LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 107 | Continuă luptele pentru Severodonețk. Zelenski: „Rusia încearcă să ne șteargă istoria”

Sute de persoane continuă să fugă din calea luptelor intense din estul Ucrainei, în timp ce forțele ruse și ucrainene se luptă pentru controlul unor orașe și sate cheie din regiunile Luhansk și Donețk, relatează Euronews.

Zeci de civili ucraineni au părăsit vineri orașul Pokrovsk cu un tren special de evacuare care se îndrepta spre Dnipro și alte orașe din vestul țării.

Trenul a transportat aproximativ 300 de persoane – majoritatea femei, copii și bătrâni – care au fost nevoite să plece pe măsură ce luptele se apropiau de casele lor.

O femeie aflată la bordul acestui tren, Svitlana Kaplun, a declarat că întreaga ei familie a decis să plece atunci când bombardamentele au ajuns în cartierul lor din orașul Krasnohorivka, situat la aproximativ 20 de kilometri de orașul Donețk, care se află sub controlul forțelor separatiste proruse.

„Trăim în prima linie acum. Copiii sunt îngrijorați tot timpul, le este frică să doarmă noaptea, așa că am decis să îi ducem de aici”, a mărturisit femeia.

Cei mai mulți dintre cei evacuați provin din zonele în care forțele ruse își concentrează ofensiva pentru a cuceri întregul Donbas și orașele Severodonețk, Sloviansk, Bahmut și Popasna.

Michael Carpenter, șeful misiunii SUA la OSCE, a declarat vineri că autoritățile ruse au început procesul de anexare a regiunii Herson, proces însoțit de încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional, scrie Ukrainska Pravda.

„Herson, în special, a devenit parte a ceea ce am numit laboratorul ororilor de la Kremlin. Aici vedem cum Kremlinul își pune în aplicare planul de a încerca să absoarbă Ucraina în Rusia. Și am mai văzut elemente ale acestui manual înainte. Așa că, din păcate, unele dintre acestea sunt destul de familiare. Credem în continuare că Kremlinul așteaptă o ocazie pentru a încerca să anexeze regiunea Herson la Rusia. Credem că un referendum fictiv este o posibilitate”, a afirmat Carpenter, citat de Suspilne Media.

Diplomatul american a subliniat că ocupanții ruși torturează în mod sistematic civili ucraineni în teritoriile ocupate din regiunea Herson.

„Aproximativ 600 de persoane, după cum s-a menționat, sunt deținute în regiunea Herson, în subsoluri special amenajate care servesc drept camere de tortură. Avem chiar rapoarte cu privire la locațiile acestora: de exemplu, în clădirea administrației regiunii Herson sau la școala numărul 17 din Henichesk. Acolo este locul în care armata rusă îi duce pe liderii aleși la nivel local, jurnaliști, activiști ai societății civile și persoane despre care rușii cred că au luat parte la mitinguri împotriva ocupației ruse”, a mai spus Michael Carpenter.

Armata ucraineană i-a împins împins pe ruși în spatele liniei de front din regiunea Zaporojie cu 5-7 kilometri, a anunțat vineri primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, potrivit The Kyiv Independent.

Ivan Fedorov a declarat că acesta este rezultatul a două săptămâni de lupte.

„Va avea loc o eliberare a Melitopolului și a altor orașe”, a spus edilul, citat de lb.ua.

Germania și-a crescut importurile din Rusia cu 60% în primele patru luni ale anului 2022, susține Andriy Melnyk, ambasadorul Ucrainei la Berlin, potrivit The Kyiv Independent.

Diplomatul afirmă că importurile Rusiei în Germania au ajuns la 6 miliarde de euro.

Comerțul bilateral al Ucrainei cu Germania în această perioadă a scăzut cu 11%, pe fondul războiului.

„Este o nebunie”, a afirmat Melnyk, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Mai multe detalii: Germania a crescut importurile din Rusia cu 60% în primele 4 luni din 2022, susține ambasadorul Ucrainei la Berlin

Rusia şi-a oficializat vineri retragerea din Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO), din care a fost suspendată în luna aprilie în urma indignării mondiale pe fondul ofensivei sale militare împotriva Ucrainei, scrie Agerpres, citând AFP.

Guvernul „acceptă propunerea Ministerului rus de Externe (…) privind retragerea Federaţiei Ruse din Organizaţia Mondială a Turismului”, indică un decret semnat de premierul Mihail Mişustin.

UNWTO, o agenţie ONU însărcinată cu promovarea turismului şi care își are sediul la Madrid din 1976, a anunţat pe 27 aprilie suspendarea Rusiei din cauza intervenţiei sale în Ucraina, pe care a considerat-o contrară „valorilor” sale.

Din cauza conflictului din Ucraina, Rusia este din ce în ce mai izolată pe scena diplomatică. Moscova a fost, de exemplu, îndepărtată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, unde locul i-a fost suspendat.

37.000 de femei servesc în armata ucraineană și peste 1.000 dintre acestea au devenit comandanți, a anunțat vineri prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, la o conferință în Bruxelles, potrivit The Guardian.

„Cei mai mulți dintre medicii noștri sunt femei, precum și 50% dintre antreprenorii noștri care lucrează pentru a susține economia în război”, a adăugat ea.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmytri Kuleba, a anunțat vineri că a discutat cu ministrul britanic al Apărării, Liz Truss, despre situația celor trei luptători străini condamnați la moarte de separatiștii proruși, scrie Euronews.

Dmytro Kuleba a scris pe Twitter că el și Liz Truss „au condamnat cu fermitate simulacrul de proces împotriva prizonierilor de război din Donețkul ocupat de Rusia”, în timpul conversației telefonice pe care au avut-o vineri.

„În calitate de combatanți, ei sunt protejați de dreptul internațional umanitar și trebuie tratați în consecință. Continuăm să lucrăm împreună pentru a asigura eliberarea lor”, a afirmat Kuleba.

Comentariile sale au făcut, astfel, referire la afirmațiile separatiștilor proruși potrivit cărora cei doi britanici și cetățeanul marocan erau mai degrabă mercenari decât combatanți protejați de convențiile internaționale.

Oficialii ucraineni, precum și familiile luptătorilor, au subliniat în repetate rânduri că toți trei erau membri obișnuiți ai armatei ucrainene.

Kuleba a precizat că a discutat cu Truss despre modalitățile de creștere a presiunii asupra Moscovei și a dat de înțeles că Marea Britanie intenționează să impună un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

„Aștept cu nerăbdare următoarea rundă de sancțiuni din partea Marii Britanii. Amândoi am fost de acord că nimeni în lume nu are dreptul să se plictisească de acest război până când Ucraina nu va învinge”, a mai afirmat Kuleba.

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut cu fermitate Serbiei să se alăture sancţiunilor împotriva Rusiei din cauza invadării Ucrainei, a anunțat vineri preşedintele sârb Aleksandar Vucic, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Cancelarul Scholz a cerut într-un mod foarte hotărât, clar şi ferm Serbiei să se alăture sancţiunilor împotriva Rusiei”, a declarat Vucic în cadrul unei conferinţe de presă comune la finalul întrevederii cu Scholz, care a efectuat prima sa vizită în Balcanii occidentali.

Preşedintele sârb a evocat „situaţia specifică” a Serbiei în această chestiune, din cauza înainte de toate a problemei Kosovo, fostă provincie sârbă care şi-a proclamat independenţa în 2008 şi pe care Belgradul, cu susţinerea Rusiei la ONU, nu o recunoaşte. Aleksandar Vucic a subliniat, de asemenea, legăturile economice, în special în domeniul energetic, şi relaţiile tradiţionale foarte apropiate cu Rusia.

„Noi ne aşteptăm ca aceste sancţiuni să fie susţinute de toate ţările candidate la aderarea la UE”, a afirmat, la rândul său, Olaf Scholz. „Este important să depunem eforturi ca un număr tot mai mare de ţări să se alăture sancţiunilor, pentru că ele sunt instrumentul, împreună cu livrările de arme, care va ajuta Ucraina să-şi determine viitorul”, a precizat cancelarul german.

Serbia rămâne singura ţară europeană care nu a impus sancţiuni Rusiei.

Cancelarul german se va deplasa de asemenea la Salonic, iar sâmbătă în Macedonia de Nord şi Bulgaria.

Directorul general al unei companii energetice regionale ucrainene a acuzat trupele ruse că au distrus în mod deliberat infrastructura energetică din sudul regiunii Mkolaiv, relatează Euronews.

„Energia electrică pentru populație, industrie și agricultură este un bun de bază, fără de care viața normală este imposibilă. Prin urmare, instalațiile energetice devin o țintă pentru trupele inamice”, a declarat vineri Vadym Danylkiv, directorul general al companiei Nikolaevoblenergo, care deține monopolul pe piața din regiunea Mikolaiv, potrivit unui comunicat.

De la începutul lunii iunie, bombardamentele rusești au distrus 14 linii electrice aeriene și 377 de stații de transformare și au avariat un transformator cheie de 40 MVA, a precizat compania.

Danylkiv a precizat că regiunea Mikolaiv are „o nevoie acută de ulei pentru transformatoare”.

„Ca urmare a ultimei avarii, ca urmare a bombardării unui transformator puternic, am pierdut 26 de tone de petrol. Achiziționarea acestuia înseamnă (cheltuirea) a aproximativ 2,6 milioane de grivne pentru un astfel de volum, plus o logistică complexă”, a mai declarat Danylkiv, citat în comunicat.

Ihor Zhovka, consilierul pe probleme de diplomație al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina nu va „ceda niciun centimetru” de teritoriu Rusiei, scrie The Guardian.

„Nu vom ceda teritoriu, nu vom ceda niciun centimetru – mai ales în Donbas. Rusia a aruncat tot ce avea în lupta pentru Donbas – nu voi înceta să spun că Ucraina are nevoie de aprovizionare imediată cu armament grele”, a declarat Ihor Zhovka, pentru Bloomberg.

Consilierul și-a exprimat în continuare îngrijorarea cu privire la faptul că oficialii ruși nu pot fi crezuți pe cuvânt în ceea ce privește exporturile ucrainene de cereale. „Suntem pregătiți să exportăm folosind navele noastre sau ale unor terțe părți. Dar nu avem încredere în Rusia. Avem nevoie de o încetare a focului și de garanți. Noi suntem pregătiți. Până acum, eforturile noastre nu au fost suficiente”, a mai afirmat Zhovka.

Cel puțin doi civili au fost spitalizați în urma bombardamentelor rusești de la periferia Harkovului, cel de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina, potrivit serviciilor regionale de urgență, scrie Euronews.

Vineri, echipele de urgență căutau mai multe victime în Derhachi, un oraș situat la 12 kilometri nord-vest de Harkov, care a fost vizat de o serie de lovituri în ultimele săptămâni.

În urma bombardamentelor, au izbucnit mai multe incendii în clădirile rezidențiale, a precizat, într-un comunicat, Direcția principală a Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din regiunea Harkov.

Primarul Harkovului, Ihor Terekhov, a declarat că orașul, care a fost un obiectiv militar cheie în primele etape ale invaziei ruse, continuă să fie atacat în mod regulat, Moscova încercând astfel să împiedice orașul să revină la normal.

„Intensitatea bombardamentelor (…) a scăzut ușor, dar în orașul Harkov sunt folosite bombe și rachete de o putere mai mare. Distrugerile pe care le vedem astăzi sunt foarte, foarte grave”, a declarat Ihor Terekhov, într-un briefing televizat.

Amnesty International afirmă că situația celor trei soldați străini condamnați la moarte de către un tribunal al prorușilor este una care „nu are precedent”, relatează BBC.

Doi britanici, Aiden Aslin și Shaun Pinner, și cetățeanul marocan Brahim Saaudun au fost luați prizonieri de trupele ruse în timp ce luptau pentru Ucraina.

Toți trei au fost condamnați de un tribunal care nu este recunoscut la nivel internațional în așa-numita Republică Populară Donețk, prorusă.

„Partea care deține întreaga responsabilitate asupra circumstanțelor și soartei acestor persoane în prezent este Rusia”, a declarat, pentru Reuters, Denis Krivosheev, reprezentant al biroului pentru Europa de Est și Asia Centrală al Amnesty International.

„Această situație nu are precedent. Această așa-numită Republică Populară Donețk are un așa-numit cod penal în care are o așa-numită pedeapsă cu moartea, pe care de data aceasta, și acest lucru nu s-a mai întâmplat înainte, o aplică prizonierilor de război”, a spus el.

Krivosheev a declarat că este îngrijorat că acest lucru ar putea duce la cazuri similare. „S-ar putea întâmpla din nou? Absolut”, a afirmat reprezentantul Amnesty International.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că, deși 71% dintre europeni consideră că Ucraina face parte din familia europeană, politicienii de la Bruxelles ezită să permită aderarea țării sale la UE, scrie Ukrainska Pravda.

Luând cuvântul la Summitul anual pentru Democrație de la Copenhaga, Zelenski a făcut apel la liderii europeni să acorde Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la UE, ținând cont, în primul rând, de acest sprijin public al europenilor.

„La granița ucraineană, în Donbasul ucrainean, în apropiere de Harkov, în sudul Ucrainei, putem vedea acum că poporul ucrainean este cu adevărat pregătit să își susțină și să-și apere independența prin acțiuni adecvate. Dar unde este granița în care acea Europă este pregătită să își susțină toate cuvintele sale importante cu acțiuni adecvate? De ce, dacă sondajele arată că 71% dintre europeni consideră Ucraina parte a familiei europene, există încă politicieni sceptici care ezită să ne permită să ne mutăm în Uniunea Europeană?”, a afirmat liderul ucrainean.

„De ce, dacă Rusia încalcă în mod cinic toate documentele vitale ale dreptului internațional, există încă unii care ezită să blocheze orice relațiile, de orice fel, cu un astfel de stat?”, a continuat Zelenski.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns, vineri, la întrebările studenților din Marea Britanie. Prima întrebare care i-a fost pusă a venit de la Universitatea din Birmingham, Zelenski fiind întrebat despre planul de reconstrucție a Ucrainei, scrie BBC.

Zelensk a afirmat că va fi un „proiect mare” care va deveni „de neoprit” odată ce va începe.

„Este vorba despre reconstruirea țării noastre, este vorba despre repornirea Ucrainei”, a spus liderul de la Kiev.

„Vreau ca oamenii să se întoarcă pe străzile lor natale, în orașele lor natale, dar asta va o Ucraină diferită, o Ucraină care și-a apărat independența, viitorul, iar eu vreau ca acest viitor să fie diferit din punct de vedere mental”, a explicat Zelenski.

„Bineînțeles că aș vrea să spun că am putea reconstrui toate clădirile noastre, dar acest lucru va depinde nu numai de dorințele noastre, ci și de sprijinul financiar”, a adăugat el.

O altă întrebare a venit din partea studenților de la Universitatea din Glasgow. Zelenski a fost întrebat care este abordarea guvernului său față de universitățile ucrainene din zonele ocupate acum de Rusia.

Liderul de la Kiev a spus că situația este o „adevărată tragedie” și că autoritățile propun relocarea unor universități de acolo în cadrul altor instituții de învățământ superior aflate în teritoriile care nu sunt ocupate de ruși.

Ucraina este un mediu extrem de ostil pentru piloții de vânătoare, fie că sunt ruși sau ucraineni. Sistemele de rachete sol-aer, de la rachetele MANPAD „Stinger” lansate de la umăr până la rachetele avansate cu rază lungă de acțiune S-300 și S-400, acoperă cerul ucrainean, scrie BBC.

Printre avioanele care îndeplinesc roluri de atac la sol se numără Su-25 „Frogfoot”, un avion care este folosit de ambele părți în acest război. Din cauza amenințării rachetelor sol-aer, piloții zboară adesea la joasă înălțime și rapid pentru a evita acest pericol.

Un exemplu care a fost publicat pe rețelele de socializare arată altitudinea mică la care piloții ucraineni sunt nevoiți să piloteze pentru a evita să fie doborâți. La un moment dat – după șapte secunde de filmare – vedem că instrumentul folosit pentru a detecta atacurile ghidate de radar este activat. Acest echipament – receptorul de avertizare radar (radar warning receiver, RWR) – se află pe panoul frontal din dreapta.

Imaginile arată, pentru o clipă, o rachetă lansată spre avion.

Este probabil că viteza și înălțimea redusă a avionului Su-25 i-au permis să scape rapid de amenințarea rachetei, deoarece alerta RWR dispare în curând.

Și piloții ruși au efectuat zboruri similare la foarte joasă înălțime, ceea ce dovedește cât de puternică – și amenințătoare – este apărarea aeriană a ambelor părți implicare în acest conflict.

Ucraina a efectuat cel de-al 11-lea schimb de prizonieri de război cu Rusia de la începutul invaziei, în februarie, a anunțat vineri guvernatorul regiunii Mikolaiv, potrivit BBC.

Vitaliy Kim, guvernatorul din Mikolaiv, a scris pe serviciul de mesagerie Telegram că patru prizonieri ruși au fost schimbați astăzi cu cinci ucraineni.

Armata rusă continuă să încerce să preia controlul total al orașului strategic Severodonețk din regiunea Luhansk și să blocheze trupele ucrainene, a anunțat vineri Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Lista orașelor din apropiere bombardate vineri de trupele ruse include Lisichansk, Ustînivka, Zolote și Horske, a precizat conducerea armatei ucrainene.

Soldații ruși ai autointitulatei Republici Populare Luhansk (RPL) au trimis în Rusia, din orașul ocupat Starobilsk din regiunea Luhansk, 650 de tone de cereale ucrainene furate, scrie Ukrainska Pravda, care citează imagini difuzate de agenția rusă de stat RIA Novosti.

Liderul grupării armate din RPL, Leonid Pasechnik, a supravegheat încărcarea cerealelor furate în vagoane, la depozitul de cereale Starobilsky.

Șeful militanților proruși susține că a fost instruit să organizeze exportul de cereale din regiunea Luhansk, deoarece se pare că există mai multe cereale decât este necesar.

Militanții din RPL susțin că au abolit „taxele de export” către Rusia, inventând astfel explicații pentru jefuirea organizată a resurselor ucrainene de către forțele ruse de ocupație.

Ivan Fedorov, primarul din Melitopol, a confirmat că invadatorii ruși exportă cereale pe care le fură de la ucraineni.

Prin blocarea porturilor ucrainene, Rusia „folosește în mod deliberat foametea ca pe o armă”, a declarat vineri ministrul german al agriculturii, Cem Özdemir, potrivit CNN.

Este „un tip de război deosebit de dezgustător în care este implicată Rusia”, a declarat vineri Özdemir pentru N-TV, post afiliat CNN, în timpul unei vizite la Kiev. „Rutele alternative costă o sumă nebună de bani”, a adăugat el.

Özdemir a discutat cu omologul său ucrainean, Mykola Solskyi, despre modalitățile alternative pentru exportarea cerealelor din Ucraina.

„Ar fi kamikaze pentru Ucraina să se bazeze pe cuvântul lui Putin, fără garanții militare credibile și eficiente că securitatea porturilor și navelor ucrainene este asigurată”, a declarat Özdemir.

„Nu aș avea încredere în cuvântul lui Putin sub nicio formă; s-a dovedit a fi un mincinos notoriu”, a declarat Özdemir pentru N-TV.

În vremuri normale, Ucraina ar exporta aproximativ trei sferturi din producția de cereale. Potrivit datelor Comisiei Europene, aproximativ 90% din aceste exporturi erau livrate pe mare, din porturile ucrainene de la Marea Neagră. În prezent, Rusia blochează accesul maritim la porturile din Marea Neagră deținute de Ucraina, ceea ce înseamnă că nici măcar cerealele care se află încă sub controlul ucrainean nu pot fi exportate către numeroasele țări care se bazează pe ele.

Războiul purtat de Rusia în Ucraina ar putea împinge până la 49 de milioane de oameni în foamete sau în condiții asemănătoare foametei, din cauza impactului devastator asupra aprovizionării cu alimente și a prețurilor la nivel mondial, potrivit ONU.

O înregistrare video cu unul dintre numeroasele cimitire în care sunt sunt înmormântați civilii uciși în Ucraina a apărut în mediul online, a anunțat vineri Centrul ucrainean pentru comunicare strategică și securitate informațională din cadrul Ministerului Culturii și Politicii Informaționale (Stratcom), într-un mesaj publicat pe Twitter, potrivit The Guardian.

„Acesta este unul dintre numeroasele cimitire de civili din Mariupol. Are peste 3.000 de morminte proaspete. Iată ce a făcut Rusia acestui oraș cândva înfloritor, cu aproape 500.000 de locuitori”, a scris Stratcom, alături de imaginile video.

Potrivit primarului din Mariupol, Vadim Boichenko, sub fiecare casă distrusă din oraș se află între 50 și 100 de persoane ucise, numărul de case distruse ajungând la 1.300.

„Prin urmare, numărul real de persoane ucise în oraș poate fi mult mai mare decât cel estimat anterior”, a precizat Stratcom.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat vineri că se așteaptă ca, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, să fie create baze militare permanente ale NATO în Europa de Est, relatează Newsweek.

Vorbind în cadrul Summitului pentru Democrație de la Copenhaga, găzduit de Alianța pentru Democrație, Geoană a sugerat că Actul Fondator NATO-Rusia din 1997 este acum „nul”, după ce Kremlinul și-a început invazia din Ucraina, și că Alianța Nord-Atlantică nu este obligată să îl respecte în continuare.

Geoană a precizat că liderii alianței vor lucra, în cadrul summitului NATO de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie, la o „transformare fundamentală a posturii, prezenței și descurajării NATO” pe Flancul Estic, care să includă „o mai mare prezență pe teren”.

„Practic, ținem cont de faptul că Rusia este un jucător agresiv și imprevizibil. Așa că, da, vom trece la o nouă generație a prezenței noastre în est. Și pot să spun, ca român, că acum putem asista la integrarea deplină a noilor aliați în NATO și din perspectiva descurajării și a apărării”, a afirmat adjunctul șefului NATO.

Mai multe detalii: NATO ar putea înființa baze militare permanente în Europa de Est, anunță Mircea Geoană. „Rusia e un jucător agresiv și imprevizibil”

Liderii a nouă țări din Europa Centrală și de Est au cerut NATO să își întărească Flancul Estic în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, scrie The Guardian, citând AFP.

Liderii Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Republicii Cehe, României și Slovaciei s-au întâlnit în capitala României, București, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de summitul NATO care va avea loc la sfârșitul acestei luni la Madrid.

Președintele României, Klaus Iohannis, a deschis reuniunea alături de omologul său polonez, Andrzej Duda, copreședinte al Formatului București 9, spunând: „Având în vedere riscurile sporite de securitate în România și la Marea Neagră, consolidarea NATO pe flancul său estic, într-o manieră unificată și echilibrată, devine cu atât mai urgentă și crucială”.

Summitul va elabora „o viziune pe termen lung… punând apărarea colectivă și articolul 5 în centrul acțiunilor”, a declarat Iohannis, referindu-se la articolul din tratatul NATO care prevede că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor membrilor.

Șefii de stat din cele nouă țări reprezentate la București vor discuta, de asemenea, despre impactul invaziei rusești asupra securității „partenerilor vulnerabili” ai NATO, inclusiv Republica Moldova și Georgia.

În declarația de 11 puncte, adoptată după întrunirea de vineri, liderii celor 9 state au condamnat din nou agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, au reiterat susţinerea suveranităţii Ucrainei şi au arătat continua disponibilitate de a sprijini Ucraina.

„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa şi cauzează suferinţă umană şi distrugeri enorme”, arată şefii celor 9 țări în Declaraţia comună.

„NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce priveşte relaţia sa cu Rusia”, punctează aceștia, în declarație.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat vineri studenților de la mai multe universități din Marea Britanie, în cadrul unei videoconferințe, scrie BBC.

Evenimentul a fost organizat de Uniunea Studenților Ucraineni, iar printre universitățile participante se numără Birmingham, Cambridge, Coventry, Glasgow, London School of Economics (LSE), Manchester, Oxford, UCL and City, Universitatea din Londra.

Zelenski le-a spus studenților britanici că au trecut 107 zile de când a început războiul, adăugând: „107 zile în care am fost testați pentru supraviețuire”.

„Acest război este vizibil și monstruos”, a spus liderul ucrainean, precizând că rușii „vorbesc despre obiective pașnice, dar… ucid copii și femei”.

Zelenski a vorbit și despre istorie și a evidențiat câteva evenimente istorice din orașele britanice în care își au sediul universitățile.

„Misiunea [rușilor] este de a ne șterge istoria, statul, identitatea și de a ne nega existența. Și, ca atare, să spună lumii că nu am existat niciodată, că suntem un popor creat artificial, ca o varietate a unui fel de plante sau animale”, a punctat președintele ucrainean.

Fostul președinte american Barack Obama consideră că prețul plătit în vieți omenești în războiul Rusiei împotriva Ucrainei „vor continua să crească”, relatează CNN.

„Nu faceți greșeli: acest război este departe de a se încheia. Costurile umane vor continua să crească”, a declarat el vineri, la Forumul pentru Democrație de la Copenhaga.

Fostul lider american a precizat că Ucraina trebuie să rămână puternică până când acest conflict se va încheia.

„Dar am asistat și la rezistența eroică a poporului ucrainean la agresiunea rusă. Ei s-au unit pentru a-și apăra nu doar suveranitatea, ci și identitatea democratică și au mobilizat o mare parte a lumii în favoarea valorilor autodeterminării și a demnității umane”, a spus el.

Obama a remarcat că ceea ce face Vladimir Putin în Ucraina nu este un incident izolat și a comentat paralelismele făcute între ceea ce se întâmplă în Rusia și ceea ce se întâmplă în Statele Unite.

„Pe fiecare continent, asistăm la un regres democratic… Așadar, dacă vrem ca democrația să înflorească, va trebui să luptăm pentru ea, să o cultivăm și să demonstrăm valoarea ei în îmbunătățirea vieții oamenilor obișnuiți”, a spus el.

Obama a lăudat țările care și-au deschis brațele pentru refugiații ucraineni și a evocat dorința Finlandei și Suediei de a adera la NATO.

„Din cauza acestui curaj și a acestei solidarități, Vladimir Putin nu reușește să își atingă obiectivele în interiorul Ucrainei și dincolo de ea… Rusia este lipsită de resurse și venituri, iar mulți dintre cei mai buni și mai străluciți dintre ruși au plecat – o lovitură pentru prezentul și viitorul țării”, a adăugat el.

Germania, al cincilea cel mai mare exportator de arme din lume, intenționează să își revizuiască regulile privind exporturile de arme pentru a facilita înarmarea democrațiilor precum Ucraina și pentru a îngreuna vânzarea de arme către autocrații, scrie vineri Der Spiegel, potrivit Sky News.

Noile linii directoare, care, potrivit publicației germane, au fost elaborate de Ministerul Economiei, vin în contextul în care Germania se confruntă cu critici din partea opoziției, a aliaților occidentali și a Kievului din cauza întârzierilor în furnizarea de armament greu Ucrainei pentru lupta acesteia împotriva trupelor ruse.

Urmând să fie încorporate într-o nouă lege privind exporturile de arme, noile linii directoare se concentrează pe acțiunile concrete ale țării destinatare în politica internă și externă, și nu pe chestiunea mai largă de a stabili dacă aceste arme ar putea fi folosite pentru a încălca drepturile omului.

Agnieszka Brugger, liderul din Parlament al Verzilor, care controlează ministerele Economiei și Afacerilor Externe în coaliția guvernamentală de la Berlin, a declarat pentru Der Spiegel că acest lucru ar duce la un tratament mai puțin restrictiv pentru țările care împărtășesc „valorile pașnice, occidentale”.

„Trebuie să punem capăt prostiei politicii de securitate care constă în recompensarea autocraților agresivi și a celor care încalcă drepturile omului cu arme germane”, a spus ea.

Primarul orașului Mariupol din sudul Ucrainei, Vadim Boichenko, a avertizat vineri că holera și alte boli mortale ar putea ucide mii de oameni în portul ocupat de ruși, în contextul în care cadavrele rămân necolectate pe fondul creșterii temperaturilor, relatează Reuters.

Boichenko, care nu se mai află în orașul devastat, a declarat că fântânile au fost contaminate de cadavrele persoanelor ucise în timpul săptămânilor de bombardament și de asediu rusesc și că strângerea cadavrelor de către ocupanții ruși ai orașului se desfășoară lent.

„Există o epidemie de dizenterie și holeră. Aceasta este, din păcate, evaluarea medicilor noștri: că războiul care a omorât peste 20.000 de locuitori … din păcate, cu aceste focare de infecție, va mai ucide alte mii de rezidenți”, a spus Boicheko, la televiziunea națională.

Mariupolul a fost plasat în carantină, a declarat el anterior. „Nimeni nu este lăsat să intre sau să iasă” din oraș, a spus edilul. Boichenko a declarat pentru BBC că „există o mulțime de morți” în oraș, adăugând: „Ei (ocupanții ruși, n.r.) nu au adunat cadavrele celor pe care i-au ucis în bombardamente. Multe cadavre sunt încă sub ruine. Problema este agravată de absența colectării gunoiului – sistemul nu mai funcționează din februarie”.

Situația se înrăutățește din cauza faptului că acum este vară și cald, iar ploile abundente distrug locurile de înmormântare improvizate, precum și din cauza lipsei sistemelor de apă și canalizare funcționale, a explicat primarul.

„Amestecul rezultat curge spre râuri și fântâni, de unde oamenii îl extrag și îl folosesc. Această apă este deja otrăvită. Ea s-a propagat deja în tot orașul. Autoritățile de ocupație aduc apă în oraș, dar nu suficientă. Oamenii continuă să meargă la fântâni și să ia acea apă otrăvită”, a mai spus Boichenko, pentru BBC.

Anterior în cursul zilei de vineri, Ministerul britanic al Apărării a anunțat că există riscul unei epidemii majore de holeră în Mariupol, deoarece serviciile medicale sunt aproape de colaps. Rusia se străduiește să asigure servicii publice de bază pentru populația din teritoriile ocupate de trupele sale, a precizat instituția britanică.

Aproximativ 100.000 de oameni se află încă în orașul care avea cândva o populație de aproximativ 430.000 de locuitori, înainte ca trupele ruse să invadeze țara, potrivit oficialilor ucraineni.

Ministrul de Externe al Suediei, Ann Linde, a declarat vineri că Stockholmul își propune să înregistreze progrese constructive în discuțiile cu Turcia despre cererea de aderare a țării scandinave la NATO, scrie BBC.

Suedia și Finlanda au depus luna trecută o cerere de aderare la NATO, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, însă președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a declarat opoziția față de această cerere.

Liderul de la Ankara acuză cele două națiuni nordice că adăpostesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup pe care îl consideră organizație teroristă, și adepți ai lui Fethullah Gulen, clericul pe care Turcia îl acuză că a orchestrat o tentativă de lovitură de stat în 2016.

„Cererea noastră a primit un sprijin larg în rândul membrilor NATO”, a afirmat Linde, într-o declarație de politică externă.

„Ambiția noastră este de a înregistra progrese, într-un spirit constructiv, în chestiunile ridicate de Turcia”, a declarat șefa diplomației suedeze, în Parlamentul țării.

Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a avut vineri o convorbire cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, în cadrul căreia cei doi oficiali au discutat despre eforturile privind eliberarea prizonierilor de război „deținuți de interpușii rușilor (separatiștii din estul Ucrainei, n.r.)”, relatează Reuters.

Convorbirea dintre Truss și Kuleba a avut loc în contextul în care doi cetățeni britanici și un marocan au fost condamnați la moarte de un tribunal prorus din autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD).

Cei trei bărbați au luptat alături de forțele ucrainene, iar apoi au fost capturați de ruși, în urmă cu câteva săptămâni. Ulterior, ei au fost trimiși în regiunea separatistă Donețk, din estul Ucrainei, unde au fost judecați joi.

Șefa diplomației britanice a descris condamnarea la moarte a lui Aiden Aslin și Shaun Pinner drept „o încălcare flagrantă a Convenției de la Geneva”.

Anterior în cursul zilei de vineri, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat drept „isterică” reacția Marii Britanii la decizia de condamnarea la moarte a acestor luptători, luată de autoritățile din Donețk, regiune controlată de separatiștii proruși.

Într-un mesaj publicat pe Telegram, Zaharova a afirmat că Marea Britanie ar trebui să facă apel la RPD separatistă – care, la nivel internațional, este recunoscută ca parte a Ucrainei – cu privire la aceste cazuri.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a refuzat să comenteze aceste cazuri, afirmând că acestea se află sub jurisdicția RPD.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lansat vineri un apel ca țara sa să nu fie lăsată într-o „zonă gri” în ceea ce privește cererea de aderare la UE, înaintea summitului liderilor UE, programat pe 23-24 iunie, care urmează să decidă dacă va fi acordat Kievului statutul oficial de candidat, relatează The Moscow Times.

„Primul lucru este să eliminăm în sfârșit această zonă gri”, a declarat Volodimir Zelenski, care a participat prin videoconferință la Summitul pentru Democrație de la Copenhaga.

„În următoarele săptămâni, Uniunea Europeană ar putea face un pas istoric care va dovedi că vorbele privind apartenența poporului ucrainean la familia europeană nu sunt în zadar”, a adăugat liderul de la Kiev.

Oficialii ucraineni au avertizat că în orașul-port Mariupol, căzut în totalitate sub controlul rușilor, condițiile se înrăutățesc și că oamenii sunt expuși riscului de îmbolnăvire. Primarul orașului – care nu se află în Mariupol, ci într-un teritoriu controlat de guvernul ucrainen – estimează că zeci de locuitori ar putea fi bolnavi, iar acest număr este de așteptat să crească, scrie BBC.

„Holera, dizenteria și alte boli infecțioase se manifestă deja în oraș, dar ei [autoritățile de ocupație, n.r.] ascund acest lucru”, a declarat Vadim Boichenko, edilul Mariupolului. „Orașul a fost închis și impusă o carantină. Nimeni nu este lăsat să intre sau să iasă”, a precizat el.

„Aceasta este o infecție. Se răspândește foarte repede. Nu există mijloace de a o ține în frâu. Nu există medici, nu există spitale pentru boli infecțioase. Au distrus un astfel de spital din orașul nostru, inclusiv toate echipamentele. Ne-au ucis medicii. Acest război contagios ar putea face mii de victime”, a mai afirmat Vadim Boichenko.

Potrivit acestuia, nu există cazuri documentate de pacienți cu holeră care să fie tratați în spitalul municipal, deoarece nu există acces la spital.

Cu toate acestea, Boichenko este convins că există suficiente dovezi ale unei epidemii de holeră în Mariupol.

Preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să efectueze marţi o vizită în România – unde se va întâlni cu militarii francezi staţionaţi aici -, iar apoi în Republica Moldova, miercuri, cu scopul de a-şi exprima susţinerea faţă de această ţară afectată de războiul declanțat de Rusia în Ucraina, a anunţat vineri Palatul Élysée, scrie news.ro citând AFP.

Preşedinţia franceză precizează că o vizită a lui Macron în Ucraina urmează să aibă loc la o dată care nu a fost încă stabilită, în momentul în care această vizită îi va fi „utilă preşedintelui (ucrainean Volodimir) Zelenski”.

Franţa doreşte ca Ucraina să iasă „victorioasă” din conflictul cu Rusia, a subliniat preşedinţia franceză, răspunzând astfel unor întrebări adresate în urma îndemnului lui Macron de a „nu umili Rusia”. „Aşa cum a avut ocazia să spună preşedintele, noi dorim victoria Ucrainei. Dorim ca integritatea Ucrainei să fie restabilită. Dorim ca acest conflict, ca acest război al Rusiei împotriva Ucrainei să înceteze cât mai rapid posibil”, a transmis un consilier prezidenţial.

Franţa se declară pregătită să participe la o „operaţiune” de ridicare a blocadei asupra portului Odesa, situat în sudul Ucrainei, pentru ca exporturile de cereale ucrainene către ţări care au nevoie de acestea să fie reluate. „Ne aflăm la dispoziţia părţilor pentru ca, în fond, să se creeze o operaţiune care să permită accesul în portul Odesa în deplină siguranţă, adică vapoarele să poată trece în pofida faptului că marea este minată”, a precizat consilierul președintelui Macron.

Mai multe detalii: Emmanuel Macron va vizita România și Republica Moldova săptămâna viitoare, confirmă Palatul Elysee

Rusia a încălcat circa 400 de diferite tratate internaționale numai în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a afirmat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de The Guardian.

Luând cuvântul la Summitul Democrației de la Copenhaga, liderul ucrainean a spus: „Numai în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei – și vreau să vă reamintesc că acesta a început în 2014, nu pe 24 februarie 2022 – Rusia a încălcat aproximativ 400 de diferite tratate internaționale la care țările noastre sunt părți”

Președintele a dat numeroase exemple de tratate pe care a susținut că Rusia le-a încălcat, inclusiv Carta ONU.

El a spus că oamenii ar trebui să-și amintească memorandumul de la Budapesta, susținând că Rusia „a adăugat cinism maxim întregii imagini” prin încălcarea lui.

„Prin această încălcare, Rusia a pus capăt întregii lupte pentru dezarmarea nucleară din lume”, a mai spus Zelenski.

Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, care a făcut o vizită neanunțată la Kiev săptămâna aceasta, a promis că va colabora „și mai strâns” cu Ucraina în timpul unei întâlniri cu președintele Volodimir Zelenski și ministrul Apărării Oleksiy Reznikov, relatează CNN.

„Cei trei au fost de acord să lucreze și mai strâns în continuare pentru a sprijini obiectivul lor comun de a permite Ucrainei să se elibereze de ocupația ilegală rusă”, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Apărării din Regatul Unit.

„Au discutat, de asemenea, gama de echipamente și instruire pe care Marea Britanie le oferă în prezent și ce sprijin suplimentar putem oferi pentru a ajuta forțele ucrainene să-și apere țara”, a mai transmis ministerul.

Germania vrea să ofere Ucrainei ajutor medical victimelor războiului, ajutând la construirea de centre de traumă pentru răniți, donând membre protetice și trimițând medici germani în țară, a declarat vineri ministrul Sănătății Karl Lauterbach, citat de Reuters.

„Ucraina are nevoie de ajutor umanitar la fel de urgent precum are nevoie de sprijinul nostru militar”, a spus ministrul în timpul unei vizite în orașul Liov, din vestul Ucrainei.

Mai multe detalii: Berlinul promite Ucrainei și ajutor medical, nu doar militar. 200 de doctori germani vor trata persoanele rănite și bolnave

Un consiliu de experți pentru ”decomunizare” și ”derusificare” va fi înființat în Ucraina, a anunțat vineri ministrul ucrainean al Culturii și Politicii Informaționale, Oleksandr Tkachenko, citat de agenția de presă ucraineană Interfax-Ucraina.

Comitetul va include reprezentanți ai societății civile și ai culturii, istorici, editori, regizori de film și șefi de muzee.

Anterior, Tkachenko a mai sugerat că guvernele locale ar trebui să formeze consilii de experți similare, astfel încât procesul de derusificare să aibă loc „conform legii”, iar „istoricii, filozofii, activiștii locali să poată discuta cutare sau cutare problemă”.

Rusia rămâne fără rachete de precizie și va putea continua războiul în ritmul actual timp de numai un an, a susținut direcția de apărare a Ucrainei, au susținut vineri Serviciile de informații ale Ucrainei, citate de BBC.

Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării a declarat că Rusia efectuează mult mai puține lovituri cu rachete și folosește rachete Kh-22, care ar fi „rachete sovietice vechi fabricate în anii 1970”.

„Acest lucru arată că Rusia rămâne fără rachete de înaltă precizie”, a declarat Vadim Skibitskii, din cadrul directoratului, într-o postare pe Facebook.

„Conducerea de la Kremlin va încerca probabil să înghețe războiul pentru o vreme, pentru a convinge Occidentul să ridice sancțiunile, dar apoi va continua agresiunea. Resursele economice ale Rusiei vor permite țării ocupante să continue războiul în ritmul actual pentru încă un an”, a precizat Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării, pe aplicația de mesagerie Telegram, potrivit CNN.

„Ucraina are o piesă de artilerie raportată la 10 până la 15 piese de artilerie rusești”, a spus Vadim Skibitskii, într-un interviu acordat publicației The Guardian și distribuit de Direcția principală de informații. „Prin urmare, totul depinde acum de ce arme ne dau partenerii occidentali”, a precizat acesta.

Marea Britanie acordă prioritate discuțiilor cu Ucraina, mai degrabă decât cu Rusia, cu privire la situația celor doi britanici întemnițați care au fost condamnați la moarte în regiunea separatistă Donețk, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al premierului Boris Johnson, citat de Reuters.

„Prioritatea noastră este să lucrăm cu guvernul ucrainean pentru a încerca să le asigurăm eliberarea cât mai repede posibil”, a spus purtătorul de cuvânt al premierului Boris Johnson, adăugând că apartenența lor la armata ucraineană le oferă protecție conform dreptului internațional.

”Li se oferă protecție în temeiul Convenției de la Geneva în calitate de membri ai forțelor armate ucrainene, motiv pentru care dorim să continuăm să lucrăm îndeaproape cu ei pentru a încerca să-i eliberăm cât de repede putem”, a mai spus oficialul britanic.

Rusia a transmis vineri că Marea Britanie ar trebui să facă apel la autoritățile Republicii Populare Donețk (RPD) pentru cei doi cetățeni britanici condamnați la moarte joi de un tribunal din Donețk, relatează Reuters.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, a transmis într-o declarație postată pe site-ul ministerului că reacția Marii Britanii la astfel de cazuri a fost „deseori isterică”.

Rusia îi descrie pe cei doi cetățeni britanici și un marocan, care fuseseră capturați în serviciul forțelor ucrainene în estul Ucrainei, drept „mercenari”. De cealaltă parte, guvernul britanic spune că sunt prizonieri de război, având dreptul la protecție conform Convenției de la Geneva.

Un oficial ucrainean a răspuns vineri la afirmația președintelui rus Vladimir Putin conform căreia, la fel ca Petru cel Mare, soarta sa este să „recupereze și să întărească” ceea ce aparție de drept Rusiei, potrivit CNN.

„Mărturia lui Putin cu privire la confiscări de teritorii și comparația cu Petru cel Mare demonstrează că nu a existat nici un conflict, ci doar confiscarea sângeroasă a teritoriilor ucrainene, sub pretexte fabricate, pentru a comite un genocid”, a declarat Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski.

„Nu ar trebui să vorbim despre «salvarea feței (Rusiei)», ci despre deimperializarea imediată a acesteia”, a spus el.

„Biroul ONU pentru Drepturile Omului este îngrijorat de faptul că așa-numita Curte Supremă a autoproclamatei Republici Populare Donețk a condamnat la moarte trei militari – doi britanici și un soldat marocan”, a declarat purtătoarea de cuvânt Ravina Shamdasani, conform BBC.

„Din 2015, am observat că așa-numitul sistem judiciar din aceste republici autoproclamate nu a respectat garanțiile esențiale ale unui proces echitabil, cum ar fi audierile publice, independența, imparțialitatea instanțelor și dreptul de a nu fi obligat să depună mărturie.

Astfel de procese împotriva prizonierilor de război echivalează cu o crimă de război”, a mai transmis purtătoarea de cuvânt a ONU.

Adjunctul șefului adjunct al serviciilor de informații militare ucrainene a declarat că Ucraina pierde în fața Rusiei pe linia frontului și că acum se bazează aproape exclusiv pe armele din vest pentru a respinge ofensiva ruşilor.

„Acesta este acum un război de artilerie”, a declarat Vadym Skibitsky, adjunctul șefului serviciului de informații militare al Ucrainei. Liniile frontului sunt acum locul unde se va decide viitorul, a declarat el pentru The Guardian, „iar noi pierdem în ceea ce privește artileria”. Totul depinde acum de ceea ce ne oferă Occidentul.

Ucraina are o piesă de artilerie față de 10-15 piese de artilerie rusești. Partenerii noștri occidentali ne-au dat aproximativ 10% din ceea ce au ei. Ucraina folosește între 5.000 și 6.000 de cartușe de artilerie pe zi, potrivit lui Skibitsky.

Aproape că am epuizat toată muniția [de artilerie] și acum folosim obuze standard NATO de calibrul 155′, a spus el despre muniția trasă.

„Europa livrează, de asemenea, obuze de calibru mai mic, dar cantitatea devine tot mai mică”, a adăugat el.

Observațiile lui Skibitsky se coroborează cu cele ale serviciilor de informații militare americane, citate de un raport recent al Agenției France-Press. Potrivit unor surse militare care au vorbit cu agenția, Ucraina și-a epuizat armamentul de concepție sovietică și rusă și este acum complet dependentă de aliați pentru arme.

Făcând cândva parte din Uniunea Sovietică, armata ucraineană și industria sa de apărare au fost construite în jurul echipamentelor de standard sovietic și rusesc, arme de calibru mic, tancuri, obuziere și alte arme care nu sunt interschimbabile cu cele ale vecinilor din vest.

După mai mult de trei luni de conflict, aceste echipamente au fost epuizate sau distruse în luptă, au declarat sursele americane.

Restaurantele McDonalds Corporation, închise de gigantul fast-food în mai, ca răspuns la invazia în Ucraina, se redeschid duminică în Rusia, cu nume şi patron noi, relatează Reuters. Numele brandului nu a fost încă dezvăluit, însă noua conducere a prezentat joi logo-ul sub care vor funcționa restaurantele.

Sigla înfățișează principalele simboluri ale restaurantului: doi cartofi prăjiți și un burger în formă de „M”. ”Fundalul verde al logo-ului simbolizează calitatea produselor și a serviciilor cu care sunt obișnuiți oaspeții noștri”, a anunțat un purtător de cuvânt al lanțului care a preluat afacerile McDonalds, citat de TASS.

Relansarea va avea loc duminică, 12 iunie, de Ziua Rusiei, o sărbătoare naţională care celebrează independenţa ţării, în aceeaşi locaţie emblematică din Piaţa Puşkin din Moscova, unde McDonalds a fost deschis pentru prima dată în ianuarie 1990, la scurt timp după căderea Zidului Berlinului.

Mai multe informaţii: Fostele restaurante McDonalds, închise în Rusia din cauza războiului, se redeschid sub un nou nume și alt patron

Lupte intense sunt în curs de desfășurare pentru controlul orașului Severodonețk din estul Ucrainei, fără a fi raportate schimbări majore în ultima zi, potrivit oficialilor ucraineni, transmite CNN.

„Situația din Severodonețk este foarte tensionată”, a declarat Roman Vlasenko, șeful administrației militare din districtul Severodonețk, pentru televiziunea națională ucraineană.

„Luptele continuă, luptele de stradă continuă. Dinamica este foarte mare. Rușii folosesc intensiv artileria. Ei au un anumit avantaj în ceea ce privește artileria, în ceea ce privește personalul. Dar nu au un succes real. Nu îi pot învinge pe cei din Severodoneţk.”

Vlasenko a declarat că militarii ucraineni din Severodoneţk sunt „încrezători” în apărarea lor.

Miercuri, șeful administrației militare regionale din Luhansk, Serhiy Hayday, a declarat că cea mai mare parte a orașului este acum controlată de forțele ruse, deși ucrainenii au păstrat controlul asupra zonei industriale din Severodoneţk.

Joi seara, președintele ucrainean Zelenski a declarat că „Severodoneţk, Lysychansk și alte orașe din Donbas, pe care ocupanții le consideră acum ținte cheie, rezistă”.

Rusia caută punctele slabe ale apărării ucrainene din apropierea râului Siverskyi Doneț, în estul Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, conform The Guardian.

Acesta a declarat la televiziunea națională că forțele ruse nu au abandonat încercările de a lansa operațiuni de asalt în zonă.

„Obiectivul strategic al Rusiei este distrugerea completă a Ucrainei. Ei nu ne vor lăsa să trăim în pace. Federația Rusă vrea să distrugă complet Ucraina și să instaleze aici un guvern pe care îl poate controla”, a declarat Motuzianik.

Motuzianik a declarat că situația este mai calmă în sudul Ucrainei, unde Rusia încearcă să își impună dominația pe o porțiune de teritoriu ocupat care se întinde în provinciile Kherson și Zaporojie. Potrivit Reuters, el nu a oferit alte detalii.

Deși una dintre vocile cele mai vehemente ale regimului Putin, Valentina Matviyenko, preşedinta Consiliului Federaţiei Ruse, susţine că nu există „fobie vestică” în Rusia, iar ţara este pregătită să depăşească confruntarea actuală cu Occidentul, transmite Kommersant, unul dintre cele mai mari ziare rusești.

Potrivit Valentinei Matvienko, Occidentul nu vrea să interacționeze cu Rusia. „Trebuie să ne amintim constant că rusofobia în Europa are rădăcini adânci. Și ceea ce se întâmplă astăzi nu este un episod brusc, de scurtă durată, ci o componentă constantă a vieții sociale și politice a Occidentului”, a transmis președintele Consiliului Federației pe blogul său de pe site-ul camerei superioare a Parlamentului. În sprijinul afirmaţiilor sale, l-a citat pe sociologului Nikolai Danilevsky care spune: „Europa vede Rusia nu doar ca fiind străină, ci și ostilă”.

Matviyenko a subliniat că poziţia sa nu trebuie privită ca un apel la izolare de țările occidentale sau o manifestare a urii. „Trăim pe aceeași planetă și suntem sortiți interacțiunii. Este regretabil că cealaltă parte nu vrea acum să înțeleagă acest lucru. De fiecare dată când Occidentul respinge o parte a umanităţii comune, se sărăcește pe sine și viitorul său”, a susţinut preşedinta Consiliului Federației Ruse.

„Nu există fobie vestică în Rusia. Suntem pregătiți să depășim confruntarea actuală, dar, bineînțeles, nu în detrimentul intereselor noastre”, a adăugat aceasta.

Mai multe informaţii: Înalt oficial de la Kremlin dă un semn clar că Rusia doreşte reconcilierea cu Vestul

Ministrul britanic de externe, Liz Truss, va ridica cazul lui Aiden Aslin și Shaun Pinner, cei doi britanici condamnați la moarte de un tribunal pro-rus din Ucraina ocupată, atunci când va vorbi cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, în cursul zilei de astăzi, notează The Guardian.

Truss a calificat deja această hotărâre drept o „judecată falsă” și a insistat că nu are „absolut nicio legitimitate”.

De asemenea, ministrul britanic Robin Walker a spus, la Sky News, că a fost un „proces spectacol dezgustător din epoca sovietică”.

„După cum a precizat ministrul de externe, le vom oferi tot sprijinul posibil lor și familiilor lor. Și am fost absolut clar că acești oameni ar trebui să fie tratați ca prizonieri de război în conformitate cu Convenția de la Geneva, nu există niciun motiv pentru care să poată fi judecați”, a spus acesta.

„Această instanță ilegală a unui guvern de fațadă a organizat acest proces și, evident, nu recunoaștem că are vreo autoritate, dar vom continua să ne folosim canalele diplomatice pentru a demonstra că aceștia sunt prizonieri de război care ar trebui tratați în mod corespunzător. În mod clar, ei se află în această zonă controlată de proxy-urile Rusiei. Și de aceea este absolut vital ca Rusia să își recunoască obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional și să își respecte angajamentele asumate în cadrul Convenției de la Geneva”, a adăugat oficialul britanic.

Liderul de la Kremlin a comparat joi politica sa cu cea a lui Petru cel Mare, sugerând o paralelă între invazia din Ucraina și războiul pe care țarul l-a purtat împotriva suedezilor, în Marele Război al Nordului, potrivit CNN.

În timpul unei vizite la o expoziție dedicată primului împărat rus, Vladimir Putin a comparat cucerirea Suediei de către Petru cel Mare în secolul al XVIII-lea cu propria sa invazie militară modernă a Ucrainei.

În comentariile sale, Putin a susținut că Petru cel Mare nu a cucerit, ci mai degrabă lupta pentru un teritoriu care aparținea de drept Rusiei.

„Petru cel Mare a purtat Războiul Nordului vreme de 21 ani. Există impresia că, luptând cu Suedia, a cucerit ceva (…) De ce s-a dus el acolo? Nu a cucerit nimic, a recuperat și a fortificat. Și, din câte se pare, ne revine şi nouă soarta să luăm înapoi şi să fortificăm”, a spus Vladimir Putin.

”Da, au existat epoci în istoria ţării noastre când am fost obligaţi să ne retragem, dar numai pentru a ne recupera forţele şi a merge înainte”, a mai afirmat Putin, într-o întâlnire cu tineri antreprenori la Moscova.

Mai multe informaţii: Vladimir Putin se compară cu Petru cel Mare: ”Nu a cucerit nimic, a recuperat și a fortificat”

Anunţul a fost făcut de ministerul britanic al apărării, care a precizat că mai multe cazuri izolate au fost deja raportate încă de luna trecută, transmite BBC. De asemenea, viceprimarul din Mariupol, Serhiy Orlov, afirmă că starea de sănătate din orașul ucrainean ocupat se deteriorează. Acesta a declarat pentru BBC că cei 100.000 de locuitori aflați încă în oraș sunt expuși unui risc tot mai mare de boli, inclusiv holera.

Potrivit acestuia, este posibil acest lucru în condiţiile în care sistemul centralizat de apă este nefuncțional, iar ajutorul medical lipseşte.

„Rusia încă blochează totul, orice efort al administrației ucrainene de a ajunge cumva cu ajutor umanitar. Nicio organizație umanitară nu lucrează acolo, nici Crucea Roșie, nici Organizația Mondială a Sănătății, nici Organizația Națiunilor Unite. Este o criză umanitară în acest moment”.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că nicio Cortină de Fier nu va cădea peste economia rusă, în ciuda sancțiunilor impuse de Occident, transmite The Guardian.

Rusia, unul dintre cei mai mari producători de resurse naturale din lume, a fost înclinată spre cea mai mare contracție economică din anii care au urmat căderii Uniunii Sovietice în 1991.

Întrebat despre posibilele acorduri cu parteneri precum China și India pe fondul „închiderii” economiei ruse, Putin a declarat, joi, la o întâlnire televizată cu tineri antreprenori, că economia Rusiei va rămâne deschisă.

„Nu vom avea o economie închisă, nu am avut una și nu vom avea una. Nu am avut o economie închisă – sau mai degrabă am avut în perioada sovietică, când ne-am izolat, am creat așa-numita Cortină de Fier, am creat-o cu propriile noastre mâini. Nu vom face din nou aceeași greșeală – economia noastră va fi deschisă.”

După ce marile companii și investitori americani și europeni au părăsit Rusia, Moscova a declarat că se va concentra pe dezvoltarea propriei industrii interne și va dezvolta parteneriate cu China, India și puterile din Orientul Mijlociu. „O țară precum Rusia nu poate fi îngrădită”, a adăugat Putin.

Ucraina „rezistă” în orașele-cheie de pe linia frontului din Donbas, potrivit președintelui Volodimir Zelenski.

„Situația de pe linia frontului este astăzi fără schimbări semnificative. Severodonetsk, Lisichansk și alte orașe din Donbas, pe care ocupanții le consideră acum ținte cheie, rezistă”, a declarat Zelenski, în ultimului său discurs național, potrivit The Guardian.

El a adăugat că forțele ucrainene au făcut progrese pozitive în regiunile Zaporojie şi Harkov și că sunt în curs de „eliberare a pământului nostru”.

„Avem un anumit bilanț pozitiv în regiunea Zaporojie, unde reușim să zădărnicim planurile ocupanților. În regiunea Harkov avansăm treptat, eliberând pământul. Ne menținem apărarea în direcția Mykolaiv”.

Mikhailo Podoliak, un consilier prezidențial ucrainean de rang înalt, a declarat pentru BBC că între 100 și 200 de soldați ucraineni sunt uciși pe linia frontului în fiecare zi. Potrivit acestuia, Ucraina are nevoie de sute de sisteme de artilerie occidentale pentru a egaliza terenul de luptă cu Rusia în estul regiunii Donbas.

El a mai spus că Ucraina nu este pregătită să reia negocierile de pace cu Moscova. Trupele ucrainene sunt supuse unui bombardament neîncetat, în timp ce forțele ruse încearcă să preia controlul asupra întregului Donbas.

„Forțele ruse au aruncat pe front cam tot ce nu este nuclear și asta include artilerie grea, sisteme multiple de lansare de rachete și aviație”, a declarat Podoliak.

Acesta a reluat apelul Ucrainei pentru mai multe arme din partea Occidentului. „Cererile noastre pentru artilerie nu sunt doar un fel de capriciu… ci o nevoie obiectivă atunci când vine vorba de situația de pe câmpul de luptă”, a spus el, adăugând că Ucraina are nevoie de 150 până la 300 de sisteme de lansare a rachetelor pentru a se alinia cu Rusia – un număr mult mai mare decât a primit până acum.

De asemenea, oficialul ucrainean a declarat că discuțiile de pace ar putea fi reluate doar dacă Rusia ar ceda teritoriul pe care l-a câștigat de la invadarea sa la 24 februarie.

Joi, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, declara că Ucraina pierde 100 de soldați pe zi, iar alți 500 sunt răniți.

Într-o convorbire telefonică purtată joi cu Emmanuel Macron, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a informat omologul francez despre situația de pe front.

„A mai avut o conversație telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron. L-am informat despre situația de pe front. Am discutat și despre sprijinul suplimentar privind apărarea și probleme privind garanțiile de securitate”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.

Cei doi șefi de stat au discutat și despre securitatea și integrarea în Uniunea Europeană a Ucrainei. „Ne coordonăm pașii”, a transmis Volodimir Zelenski.

Ministerul Apărării al Federației Ruse a acuzat, joi, Forțele Armate ale Ucrainei că țin cu forța civili pe teritoriul fabricilor din Severodonețk și Kramatorsk, informează Interfax.ru.

Potrivit șefului Centrului de control al apărării naționale din Federația Ruse, Mihail Mizințev, ministerul deține „informații sigure” că armata ucraineană ține cu forța câteva sute de locuitori din Severodonețk pe teritoriul fabricii Azot situată în oraș.

O situație similară, potrivit ministerului, a fost semnalată la uzina „Conditioner” și la fabrica de echipamente de gaz Druzhkov, din Kramatorsk.

De asemenea, Mizințev a acuzat Kievul că a pregătit o explozie a unui rezervor cu acid azotic și amoniac, care, potrivit oficialului rus, este planificată să fie efectuată în timpul retragerii trupelor ucrainene din Kramatorsk.

Anterior, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că trupele ruse au preluat controlul zonelor rezidenţiale din Severodoneţk.

Numărul soldaților ruși uciși de când președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor sale să intre în Ucraina ar putea ajunge acum la 20.000, potrivit ultimei evaluări a unor oficiali occidentali, informează The Guardian.

„În ceea ce privește decesele din Rusia, cifra noastră este între 15.000 și 20.000 de morți. Aceasta este o schimbare față de cifra noastră anterioară, de 15.000 de decese”, a spus un oficial occidental, potrivit The Guardian.

Sub protecția anonimatului, oficialul a subliniat că a fost dificil să fie mai precis cu privire la bilanțul real al victimelor războiului din Ucraina.

El nu a furnizat nicio estimare privind numărul victimelor din armata ucraineană, dar a spus că ambele părți „se confruntă cu aceeași provocare”.

Șeful administrației militare regionale Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat, că în cursul zilei de joi trei civili au fost uciși în regiunea Donețk, în bombardamentele inamice, informează Ukrinform.

„Pe 9 iunie, rușii au ucis trei civili în regiunea Donețk: doi în Avdiivka și unul în Novoukrainka”, a scris șeful Pavlo Kirilenko.

Potrivit oficialului ucrainean, în prezent este imposibil de stabilit numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovakha.

Serviciul de stat al statisticii din Ucraina a informat, joi, că în primul trimestru al anului 2022, produsul intern brut al Ucrainei a scăzut cu 15,1% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit Serviciului de Statistică de Stat, PIB real în primul trimestru al anului 2022 a scăzut față de trimestrul precedent cu 19,3% (ajustat sezonier), iar față de primul trimestru din 2021, cu 15,1%.

Această scădere accentuată a PIB-ului vine în contextul invaziei ruse din Ucraina, care a afectat extrem de puternic economia ucraineană, oprind numeroase întreprinderi şi obligând altele să-şi reorienteze producţia.

Fondul Monetar Internţional (FMI) anticipează o scădere şi mai puternică a PIB-ului ucrainean în acest an, cu 35%, însă ministrul ucrainean al Finanţelor Serghii Marcenko declara la jumătatea lui mai AFP că se aşteaptă la o scădere cu ”45-50%” în 2022.

Adjunctul șefului Direcției Operaționale Principale a Statului Major al Armatei Ucrainei, Alexei Gromov, a anunțat, joi, că forțele militare ruse încearcă să-și reia ofensiva pentru capturarea integrală a regiunii Zaporojie.

Asat în condițiile în care forțele ucrainene sunt depășite cu 20 la unu în artilerie și cu 40 la unu în muniție de către forțele ruse. De asemenea, artileria ucraineană este limitată la o rază de 25 km, în timp ce raza artileriei inamice este de 12 ori mai mare.

Din acest motiv, armata ucraineană suferă pierderi masive, potrivit unui Raport întocmit de oficiali ucraineni și occidentali din serviciile de informații, publicat de The Independent.  

Comitetul de Investigații al Federației Ruse (ICR) a informat, joi, într-un comunicat, că anchetatorii ruși interoghează peste două sute de ofițeri militari care au luptat pe teritoriul uzinei Azovstal din Mariupol, informează Interfax.ru.

„Se lucrează în continuare pentru identificarea prizonierilor Forțelor Armate ale Ucrainei și a naționaliștilor, inclusiv a celor de la uzina Azovstal. Se efectuează audieri asupra unor astfel de persoane, printre care peste 200 de ofițeri”, se arată în comunicat.

Șeful ICR, Alexander Bastrikin, a menționat că această informație a fost prezentată la ședința operațională „cu privire la investigarea infracțiunilor comise de formațiunile ucrainene împotriva civililor și a personalului militar rus de pe teritoriul RPL, RPD și Ucrainei”, care a avut loc la Mariupol.

Pe de altă parte, toți cei 2.449 de militari ucraineni care s-au predat la Azovstal se află acum în satul Olenivka din regiunea Donețk.

„Toți cei care au părăsit Azovstal se află acum în Olenivka (n.r. – centrul de detenție preventivă din SMT de lângă Donețk). Sunt 2449 de oameni acolo”, a precizat, joi, o sursă pentru Ukrainska Pravda.

O aeronavă a Forțelor Aeriene a doborât, joi, o rachetă de croazieră inamică deasupra districtului Romenski, regiunea Sumî, în timpul unui raid aerian.

Anunțul a fost făcut de Dmitro Zhivitskyi, șeful Administrației Regionale de Stat Sumî, într-o postare pe Telegram.

„Mulțumim apărătorilor noștri!”, a scris Dmitro Zhivitskyi, publicând și câteva fotografii cu rămășițele rachetei rusești de croazieră.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, a anunțat, joi, într-un comunicat, că trupele ruse au continuat ofensiva în regiunea Donbas, realizând un avans în direcția Komișuvakha și Rota.

„Inamicul are succes parțial în direcția așezărilor Komișuvakha și Rota. La periferia de nord-vest a satului Toshkivka, soldații ucraineni au respins cu succes un asalt inamic”, se arată în comunicatul armatei ucrainene.

În direcția Severodonetsk, ocupanții, cu sprijinul artileriei, au efectuat fără succes operațiuni de asalt în orașul Severodonețk. Luptele continuă, precizează armata ucraineană.

În direcția Bakhmut, trupele ruse au lansat rachete asupra orașului Kramatorsk. În apropiere de Nagirnî, rușii au efectuat recunoașteri aeriene pentru a identifica rutele de transport și punctele slabe în linia de apărare a unităților ucrainene. Potrivit comunicatului, dronele inamice au fost înregistrate pe cer în special deasupra orașelor Kramatorsk și Pokrovsk.