus că țara sa discută cu armata turcă despre asigurarea unei treceri sigure a navelor.

Lavrov a declarat că Rusia are „intenții clare și obiective clare” în Ucraina, precizând că acestea sunt reprezentate de „eliberarea” țării din mâna unui „regim neonazist”, reluând astfel încă o dată această afirmație falsă a Kremlinului despre guvernul ucrainean.

Ucraina refuză să demineze portul Odesa pentru a putea relua exportul de cereale, pentru că forţele ruse ar putea exploata situaţia pentru a ataca oraşul, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al administraţiei regionale, Serghi Bratciuk, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

Dacă minele ar fi eliminate, Rusia „va dori să atace; visează să paraşuteze trupe”, a spus oficialul ucrainean, într-un mesaj video pe Telegram.

„Flota rusă din Marea Neagră va simula o retragere către Crimeea anexată. Însă imediat ce deminăm accesul în portul Odesa, flota rusă va fi acolo”, a susţinut el.

Bratciuk a făcut aceste comentarii înainte de întâlnirea de la Ankara a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, pentru discuţii privind instituirea unor culoare maritime pentru exportul de cereale pe Marea Neagră.

Cerealele ucrainene sunt în prezent reţinute în porturi din cauza blocadei navale ruse. La cererea ONU, Turcia şi-a oferit ajutorul pentru escortarea convoaielor maritime din porturile ucrainene, în ciuda prezenţei minelor, detectate până în apropierea coastelor turceşti.

Bratciuk a mai afirmat că Ucraina are nevoie de rachete anti-navă şi de escorte asigurate de ţările NATO.

Orice întâlnire dintre președinții rus și ucrainean trebuie să fie „productivă și bine pregătită”, a declarat miercuri, 8 iunie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit The Guardian.

”Poziția noastră este bine cunoscută. Orice întâlnire la cel mai înalt nivel trebuie să fie productivă și bine pregătită”, a spus Peskov.

De asemenea, reprezentantul Kremlinului a vorbit despre criza alimentară, precizând că sancțiunile occidentale trebuie ridicate pentru ca cerealele rusești să poată fi livrate pe piețele internaționale.

Nu au existat „discuții de fond” despre ridicarea sancțiunilor, a adăugat Peskov.

El a acuzat și că sancțiunile, care au înghețat aproape jumătate din rezervele de valută ale țării, ”împing Rusia într-o datorie artificială”.

Dacă Rusia nu eliberează porturile Ucrainei de la Marea Neagră, milioane de oameni ar putea muri de foame, avertizează ministrul italian de Externe, Luigi Di Maio, adăugând că următoarele săptămâni vor fi cruciale, potrivit BBC.

„Blocarea exporturilor de cereale înseamnă a ține ostatici și a condamna la moarte milioane de copii, femei și bărbați”, a spus șeful diplomației de la Roma după o întâlnire cu Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură, la care au participat alte țări mediteraneene.

Declarația sa vine pe fondul îngrijorărilor internaționale legate de incapacitatea Ucrainei de a exporta alimente la ritmul normal din cauza blocării porturilor sale de la Marea Neagră.

Rusia neagă că invazia sa în Ucraina declanșează o criză alimentară globală. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus astăzi, la Ankara, că responsabilitatea revine acum Ucrainei care trebuie să demineze apele din jurul porturilor sale pentru a lăsa ambarcațiunile să navigheze în siguranță.

Oleksii Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, afirmă că Rusia „creează în mod artificial obstacole” pentru a obține controlul asupra pieței de cereale a țării, relatează CNN.

„Poziția noastră cu privire la aprovizionarea cu cereale este clară: securitatea în primul rând. Rusia creează în mod artificial obstacole pentru a ocupa piața și a șantaja Europa din cauza penuriei de alimente”, a transmis oficialul ucrainean într-un mesaj pe Twitter.

Miniștrii de Externe ai Rusiei și Turciei se întâlnesc miercuri la Ankara pentru a discuta despre reluarea exporturilor de cereale din Ucraina.

Numărul investigațiilor crește cu fiecare zi, a declarat procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, care a anunțat miercuri, 8 iunie, că alte opt cazuri de presupuse crime de război au fost trimise în instanță, relatează The Guardian.

”Vorbim despre oameni care nu au venit doar ca luptători militari… ci au venit și să violeze, să omoare civili, să jefuiască, să umilească și așa mai departe”, a spus Venediktova.

Până acum, Ucraina a deschis peste 16.000 de anchete cu privire la posibile crime de război comise de armata rusă de la începutul conflictului, a adăugat procurorul general.

Irina Venediktova anunțase anterior că lista suspecților include „militari de top, politicieni și agenți de propagandă ai Rusiei” și că „se adaugă 200 până la 300 de noi cazuri de crime de război în fiecare zi”.

Multe dintre presupusele crime de război au fost identificate în regiunea Donbas din estul Ucrainei și includ posibilul transfer forțat de adulți și copii în Rusia, tortura și uciderea civililor.

Rusia neagă că a vizat civili în atacurile sale sau că soldații săi sunt implicați în comiterea unor crime de război în timp ce desfășoară ceea ce Moscova numește o „operațiune militară specială” în Ucraina.

În mai, sergentul Vadim Șișimarin, în vârstă de 21 de ani, a fost găsit vinovat de uciderea unui bărbat în vârstă de 62 de ani, în regiunea Sumî. Tânărul a fost condamnat la închisoare pe viață, acesta fiind primul verdict dintr-un proces legat de crimele de război comise de armata rusă în timpul invaziei în Ucraina.

Ulterior, doi militari ruși, Alexander Bobîkin și Alexander Ivanov, au fost condamnați la câte 11 ani și șase luni de închisoare pentru că au tras cu lansatoare multiple de rachetă asupra zonelor civile din Harkov.

Deschiderea unui coridor de securitate în Marea Neagră pentru exporturile de cereale din Ucraina este unul dintre subiectele discutate mercuri, la Ankara, de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și de omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, relatează Reuters, BBC și The Guardian.

Șeful diplomației ruse a afirmat în conferința de presă comună cu ministrul turc că speră că problemele legate de exporturile de cereale ale Ucrainei vor putea fi rezolvate – atât timp cât Kievul deminează apele din jurul porturilor sale.

Serghei Lavrov susține că Rusia și-a făcut deja treaba luând angajamentele necesare pentru ca navele să poată naviga în siguranță.

La rândul său, Cavusoglu a declarat că planul ONU de a deschide un coridor pentru a reporni exporturile de cereale ucrainene este rezonabil și necesită mai multe discuții cu toate părțile pentru a se asigura că navele vor fi în siguranță.

În ceea ce privește discuțiile de pace, Lavrov a spus că acestea trebuie să fie reluate înainte să existe o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. De asemenea, el a susținut că „operațiune militară specială a Rusiei” – așa cum descrie Moscova invazia în Ucraina – decurge conform planului.

Ministrul turc a descris întâlnirea cu omologul său rus drept una ”fructuoasă”, inclusiv voința de a reveni la negocierile dintre Moscova și Kiev pentru o posibilă încetare a focului. Turcia a găzduit discuții față în față între reprezentanții ruși și ucraineni în primele etape ale războiului.

„Grupul ucrainean din Donbas suferă pierderi semnificative de personal, arme și echipament militar”, potrivit celui mai recent raport al Minsterului rus al Apărării, citat de The Guardian.

Autoritățile ruse anunță și că în ultima zi trupele Moscovei au doborât două avioane MiG-29 și un elicopter Mi-8 în regiunea Mikolaiv, precum și 11 drone.

De asemenea, ”rachetele de înaltă precizie lansate cu aer în regiunea Harkov au lovit o fabrică blindată, în atelierele căreia s-au reparat și restaurat tancurile și alte vehicule blindate ale forțelor armate ale Ucrainei”, mai precizează ministerul rus.

The Guardian precizează că informațiile nu au putut fi verficate în mod independent.

Planul Moscovei este ca regiunea Herson, din sudul Ucrainei, să fie anexată cât mai curând Rusiei, după cum a declarat un oficial de la Kremlin, citat de BBC.

„Includerea regiunii Herson în Federația Rusă va fi făcută cu drepturi depline, similar cu aderarea Crimeei”, a declarat Serghei Kiriyenko, prim-adjunct al șefului administrației Moscovei, într-un raport difuzat de deputatul rus Igor Kastyukevici.

Kiriyenko a mai spus că distribuirea pașapoartelor rusești va începe foarte curând în oraș, acestea fiind oferite „fiecăreui locuitor al Hersonului care dorește” cetățenia rusă.

Hersonul a fost primul oraș important cucerit de Rusia la începutul invaziei în Ucraina, iar despre un referendum în regiunea cu același nume s-a vorbit încă de la începutul lunii martie.

Oficialii britanici din domeniul apărării au avertizat că o astfel de consultare populară va fi „aproape sigur” manipulată, astfel încât Moscova să-și poată legitima controlul.

Mai multe informații: Kremlinul anunță că Hersonul va fi anexat ”în totalitate” de Rusia, în curând

Țările occidentale nu sunt dispuse să discute despre un acord de pace ca soluție la criza din Ucraina, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, la radio Sputnik, potrivit agenției ruse TASS.

„În ceea ce privește Ucraina, acordul pașnic este exclus”, a spus Zakharova, acuzând SUA că au împiedicat eforturile de a se ajunge la un acord de pace în conflictul izbucnit în urmă cu opt ani în estul Ucrainei.

„Am fost martorii Statelor Unite, în special, care nici măcar nu sunt parte la formatul Normandiei, blocând toate eforturile”, a spus Zakharova.

SUA au stat în spatele regimului de la Kiev, făcând totul pentru a-l împiedica pe fostul președinte Petro Poroșenko și acum pe Vladimir Zelenski să-și onoreze angajamentele asumate în baza acordurilor de pace, a adăugat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Mai multe informații: Un acord pașnic în Ucraina este exclus pentru țările occidentale, spune purtătorul de cuvânt al MAE rus

Kremlinul ar fi desemnat avocați și psihologi care să lucreze cu familiile personalului crucișătorului scufundat Moskva, precizează Direcția de Informații Militare Ucrainene (GUR). Scopul lor a fi acela de a convinge familiile să se abțină de la divulgarea oricăror informații cu privire la decesele rudelor lor, într-un efort de a opri tensiunile sociale tot mai mari din Rusia, potrivit unui raport din 7 iunie al Institutului pentru Studiul Războiului, citat de publicația Kyiv Independent.

Kremlinul amenință că va anula compensațiile financiare pentru familiile membrilor echipajului crucișătorului Moskva dacă aceștia discută public despre scufundarea navei, astfel că, în semn de protest, unele rude refuză să se întâlnească cu comandanții flotei de la Marea Neagră, mai precizează reprezentanții Direcției de Informații Militare.

Surse mass-media ucrainene au raportat separat că Republica Populară Donețk (DNR) a modificat protocoalele de mobilizare și acum promite despăgubiri pentru personalul rănit și decedat din cauza revoltelor militarilor DNR din primele linii, se mai menționează în raportul think thank-ului american.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, și până la data de 8 iunie, Moscova a pierdut aproximativ 31.500 de soldați, potrivit celor mai recente estimări ale Statului Major al Forțelor Armate ucrainene, citate de Ukrainska Pravda.

Alte pierderi suferite de Rusia în războiul din Ucraina, potrivit Kievului:

• 1.393 de tancuri
• 3.429 de vehicule blindate de luptă
• 703 sisteme de artilerie
• 213 sisteme de lansare multiplă de rachete
• 96 de sisteme de apărare aeriană
• 212 aeronave
• 178 de elicoptere
• 559 de drone
• 125 de rachete de croazieră
• 13 ambarcațiuni
• 2.406 echipamente auto și cisterne
• 53 de echipamente speciale

Informațiile nu sunt exacte și nu au putut fi verificate în mod independent.

Ministrul ucrainean al Sănătății, Viktor Liașko, spune că aproximativ 15 milioane de oameni din țara sa vor avea nevoie de sprijin psihologic din cauza războiului, în timp ce 3-4 milioane de persoane vor trebui urmeze un tratament cu medicamente pentru tulburări mintale, relatează publicația Pravda.

„În fiecare zi va crește numărul persoanelor care vor simți consecințele asupra sănătății lor mintale.
Chiar și cei care au reușit să îndure primele luni de război se vor confrunta cu epuizare psihică, deoarece obișnuirea cu starea de război poate avea și un impact negativ asupra sănătății mintale”, a declarat Viktor Liașko într-o întâlnire privind înființarea Programului Național de Sănătate Mintală și Sprijin Psihosocial în Ucraina.

Practic, după război, cel puțin fiecare a cincea persoană va suferi consecinţe negative asupra sănătăţii mintale, potrivit estimărilor Ministerului Sănătății de la Kiev.

Se fac progrese în vederea organizării unui referendum privind anexarea regiunii ucrainene Zaporojie de către Rusia, a declarat pentru agenția Ria Novosti Vladimir Rogov, care face parte din administrația impusă de Moscova în regiunea sudică din țara vecină, potrivit The Guardian.

”Referendumul va avea loc anul acesta. Pregătirile vor dura câteva luni. Formularea întrebărilor va fi prezentată în viitorul apropiat. Cei mai mulți dintre locuitorii regiunii noastre doresc să se întoarcă în portul natal cât mai curând posibil și să devină parte a Marii Rusii”, a spus Rogov.

El precizează și că a fost planificată restabilirea legăturilor feroviare de marfă și pasageri dintre Crimeea și Zaporojie. Aceste servicii au fost oprite în urmă cu opt ani, când Rusia a anexat peninsula ucraineană.

„În Severodonețk au loc bătălii aprige, apărătorii noștri luptă pentru fiecare centimetru al orașului”, scrie guvernatorul Serghei Haidai pe Telegram, precizând că centrul regional din Luhansk se confruntă acum cu cele mai dure lupte, însă „nimeni nu va preda Severodonețk”, relatează The Guardian.

Rușii „nu controlează ruta Lisichansk-Bakhmut, ci trag puternic. Nu folosim acest drum, este prea periculos”, a mai precizat guvernatorul.

Potrivit acestuia, planurile forțelor ruse nu s-au schimbat, ele încercând să captureze Severodonețk până la data de 10 iunie.

”În plus, orcii [termen argotic pentru forțele ruse] plănuiesc din nou să traverseze râul Severski Doneț pentru a crea un cap de pod pentru ofensivă”, mai notează Haidai.

Alături de cele 22 de obuziere, Norvegia a oferit Ucrainei și piese de schimb, muniție și alte echipamente, potrivit Ministerului Apărării de la Oslo, citat de The Guardian.

„Guvernul norvegian a așteptat să anunțe public donația din motive de securitate. Donațiile viitoare nu pot fi anunțate sau comentate”, a se precizează într-un comunicat transmis miercuri.

Celor peste 1.000 de militari ucraineni și mercenari străini care au fost transferați în Rusia pentru o investigație li se vor adăuga alți prizonieri de război, potrivit unei surse oficiale, citată de agenția de presă de stat rusă TASS, relatează The Guardian.

„Peste 1.000 de oameni din Azovstal au fost transferați în Rusia. Oamenii legii lucrează cu ei. De asemenea, anchetatorii plănuiesc să trimită o serie de alți prizonieri în Rusia în viitor, în urma unei serii de confruntări față în față”, a declarat sursa oficială rusă, pentru TASS.

Sute de luptători ucraineni se află acum în custodia autorităților ruse după ce la finalul lunii mai s-au retras din luptă la ordinul Kievului și au ieșit din adăpostul de la uzina Azovstal din Mariupol. Soarta lor este incertă în prezent.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spunea recent că peste 2.500 de apărători de la Azovstal sunt ținuți captivi de ruși.

Mai multe informații: Moscova a început „o anchetă” asupra luptătorilor de la Azovstal. Peste 1.000 de soldați au fost transferați în Rusia

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „pur și simplu nu poate lua în calcul condiții prealabile pentru încheierea războiului”, într-un interviu pentru Financial Times, citat de The Guardian.

Victoria înseamnă restaurarea „întregului” teritoriul al Ucrainei, inclusiv a Crimeei – anexată de Rusia în 2014 – și a zonelor controlate de separatiști, a sugerat liderul de la Kiev.

„Trebuie să realizăm o eliberare completă a teritoriului nostru”, a spus Zelenski.

Mai mulți observatori de la Kiev se așteaptă ca războiul să continue cel puțin până la sfârșitul anului.

”Cartea călăilor” este un sistem în care ar urma să fie adunate dovezi ale crimelor de război, despre care Kievul spune că au fost comise în timpul ocupației ruse, a declarat marți, 7 iunie, președintele Volodimir Zelenski, potrivit The Guardian.

Procurorii ucraineni au anunțat că, de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, au înregistrat peste 12.000 de presupuse crime de război care au implicat peste 600 de suspecți.

”Săptămâna viitoare urmează să fie lansată o publicație specială – «Cartea călăilor» – un sistem de informații pentru a colecta confirmări ale datelor despre criminalii de război, criminalii din armata rusă”, a spus Zelenski într-un mesaj video.

Liderul ucrainean crede că acesta ar fi un element cheie în tragerea la răspundere a militarilor ruși pe care Kievul îi acuză că au comis crime, violuri și jafuri.

„Acestea sunt fapte concrete despre indivizi concreți vinovați de crime concrete crude împotriva ucrainenilor”, a adăugat președintele Ucrainei, amintind de localitatea Bucha din apropierea Kievului, unde anchetatorii au descoperit ceea ce spun ei că ar fi dovezi ale execuțiilor în masă.

Rusia continuă atacurile asupra orașului Severodonețk din regiunea estică Luhansk, lovituri în fața cărora apărarea ucraineană rezistă, se precizează într-un nou raport al Ministerului britanic al Apărării, care citează date ale serviciilor de informații de la Londra, potrivit The Guardian.

”Este puțin probabil ca vreuna dintre părți să fi câștigat teren semnificativ în ultimele 24 de ore”, se menționează în raport.

”Rusia își concentrează ofensiva pe sectorul central Donbas și a rămas în defensivă pe flancuri”, mai precizează instituția britanică.

Între timp, forțele ucrainene au lansat un contraatac cu succes în zona de sud-vest a Hersonului, unde au recâștigat un punct de sprijin pe malul estic al râului Ingulets, mai notează specialiștii de la Londra, adăugând că în regiune reprezentanții Moscovei aliniază forțat administrația cu cea a Federației Ruse prin introducerea rublei ca mijloc legal de plată și angajând profesori ruși pentru a introduce în școli programa și limba rusă.

”Foarte probabil, Rusia va revendica ocuparea Hersonului ca dovadă a asigurării unei guvernări și a unor standarde de viață îmbunătățite pentru poporul ucrainean”, mai scrie în raport.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 8 June 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/LUHrktqXFy

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/yfsIevTHoQ

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) June 8, 2022

Finanțarea suplimentară a fost aprobată marți, 7 iunie, de Consiliul de administrație al Băncii Mondiale. Suma de 1,49 de miliarde de dolari este menită să ajute guvenul de la Kiev să plătească salariile funcţionarilor publici şi asistenţilor sociali, relatează AFP, citată de Agerpres.

Prin acordarea acestui ajutor suplimentar, sprijinul Băncii Mondiale pentru Ucraina ajunge la peste patru miliarde de dolari.

”Portofoliul de proiecte al Băncii Mondiale pentru Ucraina susţine îmbunătăţirea serviciilor publice de care beneficiază în mod direct cetăţenii obişnuiţi în domenii precum alimentarea cu apă, canalizare, încălzire, electricitate, eficienţă energetică, drumuri, protecţie socială, educaţie şi sănătate”, se precizează într-un comunicat al instituției financiare internaționale.

Mai multe informații: Banca Mondială anunţă o finanţare suplimentară de aproximativ 1,5 miliarde de dolari pentru Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că urmează o iarnă foarte dificilă pentru țara sa în contextul ”agresiunii Rusiei”. În mesajul său de marți seară, liderul de la Kiev a anunțat că a discutat cu oficiali guvernamentali și reprezentanți ai celor mai mari companii energetice de stat despre pregătirea următorului sezon de încălzire, potrivit CNN și News.ro.

”În situaţia actuală, din cauza agresiunii Rusiei, aceasta va fi într-adevăr cea mai grea iarnă din toţi anii de independenţă (…) Trebuie să trecem prin ea pentru ca poporul nostru să simtă activitatea normală a statului”, a spus Zelenski, adăugând că există „probleme legate de achiziționarea unei cantități suficiente de gaz pentru sezonul de încălzire, acumularea de cărbune și producția de energie electrică”.

”În acest moment, nu ne vom vinde gazul și cărbunele în străinătate. Toată producţia internă va fi direcţionată către nevoile interne ale cetăţenilor noştri”, a spus liderul de la Kiev.

Totodată, el a cerut Guvernului să se asigure că ”tarifele la gaz şi energie electrică nu se vor schimba în sezonul următor de încălzire” și a anunțat un plan de reparare a centralelor termice și electrice avariate sau distruse de atacuri.

Mai multe informații: Zelenski avertizează că va urma ”cea mai grea iarnă” pentru ucraineni. Ce măsuri a anunțat în domeniul energiei

Cadavrele a 210 soldați ucraineni au fost repatriate începând de marți, potrivit Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, relatează CNN.

„Procesul de returnare a cadavrelor apărătorilor căzuți în Mariupol este în desfășurare”, datorită eforturilor personalului de coordonare a tratamentului prizonierilor de război, se precizează într-un comunicat al instituției.

Cele mai multe dintre trupurile returnate în Ucraina erau cele ale „apărătorilor eroici ai Azovstalului”, militarii de la fabrică de oțel din Mariupol, ultimul bastion al apărării Ucrainei din orașul-port de la Marea Azov.

Între timp, se încearcă repatrierea trupurilor tuturor soldaților ucraineni și se caută soluții în privința celor aproximativ 2.500 de prizonieri de război despre care se crede că se află în custodia forțelor ruse sau a celor susținute de Rusia.

„Toți soldații căzuți trebuie să se întoarcă pe teritoriul controlat de Ucraina. Și fiecare dintre ei va fi condus pe ultimul drum cu onorurile cuvenite eroilor”, mai scrie în comunicat.

Detectoarele de radiații din zona de excludere din jurul defunctei centrale nucleare ucrainene de la Cernobîl au fost repuse în funcțiune pentru prima dată de când zona a fost preluată de către forțele ruse, pe 24 februarie, iar nivelurile de radiații sunt normale, a anunțat marți Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit Reuters.

„Majoritatea celor 39 de detectoare care trimit date din zona de excludere (…) sunt acum vizibile pe harta IRMIS (Sistemul Internațional de Monitorizare a Radiațiilor, n.r.)”, a precizat organismul de supraveghere nucleară al ONU, într-un comunicat de presă.

„Măsurătorile primite până acum au indicat niveluri de radiații în concordanță cu cele măsurate înainte de conflict”, a adăugat Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Radiation detectors from the area around the #Chornobyl Power Plant, for the first time since 24 February, are transmitting data to the IAEA monitoring system. Measurements received so far indicate levels in line with those before the conflict. https://t.co/HxfPphlLO1 pic.twitter.com/zfNoGQw3q5

— IAEA – International Atomic Energy Agency (@iaeaorg) June 7, 2022

Biroul Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a anunțat marți că, până la data de 6 iunie, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a ucis cel puțin 4.253 de civili, informează The Kyiv Independent.

De asemenea, alți cel puțin 5.141 de civili au fost răniți.

Agenția ONU consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari. Oficialii ucraineni susțin că numai în orașul-port Mariupol au fost ucise până la 22.000 de persoane.

Unii locuitori ai orașului ucrainean devastat Mariupol care au reușit să fugă spun că nu au avut altă opțiune decât să se deplaseze în Rusia, în ceea ce guvernul de la Kiev consideră a fi „deportări”, scrie AFP, potrivit The Guardian.

După ce a petrecut săptămâni întregi într-un subsol din Mariupol și în urma morții tatălui ei, care a fost ucis într-un atac cu rachete, Tetyana a decis să părăsească orașul pentru a încerca să-și salveze fiica de nouă ani.

Fără conexiune la rețeaua de telefonie mobilă și fără nicio posibilitate de comunicare, ea a profitat de o pauză în timpul bombardamentelor pentru a merge la un punct de adunare amenajat de autoritățile proruse pentru a afla despre rutele de ieșire.

Acolo, acesteia i s-a spus că plecarea în Rusia era singura opțiune.

„Am fost în stare de șoc. Nu am vrut să mergem în Rusia. Cum poți să mergi într-o țară care vrea să te ucidă?”, a declarat contabila în vârstă de 38 de ani, print-o legătură telefonică din Riga, în Letonia, acolo unde s-a refugiat între timp împreună cu familia sa.

De mai multe săptămâni, autoritățile ucrainene acuză Moscova că a „transferat ilegal” peste un milion de ucraineni în Rusia sau în părțile din Ucraina controlate în prezent de forțele ruse.

Un oficial al Ministerului rus al Apărării, Mihail Mizintsev, a confirmat această cifră, de un milion de persoane, dar a susținut că civilii ucraineni sunt transportați doar pentru a fi „evacuați” din „zonele periculoase”.

Unii civili au fost într-adevăr forțați să se îndrepte spre Rusia, deoarece deplasarea în zonele controlate de ucraineni a fost blocată de desfășurarea luptelor. Vorbind cu AFP după ce a trecut din Rusia în Estonia, Yelyzaveta, originară din Izium, un oraș din estul Ucrainei, controlat în prezent de forțele ruse, a declarat că așa s-a întâmplat și cazul ei.

„A fost imposibil să mergem spre Ucraina. [Dar] nu prea poți să spui nu”, a precizat Yelyzaveta, despre faptul că a fost forțată să meargă în Rusia.

La fel ca Tetyana, alte două familii din Mariupol – unde guvernul ucrainean spune că au fost ucise 20.000 de persoane – au declarat că și ele au fost forțate să meargă în Rusia.

Ucraina „depune eforturi maxime” pentru a debloca porturile maritime și a preveni o criză alimentară globală, potrivit unei declarații a Ministerului ucrainean de Externe, scrie CNN.

„Împreună cu ONU și cu partenerii noștri, încercăm să creăm un coridor umanitar pentru exportul de produse agricole ucrainene”, a anunțat marți ministerul.

„Ucraina a început deja să livreze cereale pe piața mondială prin intermediul camioanelor, trenurilor și al transportului fluvial. Facem tot ce putem, dar această problemă poate fi rezolvată definitiv prin deblocarea porturilor ucrainene”, mai scrie în declarație. „Facem apel la toți partenerii interesați, împreună cu Ucraina, să își concentreze eforturile pentru a găsi o soluție echilibrată care să ridice blocada rusească asupra porturilor și, în același timp, să ofere garanții clare de securitate pentru coasta ucraineană a Mării Negre și pentru coridoarele umanitare relevante”, precizează ministerul ucrainean de Externe.

Instituția mai afirmă că nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să folosească unul din coridoarele maritime pentru a ataca Odesa și sudul Ucrainei, adăugând că „din acest motiv, sunt necesare garanții de securitate eficiente pentru a restabili activitățile de export”.

„Astfel de garanții ar trebui să fie oferite prin furnizarea de arme adecvate Ucrainei pentru apărarea coastei de amenințările venite dinspre mare și prin implicarea forțelor navale ale țărilor terțe, care să patruleze în zona relevantă a Mării Negre”, mai scrie în declarație.

Ministerul și-a exprimat de asemenea aprecierea pentru „eforturile Turciei de a debloca porturile ucrainene”, deși nu s-a ajuns încă la un acord între Turcia, Rusia și Ucraina. Declarația menționează că autoritățile „vor respinge orice acord care nu ține cont de interesele Ucrainei”.

Declarația vine în contextul în care liderii mondiali au condamnat blocada impusă de luni de zile de forțele ruse asupra porturilor-cheie din Ucraina, iar Rusia este tot mai criticată pentru că alimentează o criză alimentară mondială în creștere.

Rusia a afirmat luni că a creat condițiile pentru două coridoare umanitare maritime care să permită circulația în siguranță a navelor în Marea Neagră și în Marea Azov, potrivit unui comunicat publicat pe Telegram.

Guvernatorul din Donețk, Pavlo Kyrylenko, a anunțat că atacurile de marți ale rușilor asupra regiunii au rănit alte cinci persoane, informează The Kyiv Independent.

Potrivit lui Pavlo Kyrylenko, pe lângă cei patru civili răniți raportați anterior, alte cinci persoane au fost rănite din cauza atacurilor efectuate de trupele ruse în trei localități din regiune – Ocheretyne, Lastochkyne și Mîkolaivka.

Urmărește-ne pe Google News