Război în Ucraina, ziua 106 | Comandant ucrainean din Severodonețk: „Luptăm pentru fiecare stradă, fiecare casă”. Rușii reiau ofensiva și în Zaporojie

Într-o convorbire telefonică purtată joi cu Emmanuel Macron, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a informat omologul francez despre situația de pe front.

„A mai avut o conversație telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron. L-am informat despre situația de pe front. Am discutat și despre sprijinul suplimentar privind apărarea și probleme privind garanțiile de securitate”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.

Cei doi șefi de stat au discutat și despre securitatea și integrarea în Uniunea Europeană a Ucrainei. „Ne coordonăm pașii”, a transmis Volodimir Zelenski.

Ministerul Apărării al Federației Ruse a acuzat, joi, Forțele Armate ale Ucrainei că țin cu forța civili pe teritoriul fabricilor din Severodonețk și Kramatorsk, informează Interfax.ru.

Potrivit șefului Centrului de control al apărării naționale din Federația Ruse, Mihail Mizințev, ministerul deține „informații sigure” că armata ucraineană ține cu forța câteva sute de locuitori din Severodonețk pe teritoriul fabricii Azot situată în oraș.

O situație similară, potrivit ministerului, a fost semnalată la uzina „Conditioner” și la fabrica de echipamente de gaz Druzhkov, din Kramatorsk.

De asemenea, Mizințev a acuzat Kievul că a pregătit o explozie a unui rezervor cu acid azotic și amoniac, care, potrivit oficialului rus, este planificată să fie efectuată în timpul retragerii trupelor ucrainene din Kramatorsk.

Anterior, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că trupele ruse au preluat controlul zonelor rezidenţiale din Severodoneţk.

Numărul soldaților ruși uciși de când președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor sale să intre în Ucraina ar putea ajunge acum la 20.000, potrivit ultimei evaluări a unor oficiali occidentali, informează The Guardian.

„În ceea ce privește decesele din Rusia, cifra noastră este între 15.000 și 20.000 de morți. Aceasta este o schimbare față de cifra noastră anterioară, de 15.000 de decese”, a spus un oficial occidental, potrivit The Guardian.

Sub protecția anonimatului, oficialul a subliniat că a fost dificil să fie mai precis cu privire la bilanțul real al victimelor războiului din Ucraina.

El nu a furnizat nicio estimare privind numărul victimelor din armata ucraineană, dar a spus că ambele părți „se confruntă cu aceeași provocare”.

Șeful administrației militare regionale Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat, că în cursul zilei de joi trei civili au fost uciși în regiunea Donețk, în bombardamentele inamice, informează Ukrinform.

„Pe 9 iunie, rușii au ucis trei civili în regiunea Donețk: doi în Avdiivka și unul în Novoukrainka”, a scris șeful Pavlo Kirilenko.

Potrivit oficialului ucrainean, în prezent este imposibil de stabilit numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovakha.

Serviciul de stat al statisticii din Ucraina a informat, joi, că în primul trimestru al anului 2022, produsul intern brut al Ucrainei a scăzut cu 15,1% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit Serviciului de Statistică de Stat, PIB real în primul trimestru al anului 2022 a scăzut față de trimestrul precedent cu 19,3% (ajustat sezonier), iar față de primul trimestru din 2021, cu 15,1%.

Această scădere accentuată a PIB-ului vine în contextul invaziei ruse din Ucraina, care a afectat extrem de puternic economia ucraineană, oprind numeroase întreprinderi şi obligând altele să-şi reorienteze producţia.

Fondul Monetar Internţional (FMI) anticipează o scădere şi mai puternică a PIB-ului ucrainean în acest an, cu 35%, însă ministrul ucrainean al Finanţelor Serghii Marcenko declara la jumătatea lui mai AFP că se aşteaptă la o scădere cu ”45-50%” în 2022.

Adjunctul șefului Direcției Operaționale Principale a Statului Major al Armatei Ucrainei, Alexei Gromov, a anunțat, joi, că forțele militare ruse încearcă să-și reia ofensiva pentru capturarea integrală a regiunii Zaporojie.

Asat în condițiile în care forțele ucrainene sunt depășite cu 20 la unu în artilerie și cu 40 la unu în muniție de către forțele ruse. De asemenea, artileria ucraineană este limitată la o rază de 25 km, în timp ce raza artileriei inamice este de 12 ori mai mare.

Din acest motiv, armata ucraineană suferă pierderi masive, potrivit unui Raport întocmit de oficiali ucraineni și occidentali din serviciile de informații, publicat de The Independent.  

Comitetul de Investigații al Federației Ruse (ICR) a informat, joi, într-un comunicat, că anchetatorii ruși interoghează peste două sute de ofițeri militari care au luptat pe teritoriul uzinei Azovstal din Mariupol, informează Interfax.ru.

„Se lucrează în continuare pentru identificarea prizonierilor Forțelor Armate ale Ucrainei și a naționaliștilor, inclusiv a celor de la uzina Azovstal. Se efectuează audieri asupra unor astfel de persoane, printre care peste 200 de ofițeri”, se arată în comunicat.

Șeful ICR, Alexander Bastrikin, a menționat că această informație a fost prezentată la ședința operațională „cu privire la investigarea infracțiunilor comise de formațiunile ucrainene împotriva civililor și a personalului militar rus de pe teritoriul RPL, RPD și Ucrainei”, care a avut loc la Mariupol.

Pe de altă parte, toți cei 2.449 de militari ucraineni care s-au predat la Azovstal se află acum în satul Olenivka din regiunea Donețk.

„Toți cei care au părăsit Azovstal se află acum în Olenivka (n.r. – centrul de detenție preventivă din SMT de lângă Donețk). Sunt 2449 de oameni acolo”, a precizat, joi, o sursă pentru Ukrainska Pravda.

O aeronavă a Forțelor Aeriene a doborât, joi, o rachetă de croazieră inamică deasupra districtului Romenski, regiunea Sumî, în timpul unui raid aerian.

Anunțul a fost făcut de Dmitro Zhivitskyi, șeful Administrației Regionale de Stat Sumî, într-o postare pe Telegram.

„Mulțumim apărătorilor noștri!”, a scris Dmitro Zhivitskyi, publicând și câteva fotografii cu rămășițele rachetei rusești de croazieră.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, a anunțat, joi, într-un comunicat, că trupele ruse au continuat ofensiva în regiunea Donbas, realizând un avans în direcția Komișuvakha și Rota.

„Inamicul are succes parțial în direcția așezărilor Komișuvakha și Rota. La periferia de nord-vest a satului Toshkivka, soldații ucraineni au respins cu succes un asalt inamic”, se arată în comunicatul armatei ucrainene.

În direcția Severodonetsk, ocupanții, cu sprijinul artileriei, au efectuat fără succes operațiuni de asalt în orașul Severodonețk. Luptele continuă, precizează armata ucraineană.

În direcția Bakhmut, trupele ruse au lansat rachete asupra orașului Kramatorsk. În apropiere de Nagirnî, rușii au efectuat recunoașteri aeriene pentru a identifica rutele de transport și punctele slabe în linia de apărare a unităților ucrainene. Potrivit comunicatului, dronele inamice au fost înregistrate pe cer în special deasupra orașelor Kramatorsk și Pokrovsk.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat, joi, un decret al Consiliului de Securitate și Apărare Națională prin care impune sancțiuni personale președintelui rus Vladimir Putin, purtătorului de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, prim-ministrului rus Mihail Mișustin, ministrului de externe, Serghei Lavrov și altor înalți oficiali ai Federației Ruse.

Lista persoanelor împotriva cărora au fost impuse sancțiuni include toți membrii guvernului rus și ai Consiliului de Securitate, inclusiv secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev, ministrul apărării, Serghei Șoigu, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. În total, pe lista Consiliul Național de Securitate și Apărare figurează 35 de oficiali ruși.

Sancțiunile includ interdicții de intrare în Ucraina, revocarea vizelor și a permiselor, revocarea premiilor de stat ale Ucrainei, revocarea tuturor licențelor și permiselor eliberate, blocarea activelor financiare și interzicerea transferului proprietăților aparținând Consiliului Național de Securitate și Apărare.

Rusia se pregătește să unească teritoriile ocupate din regiunile Herson și Zaporojie, precum și autoproclamatele republici separatiste Luhansk și Donețk într-un district federal separat al Federației Ruse, potrivit jurnaliștilor de investigație de la publicația liberală rusă Meduza, citați de Ukrainska Pravda.

„Districtul ar trebui să apară după referendumuri de aderare la Rusia care vor avea loc în aceste teritorii. Teritoriile ucrainene nu se vor alătura districtelor existente (n.r. – din Rusia)”, a precizat un jurnalist de la Meduza pentru Ukrainska Pravda.

De crearea acestui „district” se ocupă Boris Rapoport, șeful adjunct al Departamentului Administrației Președintelui Federației Ruse pentru Afacerile Consiliului de Stat.

Potrivit publicației ruse, Kremlinul discută în prezent două date pentru organizarea unor pseudo-referendumuri. Prima, „la mijlocul lunii iulie, dacă situația de pe front o permite”. A doua, „mai reală”, la 11 septembrie, singura zi de vot în Rusia. În aceeași zi vor avea loc și alegerile pentru noul guvernator, notează Meduza.

În ceea ce-i privește pe șefii actuali ai Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Luhansk, Denis Pușilin și Leonid Pasecinik, aceștia și-ar putea pierde posturile în viitorul apropiat, ei urmând să fie înlocuiți de oficiali ruși considerați mai loiali.

Rusia trebuie să lupte și să se apere, și așa este de secole, a spus președintele rus Vladimir Putin, joi, în cadrul unei întâlniri la Moscova cu tineri antreprenori, făcând referire la „operațiunea militară specială” din Ucraina, informează Interfax.ru.

„Faptul că trebuie să ne apărăm, să luptăm – acestea sunt lucruri evidente. Chiar acum am fost la expoziția dedicată aniversării a 350 de ani de nașterea lui Petru cel Mare. Aproape nimic nu s-a schimbat”, a spus Vladimir Putin.

„Atunci, Petru cel Mare a luptat 21 de ani în Războiul Nordului. S-ar părea că a fost în război cu Suedia, a respins ceva… Nu a respins nimic, l-a recuperat. Da, dar cum?”, a precizat Vladimir Putin.

Liderul de la Kremlin a afirmat că, atunci când Petru a fondat noua capitală nordică, actuala Sankt Petersburg, niciuna dintre țările europene nu a recunoscut acest teritoriu drept rus. 

„Toată lumea a recunoscut-o ca fiind a Suediei. Și din timpuri imemoriale, împreună cu popoarele finno-ugrice, slavii au trăit acolo”, a declarat Vladimir Putin.

„Același lucru este valabil și pentru regiunea Narva. De ce a ajuns acolo? Să se întoarcă. Ei bine, se pare că ne-a revenit și ne întărim. Și dacă pornim de la faptul că valorile de bază (suveranitatea) stau la baza existența noastră, vom reuși cu siguranță să rezolvăm sarcinile cu care ne confruntăm”, a conchis Vladimir Putin.

Oficialii pro-ruși au condamnat la moarte doi britanici și un cetățean marocan capturați în timp ce luptau în armata ucraineană la Mariupol, a anunțat presa de stat rusă., citată de The Guardian.

Curtea Supremă din autoproclamata Republică Populară Donețk i-a condamnat pe britanicii Aiden Aslin și Shaun Pinner după un proces de câteva zile pe care observatorii l-au numit un „proces spectacol” cu „acuzații false” menite să imite procesele de la Kiev pentru crime de război împotriva soldaților ruși.

Aslin, în vârstă de 28 de ani, din Newark, și Pinner, de 48 de ani, din Watford, au fost condamnați de către tribunalul din teritoriul controlat de ruși din Donețk, alături de marocanul Saaudun Brahim, sub acuzația de „terorism”.

Ambii britanici au spus că slujesc în marina ucraineană, făcându-i soldați în serviciu activ, lucru care ar trebui să-i protejeze de convențiile de la Geneva privind prizonierii de război .

Cu toate acestea, mass-media de stat rusă i-a considerat pe cei trei bărbați mercenari, iar instanța i-a condamnat pe fiecare în parte sub acuzația de „mercenar”.

Sentința nu este definitivă, cei trei având la dispoziție o lună pentru a face apel. Britanicii Sean Pinner și Aiden Aslin s-au predat la Mariupol la jumătatea lunii aprilie. Marocanul Brahim Saadoun s-a predat pe 12 martie, la Volnovakha.

Guvernul Regatului Unit a reacționat și s-a declarat „profund îngrijorat” în urma condamnărilor la moarte pronunțate britanicilor Aiden Aslin și Shaun Pinner.

„În mod evident, suntem profund îngrijorați de această situație. Am spus mereu că prizonierii de război nu ar trebui exploatați în scopuri politice. După cum știți, conform Convenției de la Geneva, prizonierii de război au dreptul la imunitate de combatant și nu ar trebui să fie urmăriți penal pentru participarea la ostilități”, a spus un purtător de cuvânt al guvernului britanic.

„Așa că vom continua să lucrăm cu autoritățile ucrainene pentru a încerca să asigurăm eliberarea oricăror cetățeni britanici care serveau în forțele armate ucrainene și care sunt ținuți acum ca prizonieri de război”, a transmis purtătorul de cuvânt al guvernului britanic.

Petro Andrușcenko, consilier al primarului orașului Mariupol, a declarat, joi, că forțele ruse din Mariupol au început să plătească pensiile în ruble rusești, folosind numerar, relatează CNN.

„Acum se știe că ocupanții au livrat deja camioane cu numerar. Pensiile sunt date pensionarilor în ruble rusești – ceea ce arată foarte bine ce este economia rusă, că o astfel de sumă de bani poate fi adusă și distribuită în mod prostesc în numerar”, a spus Petro Andrușcenko la televiziunea națională ucraineană.

„Ca să înțelegeți ce se întâmplă acolo: cozi uriașe, lupte, scandaluri din cauza căldurii, pentru că nu există cu adevărat o organizare. Adică, nimic nu este organizat”, a precizat Petro Andrușcenko.

Agenția de presă de stat rusă RIA Novosti a raportat că au fost primite aproximativ 46.000 de cereri de plată a pensiei și că autodeclara Republica Populară Donețk a început să plătească aceste beneficii. Oficialul local ucrainean a spus că aceste cifre pot fi „mai mult sau mai puțin” adevărate.

„Dar mai trebuie să adăugăm încă 20 până la 30 la sută din mariupolenii noștri vârstnici care nu acceptă ocupația și nu au depus în mod deliberat acte și încă 5 la sută care nu au putut veni fizic să depună acte”, a afirmat Petro Andrușcenko.

Petro Kuzyk, comandantul batalionului de gardă națională Svoboda, a declarat că luptele de stradă din orașul Severodonețk se dau sub baraje intense de artilerie rusă care puneau în pericol trupele din ambele părți, informează The Guardian.

„Când le-am impus luptele de stradă, a funcționat ceva timp – ei nu știau unde sunt și nici unde suntem noi. Dar acum își acoperă pur și simplu atât propriile trupe, cât și unitățile noastre cu foc de artilerie”, a spus Petro Kuzyk.

În ceea ce privește posibila retragere a forțelor ucrainene din zonă, Petro Kuzyk a declarat: „Există un ordin de a menține poziții și noi le menținem”.

Ofițerul superior ucrainean a precizat că luptătorii ucraineni au trecut de la „apărare la mici contraofensive în unele zone, în speranța că forțele ruse vor reduce intensitatea focului lor de artilerie.

Cu puțin timp înainte, primarul din Severodonețk, Oleksandr Striuk , a descris situația ca fiind „dificilă, dar gestionabilă”.

Consiliul orășenesc Kiev a decis scoaterea Minskul de pe lista orașelor înfrățite cu capitala Ucrainei, a declarat, joi, Vitali Klitschko, primarul din Kiev.

„Minsk-ul poate fi numit cu greu un oraș frate al Kievului. Prin urmare, nimic nu ne-a împiedicat să decidem să privăm capitala belarusă de un asemenea statut”, a spus Vitali Klitschko.

„Este capitala unei țări de pe al cărei teritoriu au zburat rachete în orașe și orașe ucrainene, iar trupele ruse au invadat statul nostru”, a precizat Vitali Klitschko.

De curând, Vitali Klitschko a fost numit cetățean de onoare al orașului polonez Varșovia.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a anunțat, joi, că zilnic Ucraina pierde în luptele cu ocupanții ruși până la 100 de militari, în timp ce alți 500 sunt răniți, informează AFP.

„Până la 100 de militari ucraineni sunt ucişi, iar alţi 500 sunt răniţi zilnic în lupte cu armata rusă”, a transmis Oleksii Reznikov.

Cei mai mulți dintre militarii ucraineni sunt uciși în confruntările cu forțele inamice în Donbas, în estul Ucrainei, în regiunea localităţilor Sivierodoneţk şi Luhansk.

Și preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat la 1 iunie că armata ucraineană pierde între 60 şi 100 de militari pe zi.

”Integrarea” Hersonului în Rusia este în curs de desfășurare, potrivit lui Vladimir Saldo, liderul desemnat de Rusia în fruntea regiunii din sudul Ucrainei, relatează CNN.

„Suntem siguri că Rusia este cu noi și suntem cu Rusia pentru totdeauna. Integrarea a început și va continua intens”, a scris Saldo pe Telegram, fără să precizeze în ce constă procesul de „integrare”.

Orașul Herson a fost cucerit de trupele ruse în primele zile ale invaziei, însă în ultimele săptămâni armata ucraineană și-a intensificat contraatacurile asupra pozițiilor rusești din regiune.

În urmă cu o zi, un oficial de la Kremlin a declarat că Moscova plănuiește să anexeze complet Hersonul cât mai curând posibil.

Mai multe informații: „Integrarea” Hersonului în Rusia a început, anunță liderul regiunii numit de Moscova

Războiul din Ucraina se va termina în momentul în care Federația Rusă va îndeplini toate obiectivele așa-numitei „operațiuni militare speciale” care au fost stabilite de președintele Vladimir Putin, a declarat joi, 9 iunie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă Ria Novosti, potrivit Ukrainska Pravda.

Întrebat în ce condiții vede finalul războiului, Peskov a răspuns: „Președintele Putin a subliniat care sunt sarcinile unei operațiuni militare speciale. Îndeplinirea acestor sarcini va însemna încheierea acestei operațiuni militare speciale”.

Declarația sa vine după ce membrul Dumei de Stat, Adam Delimkhanov, vărul liderului cecen Ramzan Kadîrov, a spus că războiul nu se poate prelungi mai mult decât până la finalul lui 2022.

Pe 24 februarie, când a declanșat invazia în Ucraina, ajunsă astăzi în cea de-a 106-a zi, președintele rus Vladimir Putin se aștepta ca trupele sale să cucerească Kievul și Ucraina în doar câteva zile.

Un total de 4.816.923 de ucraineni au fost înregistrați ca refugiați în 44 de țări europene începând din 24 februarie, când a fost declanșată invazia rusă în Ucraina, potrivit datelor anunțate de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, relatează The Guardian.

Mult mai multe persoane au părăsit însă Ucraina de la începutul războiului, datele organismului ONU arătând că până la data de 7 iunie au fost înregistrate peste 7,3 milioane de treceri ale frontierei din Ucraina. Alte 2,3 milioane de traversări ale graniței au fost înregistrate în sens opus, fiind vorba despre persoane care s-au întors în Ucraina.

Femeile și copiii reprezintă 90% dintre cei care au fugit în străinătate, în condițiile în care bărbații ucraineni cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani sunt eligibili pentru serviciul militar și nu pot părăsi țara.

Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați, războiul din Ucraina „a provocat una dintre cele mai mari crize de strămutare de persoane din lume”.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a publicat joi, 9 iunie, o nouă estimare cu privire la pierderile pe care le-ar fi suferit forțele ruse de la începutul războiului, relatează Kyiv Independent.

Potrivit datelor anunțate astăzi trupele Moscovei ar fi pierdut până acum aproximativ 31.700 de soldați și:

• 1.398 de tancuri
• 3.438 de vehicule blindate de luptă
• 2.421 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 711 piese de artilerie
• 213 sisteme de lansare multiplă
• 96 de sisteme antiaeriene
• 178 de elicoptere
• 212 avioane
• 562 de drone
• 13 ambarcațiuni.

O ”caravană a morții”, astfel descrie consilierul primarului din Mariupol, Petro Andriușcenko, situația din orașul-port, unde sute de cadavre sunt găsite printre resturile clădirilor distruse, potrivit BBC.

Între 50 și 100 de cadavre sunt scoase sub ruinele fiecărui bloc și transportate la morgi sau – în funcție de starea în care se află trupurile – la groapa de gunoi, spune oficialul, într-o postare de miercuri, de pe Telegram.

Resturile a aproximativ două cincimi din clădiri au fost percheziţionate de forţele de ocupaţie până acum, mai precizează Andriușcenko.

Într-o postare de joi, consilierul primarului afirmă că verificările dintr-un cartier al orașului s-au oprit.

„Ocupanții au trecut în cele din urmă la practica de a demola case și a refuza să caute cadavrele celor uciși sub dărâmături”, spune el, adăugând că nu se va ști niciodată câți locuitori dinn Mariupol au murit și sunt încă sub ruine.

Luna trecută, șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk spunea că 60% din clădirile din Mariupol au fost distruse, dintre care 20% nu mai pot fi reconstruite.

Noi imagini din satelit, publicate de Planet Labs PBC arată consecințele atacurilor rusești raportate asupra marilor depozite agricole din sudul Ucrainei, relateaz BBC.

Loviturile au vizat portul sudic Mikolaiv de la Marea Neagră, un centru important pentru exporturile de cereale din Ucraina. Primele imagini au fost surprinse pe 31 mai, iar cele care prezintă efectele bombardamentelor sunt din data de 7 iunie.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, operând zeci de terminale de export de-a lungul coastei sale sudice, unde orașele sunt bombardate constant.

Țările occidentale au acuzat Rusia că riscă să declanșeze o foamete globală prin închiderea porturilor de la Marea Neagră.

Într-o discuție de ieri, 8 iunie, cu omologul său turc, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că îi revine Kievului sarcina de a rezolva problema transporturilor prin deminarea porturilor. Moscova dă vina și pe sancțiunile occidentale pentru scăderea exporturilor.

Denis Marchuk, vicepreședintele Uniunii Publice a Consiliului Agrar din Ucraina, a acuzat miercuri Rusia că a furat aproximativ 600.000 de tone de cereale din țara sa, relatează CNN.

Potrivit lui Marchuk, cerealele ar fi fost furate din regiunile ocupate de forțele ruse în sudul Ucrainei, de unde au fost transportate în portul Sevastopol, de pe teritoriul Crimeei ocupate de asemenea de ruși, înainte de a fi trimise către țări din Orientul Mijlociu.

Catalogând acțiunile Rusiei drept „o operațiune bine planificată de către ocupanți”, Denis Marchuk spune că au fost deschise dosare penale „pentru a cere prin intermediul curților internaționale ca Rusia să-i despăgubească pe cei care au fost afectați”.

Rusia nu a răspuns încă acuzațiilor lui Marchuk.

CNN a raportat anterior că au fost văzute convoaie de camioane transportând cereale de la ferme și silozuri din sudul Ucrainei în Crimeea. Autoritățile ucrainene vorbesc despre confiscarea de către Rusia a peste 400.000 de tone de cereale. Jurnaliștii CNN precizează că informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Bătălia pentru orașul Severodonețk din estul Ucrainei continuă după ”o noapte grea” cu bombardamente, după cum a declarat joi, 9 iunie, Oleksandr Striuk, șeful administrației militare a orașului, la televiziunea națională, potrivit CNN.

„Forțele noastre armate controlează o parte a orașului – zona industrială și cartierele din jur”, spune oficialul, adăugând că aproximativ 10.000 de oameni au rămas în oraș.

Zona industrială, în care se află uzina chimică Azot, acolo unde săptămâna trecută se spunea că se adăpostesc aproximativ 800 de persoane, a fost bombardată puternic în timpul nopții, a anunțat Striuk.

Nu au existat victime la uzina chimică, „adăpostul anti-bombă a supraviețuit”, a precizat joi, pe Telegram, Serghei Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk.

”Exploziile au afectat cel puțin două instalații din uzină. Unul dintre ele este importantă pentru producția de amoniac. Cu toate acestea, nu au fost emisii de substanțe chimice în mediu – toate îngrășămintele și substanțele chimice, potrivit proprietarului întreprinderii, au fost îndepărtate din zonă în a doua zi de război”, a explicat guvernatorul.

Situația din Severodonețk este în dinamică, „Rusia trage constant în partea controlată de ucraineni. (…) Și demontează casele etaj cu etaj. În acest sens, este foarte greu”, a mai spus oficialul, care crede că Moscova vrea să captureze întreg orașul până în weekend, la timp pentru Ziua Rusiei care este celebrată duminică, 12 iunie, dar că nu va atinge acest obiectiv.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat din nou joi, 8 iunie, că blocarea porturilor de la Marea Neagră va declanșa o criză alimentară globală, relatează The Guardian.

Lumea se află în pragul unei „crize alimentare teribile” în condițiile în care Ucraina nu poate exporta cantități mari de grâu, porumb, ulei și alte produse care au un „rol stabilizator pe piața globală”.

Acest lucru înseamnă că, din păcate, poate exista o lipsă fizică de produse în zeci de țări din întreaga lume. Milioane de oameni ar putea muri de foame dacă blocada rusă a Mării Negre continuă.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei:

Acuzând Rusia pentru blocadă, Zelenski a spus că „în timp ce căutăm modalități de a proteja libertatea, o altă persoană o distruge. O altă persoană continuă să șantajeze lumea cu foamea”.

Seulul va oferi 1,2 milioane de dolari pentru operațiunile de la centralelor nucleare ale Ucrainei, care se află sub amenințări militare pe fondul războiului cu Rusia, a anunțat Ministerul de Externe al țării într-un comunicat de presă, citat de CNN.

Sprijinul va fi oferit prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

„Guvernul nostru va sprijini în mod activ efortul AIEA pentru operarea în siguranță a centralelor nucleare din Ucraina și va participa la alte eforturi internaționale legate de utilizarea pașnică a energiei nucleare”, a adăugat ministerul sud-coreean.

Președintele Poloniei Andrzej Duda i-a criticat pe cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron pentru conversațiile lor telefonice cu președintele rus Vladimir Putin, într-un interviu publicat de ziarul german Bild pe canalul său de YouTube, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

”A vorbit cineva așa cu Adolf Hitler în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial? A spus cineva că Adolf Hitler trebuie să evite umilirea? Că ar trebui să procedăm în așa fel încât să nu fie umilitor pentru Adolf Hitler? Nu am auzit astfel de voci”, a spus Duda.

Într-o convorbire comună din 28 mai, Scholz și Macron l-au îndemnat pe Putin să elibereze luptătorii capturați la uzina Azovstal din Mariupol și să discute direct cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmitea atunci Palatul Elysee.

De asemenea, Emmanuel Macron a declarat recent că „nu trebuie să umilim Rusia, astfel încât în ziua în care luptele se vor opri, să putem construi o cale de ieșire prin canale diplomatice”.

Ucraina a primit marți dreptul de a-și exporta energia în Europa, a anunțat miercuri, 8 iunie, Ukrenergo, operatorul național de transport al energiei electrice, potrivit Reuters. Anunțul vine după ce în luna martie Kievul a solicitat să se alăture cât mai curând sistemului energetic european ENTSO-E.

Toate liniile ucrainene necesare sunt pregătite să exporte energie electrică în România, Ungaria, Slovacia și Polonia, a anunțat consilierul ministrului Energiei, Lana Zerkal, la postul public de televiziune Suspilne.

Ucraina speră acum să câștige 1,5 miliarde de euro din exporturile de energie electrică către Uniunea Europeană până la sfârșitul anului.

Mai multe informații: România poate primi energie electrică de la Ucraina după ce țara s-a conectat la rețeaua UE

Guvernatorul regiunii ucrainene Luhansk, Serghei Haidai, spune că în acest moment este imposibil să fie evacuați civilii din Severodonețk, unde luptele continuă, dar dacă vestul ar putea furniza arme cu rază lungă de acțiune, forțele ucrainene ar putea „curăța Severodonețk în două sau trei zile”, relatează The Guardian.

”Liniștea din Severodonețk durează numai când armele sunt reîncărcate. Luptele de stradă continuă în centrul regional”, a scris oficialul local pe Telegram, afirmând că forțele ruse recurg la ”tactici primitive” de luptă, la fel cum au făcut și în orașele Rubijne și Popasna, ”deja distruse”.

”Inamicul urmărește cu putere zona industrială, pe care o controlăm. Dacă obținem rapid arme vestice cu rază lungă de acțiune, va începe un duel de artilerie, Uniunea Sovietică [sic] va pierde spre vest, iar apărătorii noștri vor putea curăța Severodonețk în două sau trei zile”, continuă guvernatorul din Luhansk.

Haidai adaugă că evacuarea civililor este imposibilă acum, la fel și transportul mărfurilor, însă deocamdată ”spitalul are tot ce este necesar pentru a stabiliza răniții”.

Totodată, guvernatorul a subliniat că trupele ruse ”nu controlează ruta Lisichansk-Bakhmut, ci o asaltează constant”.

Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, afirmă că Moscova face progrese în Ucraina, iar regiunile de est, Donețk și Luhansk, vor fi „eliberate foarte curând”.

Întrebat la BBC dacă după 100 de zile de conflict armat se poate spune că acțiunile ruse decurg conform planului, oficialul a răspuns: ”Mi se pare că există progres. Nimeni nu a promis un rezultat în trei zile sau într-o săptămână. Acum unii experți asigură că operațiunea militară rusă s-a blocat și merge mult mai lent decât era planificat. Dar există progres, continuă și este clar ca lumina zilei”.

De asemenea, chestionat dacă admite că ”planul inițial de a prelua Kievul și de a instala acolo un regim pro-rus a eșuat complet”, Nebenzia a replicat: „Nu știu nimic despre astfel de planuri”.

Oficialul rus a adăugat că niciun comandant de la Moscova nu a spus vreodată cu voce tare că Rusia intenționează să preia controlul Kievului instalând acolo un guvern marionetă.

Jurnalistul BBC Steven Sackur a mai afirmat în cadrul interviului cu dimploatul rus că amploarea pierderilor suferite de țara sa în ultimele 100 de zile ”este uimitoare”, iar ”oamenii care trăiesc în Rusia ar fi absolut șocați de aceste cifre dacă ar ști despre ele”.

Nicio pierdere nu poate fi confirmată, a răspuns Vasili Nebenzia.

„După cum am spus, ele nu sunt dezvăluite oficial și, în cursul oricărui conflict, părțile tind să umfle foarte mult pierderile reciproce. Nu pot să vă spun cifrele și nu pot comenta că Ucraina sau SUA vorbesc despre asta acolo”, a precizat oficialul.

În ceea ce privește situația din estul Ucrainei, Nebenzia a declarat că acum scopul principal al Rusiei este eliberarea Donbasului.

„Veți vedea regiunile Donețk și Luhansk eliberate. Și, sper, asta se va întâmpla foarte curând”, a spus el.

În urma bombardamentelor lansate în seara zilei de miercuri, 8 iunie, asupra cartierului Novobavarsky din Harkov, au izbucnit incendii puternice, soldate cu doi morți și patru răniți, anunță Direcția principală a Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei din regiunea Harkov, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Atacurile au avut loc în jurul orei locale 23.00 (aceeași oră la București – n.r.), iar în urma lor au izbucnit incendii în clădirile unei cafenele, unui magazin alimentar și a unei biblioteci școlare din districtul Novobavarsky.

Până la ora 3.10, toate incendiile au fost stinse.

Potrivit datelor preliminare, două persoane au murit și alte patru au fost rănite.

Incendii povocate de bombardamente au izbucnit și în alte cartiere din Harkov, afectând clădiri rezidențiale, anexe, depozite, garaje și mașini.

De la începutul invaziei ruse, Biroul de Investigații de Stat din Ucraina a deschis aproape 480 de proceduri penale pentru trădare și colaborare cu forțele Moscovei, potrivit purtătoarei de cuvânt a instituției, Tetiana Sapian, citată de agenția de presă Ukrinform, relatează Kyiv Independent.

”Au fost deschise aproape 480 de dosare de trădare și colaborare, au fost predați peste 100 de suspecți, au fost trimise în instanță patru rechizitorii, iar primele verdicte au fost deja pronunțate”, a spus Sapian.

Potrivit acesteia, există verdicte împotriva a trei foști militari ai forțelor armate, care în 2014 nu au apărut în serviciu în timpul capturării Crimeei, apoi au semnat un contract cu armata rusă, iar în februarie anul acesta s-au întors să lupte împotriva ucrainenilor.

”Căpitanul centrului radio de comunicații de teren a fost închis pentru 15 ani, comandantul companiei de tancuri a fost condamnat la 14 ani, iar sergentul șef a fost condamnat tot la 14 ani de închisoare”, a precizat purtătoarea de cuvânt.

„Anchetatorii înregistrează cazuri de trecere deliberată a ofițerilor de drept, judecătorilor, oficialilor de partea ocupantului și înregistrează, de asemenea, asistența acordată autorităților de ocupație ruse”, a mai spus Sapyan.

Luptele pentru orașul Severodonețk din Luhansk continuă. Forțele ruse au înaintat spre Bogorodichnoye și Dolgenkoye și au lansat atacuri fără succes asupra Toșkovka, Rotov, Nikolaevka și Kamyshevakhi, potrivit raportului din 9 iunie al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

În direcția Severski, trupele ruse continuă să asigure securitatea unei secțiuni a graniței ucraineano-ruse și lansează atacuri asupra infrastructurii civile din zonele de frontieră ale regiunilor Cernihiv și Sumî, notează sursa citată.

În Harkov, forțele Moscovei caută să-și consolideze pozițiile, în timp ce în direcția Slaviansk se pregătesc pentru continuarea ofensivei.

În regiunea Donețk a avut loc un atac cu rachete în zona Kramatorsk. Atacuri asupra infrastructurii civile au fost lansate și în zonele așezărilor Severodonețk, Lisichansk, Privolye, Ustinovka, Gorskoe și Ekaterinovka, se mai menționează în raport.

”Inamicul continuă să caute fără succes slăbiciuni în apărarea orașului Severodonețk”, notează Statul Major al Forțelor Armate ucrainene.

Totodată, armata Ucrainei precizează că în ultima zi a respins șapte atacuri inamice, a distrus trei tancuri, două vehicule blindate de luptă și alte patru vehicule și a doborât șase drone.

Șeful administrației regionale Mikolaiv, Vitali Kim, crede că forțele ruse ar putea ataca, în următoarele luni regiunea pe care o conduce, precum și Zaporojie, ambele din sudul Ucrainei, relatează Ukrianska Pravda.

”În următoarele luni, cred că ei (rușii – n.r.) au câteva oportunități de a ataca Zaporojie și Mikolaiv. Dar până acum nu vedem nicio regrupare sau mai multe trupe care să atace”, a declarat Vitali Kim pentru Reuters.

Parțial ocupată de Rusia, regiunea Mikolaiv păstrează un acces semnificativ la Marea Neagră.

Totodată, guvernatorul a afirmat că forțele ucrainene au avut „un oarecare succes” în ultimele săptămâni într-un contraatac în regiunea vecină Herson.

Întrebat când vor începe armele occidentale să facă diferența pe teren împotriva forțelor ruse oficialul a răspuns: „Se întâmplă deja… și vom avea (mai mult) succes”.

Înalți oficiali americani din domeniul cibernetic au îndemnat companiile să rămână în alertă maximă pentru posibile atacuri cibernetice în contextul războiului din Ucraina, relatează Wall Street Journal, potrivit Ukrainska Pravda.

De la începutul invaziei ruse în țara vecină, pe 24 februarie, agențiile federale, inclusiv Agenția de Securitate Cibernetică și Securitate a Infrastructurii (CISA), Agenția Națională de Securitate (NSA) și Biroul Federal de Investigații (FBI), au avertizat cu privire la potențiale atacuri cibernetice împotriva operatorilor de infrastructură critică.

Directorul CISA, Jen Easterly, a declarat marți în cadrul unei conferințe de la San Francisco, că deși nu au existat atacuri majore împotriva infrastructurii occidentale de la începutul războiului, companiile nu ar trebui să lase garda jos.

„Nu cred că suntem în afara oricărui pericol în ceea ce privește o amenințare în acest moment. Avem doar 100 de zile în acest război. Știm că folosirea activității cibernetice rău intenționate face parte din scenariul rus, fie prin intermediul unei entități sponsorizate de stat, fie prin intermediul unor grupuri infracționale”, a spus Jen Easterly.

La rândul său, directorul național de securitate cibernetică Chris Inglis a spus că toate avertismentele transmise publicului s-au bazat pe evaluările serviciilor de informații americane conform cărora Rusia reprezintă o amenințare credibilă pentru infrastructura publică.

„Suntem de fapt destul de siguri de amenințarea strategică”, a precizat Chris Inglis.

Moscova a negat în mod constant planificarea, lansarea sau țintirea atacurilor cibernetice împotriva SUA.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis miercuri că Severodonețk a rămas epicentrul confruntării din Donbas, iar soarta acestei regiuni se va decide în bătălia pentru acest oraș, informează Ukrainska Pravda.

„Potrivit rezultatelor acestei zile, cea de-a 105-a zi a războiului pe scară largă, Severodonețk rămâne epicentrul confruntării din Donbas. Ne apărăm pozițiile și provocăm pierderi semnificative inamicului”, a afirmat Volodimir Zelenski. 

„Aceasta este o bătălie acerbă, foarte dificilă. Probabil una dintre cele mai grele din acest război. Sunt recunoscător tuturor celor care ne apără în această direcție. În multe privințe, acolo se decide soarta Donbasului”, a spus Volodimir Zelenski.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski: Soarta Donbasului se decide la Severodonețk

Legiunea internaţională pentru apărarea Ucrainei (LIDU) a denunţat miercuri procesul anunţat de presa ucraineană împotriva unuia dintre membrii săi, de origine britanică, luat prizonier de către separatiştii proruşi, scrie Agerpres preluând AFP.

„În presa ucraineană s-a anunţat că ruşii au terminat o anchetă penală împotriva a trei cetăţeni străini pe care se pregătesc să-i trimită în justiţie şi că ei riscă pedeapsa cu moartea”, a declarat pentru agenția franceză purtătorul de cuvânt al LIDU, Damien Magrou.

„Unul dintre cele trei nume menţionate în articol, Andrew Hill, este al unui legionar care are contract cu armata ucraineană”, a precizat el. „Potrivit art.4 din a Treia Convenţie de la Geneva, el este considerat drept combatant legal şi prizonier de război”, a adăugat Magrou.

Conform LIDU, Andrew Hill este deţinut „în captivitate de câteva săptămâni” de către separatiştii proruşi în estul Ucrainei şi „executarea prizonierilor constituie o crimă de război”.

Responsabili proruşi au lăsat să se înţeleagă în ultimele săptămâni că soldaţi ucraineni capturaţi, în special cei din regimentul naţionalist Azov, ar putea fi judecaţi şi ar risca pedeapsa capitală.

Patru militari voluntari străini, între care un francez, au fost ucişi luptând împotriva invaziei ruse în Ucraina, a anunţat LIDU, organism oficial al combatanţilor voluntari străini.

Legiunea a citat numele unui olandez, al unui australian, al unui german şi al unui francez, fără a preciza data şi circumstanţele morţii lor.

Rusia a susținut săptămân aceasta că ar fi ucis „sute” de combatanţi străini în Ucraina, de la începutul invaziei sale, şi că acest lucru ar fi descurajat fluxul unor noi veniţi.

Armata ucraineană a anunțat miercuri că situația din regiunea Herson, ocupată de forțele ruse, se deteriorează, scrie The Kyiv Independent, care preia Radio Europa Liberă.

Comandamentul operațional „Sud” al Ucrainei a precizat miercuri că, din cauza lipsei de medicamente, tratarea civililor răniți în regiunea Herson a devenit foarte dificilă.

Multe locuințe, precum și infrastructura civilă, au fost avariate din cauza luptelor, iar părăsirea regiunii este „practic imposibilă”, deoarece ucrainenii pot fugi doar prin Crimeea ocupată.

Economia rusă se va contracta cu 15% în acest an și cu încă 3% în 2023 din cauza sancțiunilor occidentale, potrivit Institutului de Finanțe Internaționale, un grup comercial bancar global, informează The Associated Press.

Moneda rusă este susținută în prezent de vânzările puternice de petrol și gaze naturale și de banca centrală rusă, care a majorat ratele dobânzilor și a impus controale de capital pentru a împiedica banii să fie scoși din țară.

Președintele Vladimir Putin a declarat săptămâna aceasta că șomajul și inflația sunt în scădere, ceea ce ar dovedi afirmațiile sale frecvente potrivit cărora Rusia reușește să reziste din punct de vedere economic în ciuda sancțiunilor occidentale.

Cu toate acestea, Institutul de Finanțe Internaționale susține că sancțiunile, în parte prin încurajarea companiilor străine să părăsească piața din Rusia, „îi destramă economia, măturând mai mult de un deceniu de creștere economică, iar unele dintre cele mai semnificative consecințe nu au fost încă resimțite”.

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a anunțat miercuri că armata rusă se pregătește pentru o nouă ofensivă asupra orașului Sloviansk, din regiunea Donețk, informează The Kyiv Independent.

Rușii continuă să bombardeze infrastructura civilă din apropierea Slovianskului, în mai multe localități, inclusiv Adamivka și Dolyna, potrivit actualizării zilnice a situației de pe front pe care o face Statul Major General ucrainean.

Miercuri, un atac aerian rusesc a fost efectuat deasupra orașului. Aproximativ 24.000 de persoane se află încă în Sloviansk.

Pe parcursul zilei de miercuri, forțele ruse de ocupație au ucis patru civili în regiunea Donețk, a anunțat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare din această regiune, potrivit Ukrainka Pravda.

Situația din regiunea Donețk rămâne în mod constant tensionată. Linia frontului se află sub un tir constant. Chiar acum [în jurul orei locale 19:15 – n.r.], a avut loc un bombardament în hromada [comunitatea – n.r.] teritorială Kurakhove. Au fost efectuate bombardamente în Bahmut și, de asemenea, un atac cu rachete asupra orașului; o școală a fost distrusă. Cinci persoane au fost rănite și patru au fost ucise”, a afirmat Pavlo Kyrylenko.

Acesta a cerut locuitorilor din Donețk să părăsească regiunea pentru a permite Forțelor Armate ale Ucrainei să consolideze mai eficient pozițiile de apărare din regiune, în vederea pregătirii pentru asaltul rusesc.

Kyrylenko a mai spus că situația epidemiologică din orașul Mariupol este în prezent catastrofală, din cauza deteriorării extinse a conductelor de apă, a canalizării și a problemelor legate de aprovizionarea cu apă.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că țara sa va sprijini Ucraina prin livrarea de armament greu, în contextul în care războiul cu Rusia continuă, relatează The Associated Press.

Ucraina își dorește de mult timp arme avansate pentru doborârea avioanelor și eliminarea artileriei rusești.

„De asemenean, am decis acum că vom livra sistemul IRIS-T, care poate proteja spațiul aerian al unui oraș precum Odesa sau Kiev. Ceva foarte special care este, desigur, foarte căutat”, a declarat Scholz.

Germania s-a confruntat cu critici dure pentru o presupusă reticență în ceea ce privește livrarea de armament greu Ucrainei, reticență pe care guvernul federal a respins-o.

Între timp, guvernul german a anunțat că dorește să păstreze centralele suplimentare pe cărbune, timp de aproape doi ani, pentru a evita o posibilă penurie de energie electrică în cazul în care livrările de gaze naturale din Rusia se reduc brusc.

Germania încearcă să se scape de dependența de gazul rusesc, din cauza războiului din Ucraina, sperând ca acest lucru să se întâmple în 2024.

Dar guvernul federal se teme că Moscova ar putea întrerupe brusc livrările ca răspuns la sancțiunile economice impuse Rusiei de către națiunile occidentale, inclusiv de Germania.

Un proiect de lege convenit de cabinetul german prevede că centralele pe cărbune, programate anterior să fie închise, rămân în stare funcțională.

Militarul ucrainean de origine română Denis Moraraș, în vârstă de 33 de ani, a murit în luptele din Ucraina, anunță bucpress.eu.

Denis Moraraș era originar din suburbia Roșa Stânca a orașului Cernăuți.

Moartea bărbatului a fost anunțată de conducerea Liceului Nr.6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, instituție de învățământ pe care acesta o absolvise.

„A plecat în eternitate la vârsta de 33 ani… În luptele împotriva agresorului rus și-a dat viața românul din Cernăuți (suburbia Roșa Stânca), fostul absolvent al instituției noastre de învățământ Denis Moraraș. Este o pierdere ireparabilă pentru familie, rude și toți acei ce l-au cunoscut”, a transmis liceul, într-un comunicat publicat pe Facebook.

Militarul va fi înmormântat pe Aleea Gloriei din Cimitirul Central al orașului Cernăuți (Hodilău).

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că s-a întâlnit miercuri la Kiev cu filantropul american Howard Buffet, fiul investitorului miliardar Warren Buffet, pentru a discuta despre eforturile de reconstrucție a țării sale, relatează The Guardian.

„Am discutat despre ajutorul care ar fi valoros pentru statul nostru. I-am oferit șansa de a se alătura proiectelor de restaurare a sistemelor de irigații din regiunea Odesa, de sprijinire a poporului nostru (și) a eforturilor de deminare”, a precizat Zelenski, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Buffett este director al Berkshire Hathaway Inc, conglomeratul fondat de tatăl său, și director executiv al Howard G. Buffett Foundation. Fundația se descrie ca fiind una dintre cele mai mari fundații caritabile private din SUA și, la sfârșitul anului 2020, avea active în valoare de 529 de milioane de dolari.

Potrivit site-ului său, printre prioritățile fundației se numără securitatea alimentară globală, atenuarea conflictelor și siguranța publică.

Orașul Severodonețk din estul Ucrainei se află în prezent „în mare parte” sub control rușilor după lupte violente, în timp ce orașul vecin, Lisichansk, înregistrează „distrugeri uriașe”, a anunțat miercuri guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, potrivit The Moscow Times.

Forțele Moscovei „controlează o mare parte din Severodonețk. Zona industrială este încă a noastră, nu sunt ruși acolo. Luptele au loc doar pe străzile din interiorul orașului”, a anunțat Haidai, într-o postare pe Telegram.

„Lisichansk este complet sub control ucrainean. Rușii bombardează haotic orașul, avem distrugeri uriașe în sectorul locuințelor”, a precizat guvernatorul regional

„Nu există nicio amenințare de încercuire a trupelor noastre în regiunea Luhansk. Mai mult de 90% din regiune se află temporar sub ocupație rusă”, a mai anunțat Haidai.

Autoritățile din autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD) din estul Ucrainei au difuzat o înregistrare video de propagandă în care apar trei cetățeni străini în fața instanței, acuzați că ar fi mercenari care luptă pentru Ucraina, scrie CNN.

Înregistrarea video, difuzată marți de agenția de presă de stat rusă RIA Novosti, îi arată pe cetățenii britanici Aiden Aslin și Shaun Pinner și pe cetățeanul marocan Brahim Saadoune.

Cei trei bărbați au fost acuzați de „mercenariat, infracțiuni care vizează preluarea și păstrarea forțată a puterii, precum și de pregătire în vederea desfășurării de activități teroriste pe teritoriul RPD”, a declarat Vitalia Cherniavskaya, reprezentant oficial al procurorului general al RPD, într-un videoclip separat publicat pe canalul de Telegram al republicii separatiste.

Rusia este singura țară care consideră RPD a fi o entitate independentă. Comunitatea internațională nu recunoaște RPD și instituțiile sale și consideră că acest teritoriu face parte din Ucraina.

Autoritățile RPD au declarat că cei trei sunt luptători străini care au fost capturați în orașul ucrainean Mariupol de către forțele ruse, în luna aprilie. Organizațiile independente de supraveghere îi acuză de mult timp pe separatiști de un bilanț sumbru în materie de drepturi ale omului și de rele tratamente aplicate prizonierilor.

Guvernul ucrainean a precizat miercuri, într-un comunicat, că îi consideră pe toți voluntarii străini ca fiind membri ai forțelor sale armate și combatanți legitimi care au dreptul să fie tratați ca prizonieri de război în conformitate cu Convențiile de la Geneva.

Șeful ONU, Antonio Guterres, a declarat miercuri că consecințele negative în lume ale invaziei Rusiei în Ucraina se agravează, afectând 1,6 miliarde de oameni, informează The Moscow Times.

„Impactul războiului asupra securității alimentare, energiei și finanțelor este sistemic, grav și se accelerează”, a declarat secretarul general al ONU, prezentând cel de-al doilea raport al organizației cu privire la repercusiunile internaționale ale conflictului din Ucraina.

„Pentru populaţiile din întreaga lume, războiul ameninţă să declanşeze un val fără precedent de foamete şi sărăcie, lăsând în urma sa haosul social şi economic”, a mai afirmat Antonio Guterres.

Mai multe detalii: „Va fi un val fără precedent de foamete si sărăcie”. ONU avertizează asupra consecințelor teribile ale războiului din Ucraina

Un oficial rus din regiunea Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, parțial ocupată, a declarat că Rusia a început să trimită cereale din zonele ocupate către Turcia și Orientul Mijlociu prin Crimeea, informează The Guardian.

Evgheni Balițki, șeful administrației militar-civile instalate de Moscova în zonele ocupate, a declarat pentru postul rusesc de știri Rossiya 24: „Trimitem cereale prin Rusia, iar contractele primare sunt semnate cu Turcia. Primele trenuri au plecat prin Crimeea spre Orientul Mijlociu”.

Balițki nu a precizat ce țări din Orientul Mijlociu ar fi fost aprovizionate cu grâu, limitându-se să spună despre această zonă că „era o piață tradițională (de desfacere, n.r.) pentru Ucraina”.

Un oficial rus din Crimeea, Oleg Kryuchkov, a declarat că primul tren cu cereale a sosit de la Melitopol, un oraș din regiunea Zaporojie.

The Guardian precizează că nu a fost posibilă verificarea în mod independent a acestor afirmații.

FOTO: Profimedia