LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 108 | Rușii au bombardat fabrica Azot din orașul Severodonețk. Un incendiu puternic a izbucnit după scurgerea a tone de petrol

Agenția Europeană a Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă (Frontex) a anunțat în această săptămână că, de la începutul războiului, în luna februarie, 2,5 milioane de ucraineni s-au întors în țara lor, scrie The Guardian.

Frontex a precizat că 5,5 milioane de ucraineni au fugit în Uniunea Europeană, de când a izbucnit conflictul militar și până în prezent.

Over 2.5 million Ukrainians have returned to their home country since the war started – Frontex

European Border and Coast Guard Agency (Frontex)
says 5.5 million Ukrainian citizens have fled to the EU since the beginning of the war in February.https://t.co/KXWgGyRvuO pic.twitter.com/iIwwwNWQ0d

— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) June 11, 2022

Rusia încearcă să repete Holodomorul, foametea provocată în Ucraina sovietică între 1932 și 1933, care a ucis milioane de oameni sub regimul sovietic al dictatorului Iosif Stalin, acuză Andriy Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit The Guardian.

„Rușii aruncă asupra câmpurilor ucrainene bombe incendiare. Cei care creează criza alimentară globală încearcă să restaureze Holodomorul”, a scris sâmbătă Andriy Yermak, pe Telegram.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Russians intend to repeat Holodomor- Presidents Office Head

„Russians shell Ukrainian fields with firebombs. Those creating global food crisis attempt to reconstruct Holodomor” Yermak said, invoking memories of Stalin’s famine that killed ~4mn in 1932-33 https://t.co/gbL80cIiRM pic.twitter.com/xedvcXQ8SM

— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) June 11, 2022

Foametea ucraineană , cunoscută și ca Holodomor, a fost una dintre cele mai grave catastrofe naționale ale ucrainenilor din istoria modernă, cu un număr de morți estimat la 10 milioane. Istoricii consideră că a fost vorba despre un act de genocid asupra poporului ucrainean, realizat de conducerea Partidului comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul URSS în anii 1932-1933, prin organizarea unei foamete artificiale în masă.

O comisie ONU a sosit sâmbătă seară în Ucraina pentru a investiga crimele legate de războiul declanșat de Rusia, a anunțat vicepreședinta Parlamentului ucrainean, Olena Kondratyuk, potrivit The Kyiv Independent.

Olena Kondratyuk a scris, pe pagina sa de Facebook, că obiectivul comisiei independente este de a inestiga încălcările drepturilor omului și crimele de război, precum și de a identifica autorii acestora, de a aduna probe și de a pregăti materiale pentru procese.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Un nor uriaș de fum a putut fi văzut ridicându-se în aer sâmbătă, după o explozie în orașul Avdiivka, din sud-estul Ucrainei, în care se află o uzină chimică, a anunțat agenția rusă de presă RIA, care l-a citat pe unul dintre reporterii săi, scrie Reuters.

Orașul Avdiivka, deținut în prezent de forțele ucrainene, se află la nord de orașul Donețk, care este controlat de separatiștii rusofoni.

RIA a postat o înregistrare video despre care a spus că a fost realizată din Donețk și care arată un nor mare de fum care se ridică din Avdiivka.

Reuters notează că nu a putut confirma imediat relatarea agenției RIA sau autenticitatea videoclipului.

La începutul lunii mai, cel puțin 10 persoane au fost ucise și alte 15 rănite, în urma bombardamentelor rusești asupra unei uzine de fabricare a cocsului din Avdiivka, a anunțat, la acel moment, guvernatorul regional.

Respectiva fabrică aparține companiei siderurgice ucrainene Metinvest, care a anunțat, în martie, că obuzele rusești au lovit teritoriul uzinei, avariind unele dintre instalațiile sale. Uzina își suspendase deja activitățile în urma invaziei ruse.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Forțele armate ale Ucrainei au primit noi sisteme de comunicații prin satelit Starlink de la fondatorul și CEO-ul companiei SpaceX, controversatul miliardar Elon Musk, scrie The Guardian.

Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Twitter, Ministerul ucrainean al Apărării a precizat: „Multitaskerul Elonmusk reușește nu numai să lucreze la pregătirile pentru misiunea pe Marte, ci și să transmită sisteme Starlink către serviciile noastre de informații, atât de necesare pentru misiunile lor speciale. Armata Ucrainei apără libertatea pe Pământ pentru ca aceasta să poată fi stabilită și pe Marte”.

⚡️The Armed Forces of Ukraine received new Starlink satellite communications systems from Elon Musk. https://t.co/yVhvr1aQT4

— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) June 11, 2022

Forțele ruse de ocupație rusești ar putea încerca în viitorul apropiat să traverseze râul Siverskyi Doneț, în contextul scăderii nivelului apei din cauza vremii calde, a anunțat sâmbătă șeful administrației militare din regiunea Luhansk, Serhii Haidai, potrivit Ukrainska Pravda.

„Este a doua săptămână de vreme caldă, soare, fără ploaie. Nivelul apei din râu a scăzut destul de dramatic. Putem vedea deja chiar și echipamentele rusești care s-au scufundat în timp ce încercau să treacă în Bilohorovka. Adică, aproximativ trei metri – sau chiar mai mult – râul a scăzut deja. Și poate că vor mai exista încă oportunități și încercări de a traversa râul și de a face un nou cap de pod în zona Bilohorovka”, a afirmat guvernatorul regional, pe contul său de Telegram.

Potrivit acestuia, Popasna, Toshkivka și Severodonețk rămân cele mai intense fronturi. Lupte grele au loc pe străzile din orașul Severodonețk. În interiorul orașului, se înregistrează tiruri de artilerie extrem de intense lansate de invadatorii ruși, după care aceștia atacă cu vehicule blindate.

Haidai a precizat că rușii au tras cu artileria asupra pozițiilor armatei ucrainene de pe teritoriul uzinei Azot timp de mai multe ore. Ca urmare a scurgerilor de ulei din radiatoare, pe teritoriul uzinei a izbucnit un incendiu puternic.

Pe timp de noapte, rușii au folosit un sistem de lansatoare de rachete termobarice Solntsepek împotriva apărătorilor ucraineni.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat sâmbătă că luptătorii ucraineni au respins ofensiva trupelor ruse desfășurată la nord-vest de orașul Sloviansk, informează The Kyiv Independent.

În actualizarea zilnică privind situația operațiunilor militare de pe front, Statul Major General precizează că forțele ucrainene au reușit să respingă cu succes ofensivele rusești în apropierea satelor Brazhkivka, Dolyna și Vernopil din regiunea Harkov, forțând armata rusă să se retragă.

Cancelarul german Olaf Scholz plănuiește o vizită la Kiev, alături de președintele francez Emmanuel Macron și de premierul italian Mario Draghi, scrie sâmbătă ziarul german Bild am Sonntag, potrivit The Guardian.

Conform publicației germane, cei trei lideri europeni doresc să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în luna iunie, înainte de summitul G7.

SCOOP: Chancellor Scholz is planning a visit to Kyiv together with Macron and Draghi. They want to meet Zelenskyy in Ukraine in June before the G7 summit. Our exclusive @bild report THREAD (1/3) https://t.co/V6SD3x7EsR

— Paul Ronzheimer (@ronzheimer) June 11, 2022

Vorbind anterior despre o posibilă călătorie la Kiev, Scholz a declarat: „Nu mă voi alătura unui grup de oameni care intră și ies pentru o fotografie rapidă. În schimb, atunci când o fac, este întotdeauna pentru un lucru foarte special”.

Mai multe detalii: Scholz va călători la Kiev, să se întâlnească cu Zelenski. Cancelarul german merge alături de alți doi lideri care n-au mai fost în Ucraina de la izbucnirea războiului

Purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale din Odesa, Serghei Bratchuk, a anunțat moartea tragică a unui bărbat care se relaxa pe o plajă minată, în ciuda avertismentelor din partea autorităților, scrie Unian.net.

„Acest bărbat, încă o dată, sincere condoleanțe tuturor rudelor și prietenilor, a murit cu mai puțin de o oră în urmă. Odihnindu-se pe plajă. Pe coasta Mării Negre din regiunea Odesa. Nu a murit din cauza unei insolații, nu a unui sabotaj inamic sau grup de recunoaștere, dar a murit – a fost aruncat în aer de o mină”, ​​a spus Serghei Bratchuk.

El a adresat un apel emoționant persoanelor care vizitează plajele în ciuda interdicției, în special celor cu copii.

„Nu știu de câte ori trebuie să le repet tuturor celor care încearcă să devină principalul candidat la «Premiul Darwin» pentru prostie și iresponsabilitate și care, împreună cu copiii – mici sau mai mari, încearcă să-și facă selfie-uri cu panourile pe care scrie «Bombardat» sau «Mine». Cum să vă strigăm, pentru ca mâinile, picioarele sau capetele să nu zboare deasupra Mării Negre și a plajelor din regiunea Odessa? Mai ales acum, când există un război și totul este minat. Voi nu credeți? Nici acest om, din păcate, nu a crezut. Dar a murit lovit de o mină”, a adăugat Bratchuk.

În Mariupol, ocupanții ruși au început să construiască, la doar câteva sute de metri de o linie de apărare, locuințe temporare pentru locuitorii care și-au pierdut casele în urma bombardamentelor rusești, a anunțat sâmbătă Petro Andriușcenko, un consilier al primarului orașului, potrivit Ukrainska Pravda.

Andriușcenko a afirmat că, în urmă cu câteva zile, autoritățile legitime ale orașului au primit informații de la locuitori despre începerea lucrărilor de fortificare și construcție între piața „Azov” și clădirea fostului supermarket OBI.

Ulterior, autoritățile de ocupație au început să facă „anunțuri prudente, sub formă de întrebări și răspunsuri”, potrivit cărora este vorba despre construcția de „case modulare pentru locuitorii fără adăpost din Mariupol”.

Consilierul primarului a precizat că autoritățile legitime au primit informații din mai multe surse apropiate autorităților de ocupație din orașul Mariupol și din districtul Mariupol.

„Într-adevăr, autoritățile de ocupație plănuiesc să construiască clădiri de apartamente înalte, folosind o tehnologie de construcție rapidă similară cu cea folosită pentru centrele comerciale precum Metro. Este vorba, de fapt, de o cabină metalică temporară”, a scris Andriușcenko sâmbătă, pe contul său de Telegram.

„Dar nu acesta este cel mai important aspect. La câteva sute de metri de case, ocupanții pregătesc o linie de apărare, inclusiv tranșee pentru echipamente grele. Această dispunere a fortificațiilor face imposibilă atacarea cu artilerie a pozițiilor ocupanților”, a explicat consilierul.

Trei ocupanți ruși au fost uciși în urma exploziei unei mine în orașul-port Mariupol, scrie The Kyiv Independent.

Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, a anunțat pe Telegram că un vehicul al Ministerului rus pentru Situații de Urgență a explodat după ce a trecut peste o mină, în Mariupol.

Doi angajați ai ministerului și un soldat rus au fost uciși.

Ministrul italian al tranziției ecologice a declarat sâmbătă că naționalizarea se numără printre opțiunile pentru rafinăria italiană din Sicilia a gigantului rus Lukoil, relatează Reuters.

La sfârșitul lunii mai, liderii Uniunii Europene au convenit asupra unui embargo gradual, cu unele excepții, asupra țițeiului rusesc, iar interzicerea importurilor maritime ar putea avea un impact grav asupra rafinăriei.

„Există mai multe opțiuni în curs de studiu, una este ceva de genul naționalizării… alta este ca un cumpărător extern să intervină, de exemplu”, a declarat ministrul Roberto Cingolani, la un eveniment organizat de ziarul Il Foglio, fără a preciza cine ar putea fi acest cumpărător.

Rafinăria ISAB reprezintă aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Italiei. Aceasta are aproximativ 1.000 de angajați și obișnuia să cumpere 30-40% din materia primă din Rusia, iar restul provenea de pe piețele internaționale.

Cu toate acestea, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, rafinăria a fost nevoită să se aprovizioneze aproape în totalitate cu țiței de la Lukoil, deoarece băncile internaționale nu îi mai acordă credite.

În aprilie, mai multe surse au declarat pentru Reuters că o naționalizare temporară a ISAB este una dintre opțiunile pe care guvernul de la Roma le ia în considerare în cazul unor sancțiuni împotriva petrolului rusesc.

O parte din regiunea Donețk nu are electricitate din cauza bombardamentelor rusești, a anunțat sâmbătă guvernatorul regional Pavlo Kyrylenko, potrivit The Kyiv Independent și Reuters.

Pavlo Kyrylenko a precizat că partea de nord a regiunii Donețk, inclusiv unele dintre cele mai mari orașe ale sale, printre care Kramatorsk, Sloviansk, Kostiantynivka, Bahmut și Druzhkivka, a rămas fără curent electric după ce bombardamentele rusești au avariat liniile electrice din regiune.

Vorbind ulterior la televiziunea națională, el a spus că mișcarea a făcut parte dintr-o strategie deliberată care a vizat tăierea electricității în orașele din Donețk care rămân în continuare în mâinile ucrainenilor.

„Inamicul înțelege unde lovește și cu ce scop”, a precizat guvernatorul regiunii Donețk.

Locuitorii din Hersonul ocupat temporar au refuzat să ia parte la impunerea cetățeniei ruse prin distribuirea de pașapoarte rusești, a anunțat prim-vicepreședintele consiliului regional din Herson, Iuri Sobolevsky, potrivit Ukrinform.

„Hersonul refuză să participe la impunerea cetățeniei ruse. Reîncarnarea Imperiului Rus este imposibilă, istoria nu se va repeta. Nici măcar sub forma unei farse nu se va mai repeta”, a scris Sobolevsky, pe Facebook.

Anterior, presa rusă de propagandă rusă a anunțat începerea eliberării pașapoartelor rusești în teritoriile ocupate temporar de trupele ruse în Ucraina. 23 de astfel de „documente” ar fi fost emise în Herson.

Invadatorii ruși din Herson au intrat ilegal în sediul „Serviciului de pașapoarte” și s-au oferit să elibereze cetățenilor documente care atestă cetățenia rusă.

Pe 25 mai, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret potrivit căruia Rusia va acorda cetățenie rezidenților din teritoriile ocupate temporar din regiunile ucrainene Zaporojie și Herson, în cadrul unei proceduri simplificate.

Consiliul regional din Herson a numit-o „certificare sub tortură”.

Ambasadorul ucrainean în Germania, Andriy Melnyk, a declarat se așteaptă ca Germania să trimită rachete IRIS-T în Ucraina în octombrie, scrie The Kyiv Independent.

Diplomatul a declarat, într-un interviu acordat revistei ucrainene NV, că termenul din octombrie este justificat deoarece sistemele de apărare aeriană IRIS-T sunt încă în faza de producție.

„Sistemul IRIS-T este singurul lucru pentru care i-am mulțumit cancelarului și guvernului în ultimele luni. (…) Acest sistem este cel mai tare din lume. Poate fi comparat cu sistemul american Patriot. Acesta este un produs german”, a afirmat Andriy Melnyk.

„Adică achiziția va fi efectuată de la producătorul german al armelor de care avem nevoie, ai căror parametri i-am determinat. Producția se va încheia la sfârșitul verii. Apoi – antrenament. Livrare – în octombrie „, a adăugat ambasadorul.

Sistemele IRIS-T de ultimă generație, care sunt comparabile cu sistemele Patriot fabricate în SUA, includ atât versiuni de rachete sol-aer, cât și aer-aer.

Ambassador expects Germany to send IRIS-T missiles to Ukraine in October.
Andriy Melnyk, the Ukrainian ambassador to Germany, said that the October deadline is justified because the IRIS-T air defense systems are still being produced.#UkraineRussiaWar #UkraineWar pic.twitter.com/ArTlvVTLB6

— Ukrainian News24 (@MarkRid89403375) June 11, 2022

Cancelarul german Olaf Scholz a fost criticat pentru blocarea și întârzierea livrărilor de arme către Ucraina, iar Germania nu a furnizat încă armament greu.

Bombardamentele rusești asupra uzinei chimice Azot din orașul ucrainean Severodonețk, aflat pe linia frontului, au provocat un incendiu puternic după scurgerea mai multor tone de petrol, a anunțat sâmbătă guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, potrivit Reuters.

Vorbind la televiziunea națională, Haidai nu a spus dacă incendiul de la uzină, unde se adăpostesc sute de civili, a fost stins. Reuters notează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile acestuia.

Oficialul a precizat că se dau lupte neîntrerupte în Severodonețk, un orășel din regiunea Luhansk, care a devenit punctul central al eforturilor ofensive ale armatei ruse în estul Ucrainei.

„Din păcate, artileria inamică pur și simplu demontează, etaj cu etaj, clădirile care sunt folosite ca adăposturi”, a declarat Haidai.

Orașul Severodonețk se află pe malul estic al râului Siverskyi Doneț, al cărui nivel scăzut al apei face ca apărarea ucraineană de-a lungul frontului să fie mai vulnerabilă la atacul forțelor ruse, care au încercat în mod repetat să treacă râul, a precizat Haidai.

„Râul a scăzut cu aproximativ 3 metri, poate mai mult, și, prin urmare, poate că vor mai exista încercări de traversare a acestuia și de construire a unei noi enclave”, a mai spus guvernatorul regional.

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut Bulgariei, sâmbătă la Sofia, să renunţe la vetoul faţă de negocierile de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, afirmând că blocul comunitar trebuie să evite năruirea speranţelor ţărilor din Balcanii de Vest privind perspectiva lor europeană, relatează Reuters.

Scholz, aflat în vizită la Sofia în cadrul unui turneu de două zile în regiune, înainte de summitul liderilor UE-Balcanii de Vest din 23 iunie, a declarat că a simțit o „nouă dorință” din partea UE de a se extinde, după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Războiul a conferit o nouă urgență procesului de apropiere a Balcanilor de Vest de blocul celor 27 de națiuni, în încercarea de a contracara influența Rusiei și a Chinei. Cancelarul german a făcut din această chestiune o prioritate de politică externă și s-a prezentat ca un mediator în timpul călătoriei sale.

”Văd şanse pentru progres”, a spus el într-o conferinţă de presă comună cu premierul bulgar Kiril Petkov. „Vom rămâne în strânsă legătură zilele următoare”, a adăugat Scholz.

Petkov a reiterat poziţia ţării sale potrivit căreia Macedonia de Nord trebuie să îndeplinească trei condiţii referitoare la diferendul istoric şi cel cultural dintre Sofia şi Skopje, îndemnând Bruxellesul ca aceste garanţii să fie respectate.

Problema este sensibilă pentru politica internă a Bulgariei. Săptămâna aceasta, unul dintre cei patru parteneri de coaliție ai lui Petkov a demisionat, acuzându-l, printre altele, că este pregătit să ridice dreptul de veto al Bulgariei fără a ține cont de interesele naționale.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, Scholz a vizitat Macedonia de Nord, care a efectuat deja numeroase reforme în încercarea sa de a deveni membră a UE, cum ar fi schimbarea numelui țării, pentru a răspunde obiecțiilor Greciei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat Uniunii Europeane să impună un al șaptelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Liderul ucrainean a lansat acest apel sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă comune la Kiev cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Pravda Europa.

„Războiul continuă, așa că este nevoie de un al șaptelea pachet de sancțiuni”, a declarat Zelenski.

El consideră că ar trebui să fie impuse sancțiuni asupra tuturor oficialilor și judecătorilor ruși care participă la represiunea împotriva poporului ucrainean.

„De asemenea, sunt necesare sancțiuni împotriva companiilor care ajută statul rus într-un fel sau altul – fie în domeniul militar, fie în suprimarea democrației”, a adăugat liderul de la Kiev.

El a insistat, de asemenea, că UE ar trebui să renunțe complet la resursele energetice rusești.

„UE trebuie să lucreze în propriul său beneficiu pentru a elimina complet resursele energetice rusești. Aceasta este o problemă de securitate fundamentală pentru toți”, a punctat Zelenski.

Dmytro Kuleba, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, a semnat o scrisoare adresată Uniunii Europene în care prezintă viziunea Ucrainei cu privire la cel de-al șaptelea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.

Primarul din Severodonețk, Alexander Stryuk, a descris sâmbătă, pentru serviciul din Rusia al BBC, situația din oraș.

„Astăzi se dau lupte de stradă crunte. Ele sunt însoțite de bombardamente constante. O treime din oraș este controlată de forțele armate ucrainene: a fost construită o linie de apărare, iar luptele se desfășoară în zonele rezidențiale din jur. Se desfășoară operațiuni militare, se încearcă respingerea [armatei ruse]”, a declarat edilul, potrivit unei postări pe Telegram a serviciului rus al BBC.

„Nu există alimentare cu apă de aproximativ două luni, deoarece nu există electricitate. Liniile noastre de alimentare de înaltă tensiune au fost întrerupte, în plus, 70% din substațiile din oraș au fost distruse în urma bombardamentelor. Dacă există răniți, atunci există și morți – în principal din cauza bombardamentelor de artilerie, care sunt efectuate de trupele ruse. Sunt bombardate zonele rezidențiale. Străzile din jurul perimetrului orașului sunt complet distruse”, a mai povestit Alexander Stryuk.

Potrivit acestuia, principala problemă a armatei ucrainene este că „suntem bombardați, dar nu avem cu ce să ne apărăm”, așa că Ucraina are nevoie de artilerie cu rază lungă de acțiune și de sisteme de apărare aeriană.

De asemenea, primarul orașului a clarificat situația de la uzina chimică Azot. „Teritoriul Azot a fost deja atacat atât din aer, cât și cu artilerie grea. Ieri a explodat un atelier de prelucrare a amoniacului, a explodat un depozit cu deșeuri chimice, care arde de 24 de ore”.

Anterior, reprezentanții autointitulatei Republici Populare Luhansk, regiune în care se află orașul Severodonețk, au susținut că au blocat aproximativ 400 de militari ucraineni în uzină, dar Ucraina a calificat aceste afirmații drept minciuni.

Un consilier de rang înalt din cadrul administrației prezidențiale a Ucrainei a insistat că țara sa a fost pregătită pentru un război împotriva Rusiei, relatează Euronews.

Mihailo Podoliak nu l-a menționat nominal pe Joe Biden, dar comentariile sale de pe Twitter au urmat afirmațiilor liderului american, care a spus că președintele Zelenski „nu a vrut să audă” rapoartele serviciilor secrete americane potrivit cărora Rusia plănuia să invadeze Ucraina.

Ucraina se pregătea de invazie încă de anul trecut, a afirmat Podoliak. „Am știut despre invazie nu numai din Occident, ci și prin serviciile noastre de informații”, a scris consilierul lui Zelenski.

„Dacă am fi început să primim armament greu în ianuarie, situația ar fi putut fi diferită”, a adăugat Podoliak, care este și șeful echipei de negociatori ucraineni în cadrul tratativelor de pace cu partea rusă, sistate în prezent.

If 🇺🇦 „wasnt prepared” for the war, why did the first 🇷🇺 strikes hit mock-ups, ammunition was scattered, trainings were held on January and February? 🇺🇦s been preparing since the last year: we‘ve known about the invasion not only from Western, but also by our intelligence. 1/2

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) June 11, 2022

În timp ce luptele violente din orașul Severodonețk din estul Ucrainei continuă, Justin Crump, expert militar și director executiv al firmei globale de consultanță strategică Sibylline, a oferit analiza sa asupra crizei, scrie Sky News.

Acesta a explicat că Severodonețkul este ultima parte a regiunii Luhansk și că pentru Ucraina este „cu adevărat simbolic să dețină această ultimă bucată de teritoriu” în acea zonă.

„Pentru ruși, marea luptă aici îl reprezintă efortul lor de a distruge forțele armate ucrainene”, a spus Crump.

„Unul dintre obiectivele lor de război este demilitarizarea Ucrainei și au crezut întotdeauna că pot face acest lucru învingând cea mai bună parte a armatei ucrainene din Donbas și încercând să o izoleze”, a arătat expertul.

Crump a continuat spunând că orașul din est este „important pentru ambele părți” și că „pentru Rusia, este vorba doar de a distruge armata ucraineană”.

Adjunctul ministrului ucrainean al Agriculturii a anunțat sâmbătă că este posibil ca până la 300.000 de tone de cereale să fi fost depozitate în silozurile bombardate din portul Mikolaiv, de la Marea Neagră, scrie Reuters.

Kievul spune că acestea au fost distruse de bombardamentele rusești la sfârșitul săptămânii trecute.

Turcia a încercat să obțină un acord pentru ca Ucraina să poată relua transporturile din porturile sale de la Marea Neagră, care reprezentau 98% din exporturile sale de cereale și semințe oleaginoase înainte de război.

Moscova susține însă că Ucraina trebuie să curețe porturile de mine pentru ca navale sale să poată părăsi porturile, în timp ce Kievul spune că are nevoie de garanții de securitate pentru a nu fi expusă unor eventuale atacuri de pe mare lansate de armata rusă.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a anunțat că a discutat cu omologul său polonez, Rau Zbigniew, sâmbătă dimineață, despre livrările de armament greu către Ucraina și despre cel de-al șaptelea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, relatează The Guardian.

I had a call with my Polish counterpart and friend @RauZbigniew this morning to discuss next deliveries of heavy weapons to Ukraine and the seventh EU sanctions package on Russia. I also conveyed my support to his important efforts as Chairperson-in-Office of the OSCE.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) June 11, 2022

Postând din nou pe Twitter, Kuleba a precizat că a vorbit, de asemenea, cu ministrul de externe al Lituaniei despre deblocarea exporturilor de produse alimentare ucrainene.

„Lituania înțelege pe deplin și împărtășește preocupările de securitate ale Ucrainei. Avem nevoie de mai mult armament greu pentru a proteja Odesa de atacurile lansate de pe mare”, a precizat șeful diplomației ucrainene.

Focused call with my Lithuanian colleague and friend @GLandsbergis. We work closely together to solve the problem of unblocking Ukrainian food exports. Lithuania fully understands and shares Ukraines security concerns. We need more heavy weapons to protect Odesa from the sea.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) June 11, 2022

Ucraina spune că aproximativ 10.000 dintre soldații săi au murit în război, de când a început invazia rusă, la sfârșitul lunii februarie, scrie BBC.

Consilierul prezidențial Oleksiy Arestovici a dat aceste detalii într-un interviu pe rețelele de socializare, când a fost întrebat câte trupe a pierdut Ucraina în primele 100 de zile de război – adică până pe 3 iunie.

Kievul spune că pierde în fiecare zi aproximativ 100 de soldați în lupte, iar alte sute sunt răniți.

Arestovici a spus că pierderile Rusiei sunt de câteva ori mai mari. Guvernul ucrainean afirmă că peste 30.000 de soldați ruși au murit de la începutul războiului. Estimarea serviciilor secrete britanice este mai mică – 15.000 de militari ai Moscovei ar fi fost uciși.

Întregul război din Afganistan, din 1979-1989, a costat armata sovietică aproximativ 15.000 de vieți.

Autoritățile ruse nu au mai oferit nicio cifră oficială a pierderilor înregistrate în războiul din Ucraina din data de 25 martie, când au anunțat că au murit 1.351 de soldați și ofițeri.

Serviciul din Rusia al BBC a confirmat moartea a 3.502 soldați ruși – dar această cifră îi include doar pe cei al căror nume este cunoscut și pe cei îngropați în cimitire.

Operatorul ucrainean de stat în domeniul energiei nucleare, Energoatom, a anunțat sâmbătă că a ajutat la restabilirea conexiunii de internet între Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și serverele centralei nucleare ucrainene Zaporojie, care a fost ocupată de forțele ruse, relatează Reuters.

Într-un comunicat de presă, Energoatom a precizat că legătura cu serverele centralei a fost pierdută pe data de 30 mai, dar a fost restabilită începând de vineri, 10 iunie, permițând AIEA să reia monitorizarea datelor privind controlul materialelor nucleare la centrala din Zaporojie.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a spus sâmbătă președintelui Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Kiev, că avizul executivului UE privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană va fi gata până la sfârșitul săptămânii viitoare, informează Reuters.

În cadrul unei conferințe de presă comune la Kiev, von der Leyen a declarat că discuțiile de sâmbătă cu Zelenski „ne vor permite să ne finalizăm evaluarea până la sfârșitul săptămânii viitoare”, evaluare care va stabili dacă Ucraina poate primi sau nu statutul de țară candidată la aderarea la UE.

Decizia, a cărei dată era așteptată pe scară largă, ar fi doar un pas preliminar într-un proces de lungă durată.

Toate cele 27 de guverne ale țărilor UE vor trebui să fie de acord să acorde Ucrainei statutul de țară candidată, după care vor avea loc discuții extinse privind reformele necesare înainte ca Kievul să poată fi luat în considerare pentru aderare.

Von der Leyen, aflată la a doua sa vizită la Kiev de la începutul războiului, în februarie, i-a reamintit lui Zelenski că, în ciuda progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele administrative și în alte domenii, mai sunt multe de făcut.

„Ați făcut multe pentru consolidarea statului de drept, dar mai este nevoie de reforme care să fie implementate, de exemplu pentru a combate corupția”, a declarat șefa Executivului comunitar, în cadrul conferinței de presă comune.

„Toată Europa este o țintă pentru Rusia, iar Ucraina este doar prima etapă a acestei agresiuni”, a declarat Zelenski, în cadrul aceluiași briefing.

„Acesta este motivul pentru care un răspuns pozitiv al UE la cererea de aderare a Ucrainei poate fi un răspuns pozitiv la întrebarea dacă proiectul european mai are vreun viitor”, a adăugat liderul de la Kiev.

Un cetățean sud-coreean capturat, care a luptat alături de armata ucraineană, va fi judecat în autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD), a anunțat agenția rusă de presă Interfax, citând-o pe Natalia Nikonorova, un oficial din cadrul administrației separatiste, potrivit Reuters.

„Acum se pregătește un verdict în cazul unui mercenar din Coreea de Sud. El este cetățeanul lor care a luptat pentru forțele armate ale Ucrainei”, a declarat Nikonorova sâmbătă, conform Interfax.

Aceasta nu a dezvăluit numele luptătorului sud-coreean.

Declarația vine după ce doi britanici și un cetățean marocan luați prizonieri în timp ce luptau pentru Ucraina au fost condamnați la moarte, joi, de un tribunal din RPD. Guvernul britanic a precizat că bărbații au dreptul, ca prizonieri de război, la ceea ce se numește imunitate de combatant. Ministrul britanic de externe, Liz Truss, a calificat ceea ce s-a petrecut în tribunalul înființat de separatiști drept un „simulacru de proces”.

Armata ucraineană a anunțat sâmbătă că forțele ruse se regrupează pentru a lansa o ofensivă asupra orașului Sloviansk, din provincia Donețk, scrie The Associated Press.

Rebelii susținuți de Moscova controlează din 2014 autoproclamate republici din Donețk și din Luhansk, iar Rusia încearcă să pună stăpânire pe teritoriul aflat încă sub control ucrainean.

În actualizarea sa periodică privind operațiunile de pe front, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a precizat că soldații ruși au reușit să se instaleze peste noapte în satul Bohorodychne, aflat la 24 de kilometri nord-vest de Sloviansk, și se pregăteau să atace orașul.

Poliția regională din Donețk a anunțat că rachetele rusești au lovit 13 orașe și sate din provincie în cursul nopții. Într-un comunicat, poliția a precizat că au fost uciși și răniți civili, fără a preciza numărul acestora. Regiunile Donețk și Luhansk alcătuiesc Donbasul.

Actualizarea oferită de armata ucraineană a menționat că amenințarea rachetelor și a atacurilor aeriene asupra Ucrainei dinspre Belarus este în continuare valabilă, adăugând că guvernul belarus a prelungit exercițiile militare de-a lungul graniței ucraineano-belaruse până la data de 18 iunie.

Familia unuia din cei doi cetățeni britanici condamnați la moarte de către separatiștii susținuți de Rusia în Ucraina s-a declarat „devastată și întristată” de rezultatul „procesului-spectacol ilegal”, relatează Sky News.

Shaun Pinner a fost capturat în Mariupol în luna aprilie, alături de un alt britanic, Aiden Aslin, în timpul luptei intense pentru controlul orașului-port.

Cei doi au fost găsiți vinovați de „activități de mercenariat și de comiterea de acțiuni menite să preia puterea și să răstoarne ordinea constituțională a Republicii Populare Donețk”.

Astăzi, o declarație emisă în numele familiei lui Shaun Pinner punctează: „În primul rând, întreaga noastră familie este devastată și întristată de rezultatul procesului demonstrativ ilegal al așa-numitei Republici Populare Donețk”.

„În calitate de rezident ucrainean de peste patru ani și de pușcaș marin aflat sub contract de serviciu în brigada 36, de care este foarte mândru, lui Shaun ar trebui să i se acorde toate drepturile unui prizonier de război, în conformitate cu Convenția de la Geneva și inclusiv o reprezentare juridică independentă completă”, a mai transmis familia britanicului.

„Sperăm sincer că toate părțile vor coopera de urgență pentru a asigura eliberarea lui Shaun sau un schimb (de prizonieri, n.r.). Familia noastră, inclusiv fiul său și soția sa ucraineană, îl iubesc și îi duc dorul foarte mult, iar inimile noastre sunt alături de toate familiile implicate în această situație îngrozitoare”, mai scrie în declarația emisă de familia acestuia.

Un cetățean ceh a fost ucis în estul Ucrainei, ocupat de trupele ruse, a declarat sâmbătă, la Praga, ministrul ceh de Externe, Jan Lipavsky, potrivit AFP.

„Trupul bărbatului ar trebui să fie adus mâine în regiunea Harkov”, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, situat pe linia frontului dintre forțele ucrainene și cele ruse, a declarat șeful diplomației cehe, după ce s-a întâlnit cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu.

Jurnalista cehă Lenka Klicperova, care a fost prima care a relatat vineri despre moartea bărbatului, a precizat că acesta era un luptător voluntar, identificat drept Michal J.

Aceasta este cea de-a doua victimă cehă a războiului lansat în Ucraina de Rusia, pe 24 februarie.

În luna mai, Praga a confirmat moartea unui șofer ceh de camion, care era dat dispărut de la începutul lunii martie. El fusese împușcat și îngropat pe marginea drumului.

Oficialii ucraineni spun că armata lor a rămas fără muniție, în timp ce se angajează în lupte intense de artilerie cu forțele ruse invadatoare, scrie BBC, citând AFP.

Vitaly Kim, guvernatorul regiunii Mikolaiv de pe linia frontului de sud, a declarat că luptele au devenit un „război al artileriei”. El a adăugat că armata rusă este mult mai puternică, în timp ce trupele ucrainene au rămas fără obuze.

El i-a îndemnat pe aliații occidentali să accelereze livrarea de arme cu rază lungă de acțiune și de muniție pentru a ajuta Ucraina să riposteze.

„Ajutorul Europei și al Americii este foarte, foarte important”, a spus Kim.

Adjunctul șefului serviciilor de informații militare din Ucraina, Vadym Skibitsky, a făcut comentarii similare, într-un interviu acordat vineri ziarului britanic The Guardian.

Ucraina a furnizat sâmbătă cea mai recentă actualizare a numărului de pierderi suferite de Rusia, de la începutul războiului, scrie Sky News.

Armata ucraineană susține că 32.050 de soldați ruși au fost uciși și 1.419 tancuri au fost distruse.

Alte echipamente militare ale rușilor care au fost distruse până acum includ 178 de elicoptere și 712 sisteme de artilerie.

Sky News notează nu a putut verifica independent cifrele oferite de oficialii ucraineni.

These are the indicative estimates of Russias combat losses as of June 11, according to the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/TX0iWyZUj3

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) June 11, 2022

Autorităţile ruse din regiunile ocupate Melitopol şi Herson au început să elibereze paşapoarte ruseşti, a anunțat agenţia de presă rusă TASS, sâmbătă, pe aplicația de mesagerie Telegram, potrivit The Guardian.

Numărul de paşapoarte solicitate sau eliberate în Melitopol nu a fost menţionat în postarea de pe Telegram.

De asemenea, agenţia de presă rusă TASS a publicat imagini cu paşapoartele ruseşti „prezentate” celor 23 de locuitori din oraşul ocupat Herson, din sudul Ucrainei, scrie news.ro.

În luna mai, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin a simplificat procedura de obţinere a unui paşaport rusesc pentru locuitorii regiunilor Zaporojie şi Herson, din sudul Ucrainei.

„Eliberarea ilegală de paşapoarte… este o încălcare flagrantă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, precum şi a normelor şi principiilor dreptului internaţional umanitar”, a precizat Ministerul ucrainean de Externe, drept răspuns la acţiunea Rusiei.

Franța nu este dispusă să facă concesii Rusiei și dorește ca Ucraina să câștige războiul împotriva forțelor invadatoare ale Moscovei, restabilindu-și integritatea teritorială, a anunțat vineri un oficial prezidențial francez, în contextul în care Parisul încearcă să liniștească îngrijorările legate de poziția sa în conflict, relatează Reuters.

Președintele Emmanuel Macron a fost criticat de Ucraina și de aliații est-europeni după ce sâmbăta trecută au fost publicate mai multe interviuri în care liderul de la Palatul Élysée a afirmat că este vital „să nu umilim” Rusia pentru ca, atunci când luptele se vor încheia, să existe o soluție diplomatică între Moscova și Kiev.

„Așa cum președintele a spus, ne dorim o victorie ucraineană. Vrem ca integritatea teritorială a Ucrainei să fie restabilită”, a declarat presei oficialul francez, întrebat despre comentariile lui Macron referitoare la evitarea „umilirii” Moscovei.

Mai multe detalii: Franța nu este dispusă să facă concesii în fața Rusiei. Explicațiile Parisului despre declarațiile lui Macron care i-au înfuriat pe ucraineni

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat sâmbătă că o continuare a blocadei ruse asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră riscă să conducă la o criză alimentară mondială, transmit AFP şi DPA, preluate de Agerpres.

„Dacă nu ne putem exporta produsele alimentare, atunci lumea se va confrunta cu o criză alimentară gravă şi foamete în multe ţări din Asia şi Africa”, a declarat Zelenski în intervenţia sa prin videoconferinţă în cadrul forumului de securitate Dialogul Shangri La, organizat în Singapore.

Penuria de alimente ar putea cauza haos politic şi căderea guvernelor în unele ţări, a subliniat şeful statului ucrainean.

De la începutul războiului din Ucraina, mai multe porturi ucrainene sunt supuse unei blocade din partea Rusiei, ceea ce împiedică exporturile de cereale. Ucraina este al patrulea exportator de cereale din lume. În prezent, milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina.

În replică la remarcile președintelui SUA, conform căruia Zelenski „nu a vrut să audă” avertismentele americane înainte de invadarea țării de către Rusia, purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean spune că acesta a cerut sancțiuni preventive împotriva Rusiei înainte de invazie, dar partenerii Ucrainei „nu au vrut să audă”, relatează BBC.

Purtătorul de cuvânt Serghei Nikiforov a declarat pentru publicația ucraineană de știri LIGA.net că în acea perioadă Zelenski a avut trei sau patru conversații telefonice cu Joe Biden, iar cei doi au evaluat situația în detaliu.

„Prin urmare, expresia «nu a vrut să audă» probabil necesită o clarificare”, a adăugat reprezentatul președinției ucrainene.

Și Mihailo Podoliak, un alt consilier al lui Zelenski, a spus că Ucraina a înțeles că Rusia plănuiește o invazie și s-a pregătit pentru asta, însă întrebarea era legată de amploarea atacului.

„Este absurd să acuzi o țară că rezistă agresorului mai mult de 100 de zile, ceea ce prevalează dacă țările cheie nu au reușit să oprească Rusia”, a afirmat el.

Zelenski a fost atent la avertismente, dar amploarea invaziei Rusiei „a șocat multe țări, inclusiv pe partenerii noștri”, a mai spus Podoliak.

Mai multe detalii: Kievul răspunde acuzațiilor lui Biden: Zelenski a cerut sancţiuni preventive, dar partenerii Ucrainei „nu au vrut să audă”

Într-o primă reacție transmisă prin intermediul Ministerului britanic de Externe, familia lui Shaun Pinner cere ca acesta să fie eliberat sau inclus într-un schimb de prizonieri, relatează The Guardian, citând agenția PA.

”Întreaga noastră familie este devastată și întristată de rezultatul procesului-spectacol ilegal din așa-numita Republică Populară Donețk. În calitate de rezident ucrainean de peste patru ani și având contract cu Brigada 36 de marină, de care este foarte mândru, lui Shaun ar trebui să i se acorde toate drepturile unui prizonier de război conform Convenției de la Geneva și inclusiv reprezentare juridică independentă deplină”, transmite familia britanicului.

„Sperăm sincer că toate părțile vor coopera de urgență pentru a asigura eliberarea sau schimbul în siguranță al lui Shaun. Familia noastră – inclusiv fiul său și soția ucraineană – îl iubește și îi simte lipsa atât de mult, iar inimile noastre sunt aproape de toate familiile implicate în această situație îngrozitoare”, au mai transmis apropiații bărbatului.

În vârstă de 48 de ani, Shaun Pinner este unul dintre cei trei bărbați capturați în timp ce luptau în armata ucraineană la Mariupol și condamnați la moarte de separatiștii pro-ruși din regiunea Donețk.

Până la 300.000 de tone de cereale ar fi putut fi stocate în depozitele despre care Kievul spune că au fost distruse de bombardamentele rusești la finalul săptămânii trecute, a declarat sâmbătă, 11 iunie, viceministrul ucrainean al Agriculturii Taras Vysotskyi, potrivit Reuters.

Oficialul a spus la televiziunea națională că la începutul războiului, în depozitele de la unul dintre cele mai mari terminale agricole ale Ucrainei din portul Mikolaiv de la Marea Neagră erau stocate între 250.000 și 300.000 de tone de cereale, în special grâu și porumb.

Trupele ruse au lansat în ultima zi 16 lovituri în Donețk, atacuri soldate cu morți și răniți în rândul populației civile, potrivit poliției din regiune, relatează Ukrainska Pravda.

Atacurile au vizat 13 așezări din Donețk, fiind avariate 30 de obiecte civile: 14 clădiri de locuit, linii electrice, posturi de transformare sau garaje.

Forțele ruse au folosit tancuri, arme de calibru mic, artilerie grea, mortiere, rachete, sisteme de lansare multiplă Uragan, Grad, Tornado, notează sursa citată.

Autoritățile le cer locuitorilor din zonă să nu circule singuri pe rute neverificate, pentru că forțele ruse trag în mașini civile.

”Atât Ministerul Apărării, cât și Direcția Principală de Informații, care se ocupă de schimbul de prizonieri, iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că acești cetățeni ai statelor străine… sunt salvați”, a declarat parlamentarul ucrainean Fedir Venislavskyi la televiziunea națională, referindu-se la cei doi britanici și un marocan, care au fost condamnați la moarte de un tribunal din regiunea separatistă Donețk, controlată de pro-ruși, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

Cei trei au fost capturați în timp ce luptau în armata ucraineană la Mariupol.

Britanicii Aiden Aslin, în vârstă de 28 de ani, și Shaun Pinner, de 48 de ani, au fost condamnați de instanța din Donețk, alături de marocanul Saaudun Brahim, sub acuzația de „terorism”.

Vicepremierul ucrainean, Irina Vereșciuk, a spus că crede că separatiștii vor acționa rațional „pentru că sunt conștienți de implicațiile ireparabile pentru ei și pentru ruși dacă vor lua măsuri greșite împotriva acestor trei soldați ai noștri”, relatează Reuters.

Trupele ucrainene au lansat un contraatac în regiunea Herson din sudul Ucrainei și au recucerit orășelul Tavriisk, care este acum complet sub control Kievului, anunță Consiliul orașului Herson, citat de 24tv.ua.

Contraofensiva ucraineană se desfășoară pe mai multe direcții, în zonele Kiselivka, Soldatske și Oleksandrivka.

Potrivit sursei citate, deși aflați sub ocupație rusă, locuitorii din Herson încearcă să ajute Forțele Armate ucrainene să elibereze regiunea.

New York Times relatează, citând un înalt oficial militar ucrainean, că civili și foști soldați au furnizat informații care au contribuit la atacul cu drone asupra a două baze rusești din regiune.

În ciunda lipsei de arme, muniție și echipament cu care se confruntă armata, gherilele ajută forțele Kievului să lovească teritoriul controlat de ruși, mai notează publicația ucraineană.

„Informațiile despre blocada uzinei Azot sunt o minciună completă răspândită de propagandiștii ruși”, precizează Serghei Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk, pe Telegram, după ce un separatist susținut de Rusia a afirmat că 300-400 de luptători ucraineni sunt prinși acolo, relatează The Guardian.

”Forțele noastre controlează o zonă industrială în Severodonețk și distrug armata rusă din oraș”, spune guvernatorul.

Aproximativ 800 de persoane, inclusiv copii, se adăpostesc în fabrica de produse chimice din Severodonețk, oraș-cheie din estul Ucrainei, ocupat 80% de trupele ruse.

Capturarea sa de către forțele Moscovei ar însemna că Rusia controlează întreaga regiune Luhansk.

Procurorul general ucrainean anunță că specialiștii francezi în domeniul armelor au adunat dovezi ale presupuselor crime de război rusești în regiunea Cernihiv din nordul Ucrainei, relatează Sky News.

Experții jandarmeriei franceze i-au ajutat pe omologii lor din Ucraina să strângă dovezi din locurile distruse în urma bombardamentelor.

Echipa, care include specialiști în balistică, a înlocuit un grup de experți criminaliști ai jandarmeriei care au sosit în Ucraina în aprilie pentru a ajuta la stabilirea a ceea ce s-a întâmplat la Bucha, lângă Kiev, unde uciderea multor civili a provocat indignare globală.

„În curând se vor împlini două luni de când (experții francezi) ne sunt alături «pe teren». Ei lucrează în regiunea Cernihiv și efectuează cercetări în locurile distruse de bombardamente. Aceste crime de război trebuie pedepsite și suntem gata să facem împreună totul pentru asta”, a scris procurorul general din Ucraina, Irina Venediktova, pe Facebook.

Încă de la începutul războiului, forțele ruse au înconjurat orașul Cernihiv și au continuat să bombardeze zona aflată într-o poziție strategică pe drumul de la granița cu Belarus până la capitala Kiev.

Aceștia s-au retras din regiune în aprilie pentru a se regrupa în estul țării.

Rusia neagă că a vizat civili în timpul atacurilor și respinge acuzațiile de crime de război.

Ministerul rus al Apărării anunță doborârea a trei avioane de luptă ucrainene. Este vorba despre două avioane MIG-29, doborâte în orașul Mikolaiv din sudul țării și un aparat de zbor Su-25, în regiunea nord-estică Harkov, potrivit unui comunicat citat de Sky News.

Informațiile nu au putut fu verificate în mod independent.

Anunțul Moscovei vine în contextul în care civilii continuă să fugă de luptele intense din estul Ucrainei, în timp ce forțele ruse și ucrainene se angajează într-o bătălie de uzură pentru orașele și satele cheie din regiunile Luhansk și Donețk.

Rezultatul războiului afectează nu doar Ucraina, ci și viitorul ordinii internaționale, a declarat președintele Volodimir Zelenski, într-o intervenție prin videocoferință la un summit de securitate de la Singapore, relatează BBC.

„Pe câmpurile de luptă ale Ucrainei sunt decise viitoarele reguli ale acestei lumi”, a spus liderul de la Kiev, adăugând că forțele ucrainene încearcă să-i împingă pe ruși din zonele pe care le controlează încă de la începutul războiului.

În acest context, Zelenski a făcut un nou apel ca Occidentul și partenerii asiatici să sprijine în continuare Ucraina.

Referindu-se la blocajul din porturile de la Marea Neagră și Marea Azov, Zelenski a avertizat că dacă „nu putem exporta produsele alimentare, lumea se va confrunta cu o criză alimentară acută și severă și cu foamete în multe țări din Asia și Africa”.

Jurnalistul și ofițerul Alexei Chubashev a murit în Ucraina, potrivit unui anunț făcut de Andriy Yermak, șeful Biroului președintelui Ucrainei, relatează Le Monde și Ukrainska Pravda.

„Un jurnalist militar, ofițerul Alexei Chubashev, a fost ucis în război”, a scris oficialul pe Telegram, fără a da detalii despre circumstanțele în care acesta și-a pierdut viața.

De asemenea, nu există informații despre activitatea sa de pe front, dacă era prezent acolo ca militar sau în calitate de jurnalist.

Chubashev a fost responsabil de un program de recrutare, dar a lucrat și la televiziunea militară ucraineană.

Președinta Comisiei Europene anunță sâmbătă, 11 iunie, că a revenit la Kiev, la două luni după prima vizită în țara afectată de război.

”Mă bucur să mă întorc la Kiev. Cu președintele Zelenski voi face un bilanț al activității comune necesare pentru reconstrucție și al progreselor înregistrate de Ucraina pe calea sa europeană”, a scris șefa Executivului comunitar pe Twitter, încheindu-și postarea cu mesajul ”Europa cu tine!”, scris în limba ucraineană.

🇺🇦 Good to be back in Kyiv.

With President @ZelenskyyUa I will take stock of the joint work needed for reconstruction and of the progress made by Ukraine on its European path.

Європа з вами! pic.twitter.com/JqtXvgamkV

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 11, 2022

Ursula von der Leyen a mai vizitat Kievul la începutul lunii aprilie, împreună cu șeful diplomației UE Josep Borrell.

Cei doi oficiali au mers atunci la Bucha, orașul de lângă capitala ucraineană, care a fost scena unor atrocități descoperite după retragerea trupelor ruse.

Mai multe informații: Ursula von der Leyen, din nou la Kiev. Va discuta cu Zelenski despre „calea europeană” a Ucrainei

Vladimir Rogov, un oficial instalat de Rusia în Zaporojie, a anunțat că rezidenții din zonele ocupate din regiunea din sudul Ucrainei pot primi pașapoarte rusești începând de sâmbătă, 11 iunie, relatează Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

„Mâine (11 iunie – n.r.) locuitorii teritoriului eliberat al regiunii Zaporojie vor începe să primească pașapoartele rusești, adică vor deveni cetățeni cu drepturi depline ai marii noastre patrii unice”, a spus Rogov vineri.

Anterior, Rogov a declarat agenției de presă de stat ruse RIA Novosti că face apel la observatorii internaționali să viziteze teritoriile ocupate înainte de așa-numitul referendum privind aderarea la Rusia.

Potrivit administrației militare regionale Zaporojie, trupele ruse au preluat controlul asupra a aproximativ 60% din teritoriul zonei.

Pe 25 mai, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care stabilește o procedură simplificată pentru obținerea cetățeniei ruse în cazul rezidenților din teritoriile ocupate din regiunile Herson și Zaporojie.

De la începutul invaziei în Ucraina, Rusia a pierdut 32.050 de soldați, conform estimărilor prezentate sâmbătă, 11 iunie, de Statul Major al Ucrainei, relatază publicația Kyiv Independent.

Primtre pierderle suferite până acum de forțele ruse, potrivit Kievului, se numără și:

• 1.419 tancuri
• 3.466 de vehicule blindate de luptă
• 2.448 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 712 sisteme de artilerie
• 222 de sisteme de lansare multiplă de rachete
• 97 de sisteme antiaeriene
• 178 de elicoptere
• 212 avioane
• 579 de drone
• 13 ambarcațiuni

#Russian losses according to the General Staff of the Armed Forces of #Ukraine. pic.twitter.com/884PlcRELs

— NEXTA (@nexta_tv) June 11, 2022

”Încă 24 de copii au murit în Mariupol, regiunea Donețk, ca urmare a bombardamentelor fără discrimimare ale armatei ruse”, anunță Procurorul general al Ucrainei, într-un mesaj pe Telegram, potrivit The Guardian.

În total, de la începutul războiului în Ucraina, cel puțin 287 de copii au murit, iar peste 492 au fost răniți, potrivit instituției citate.

„Aceste cifre nu sunt exacte, pentru că se lucrează la colectarea datelor în locurile cu ostilități active, în teritoriile ocupate temporar și în cele eliberate”, mai precizează Procuratura generală.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns la o petiție privind ridicare a interdicției de călătorie în străinătate pentru bărbați cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, reamintind că, potrivit legii, protejarea suveranității Ucrainei este responsabilitatea cetățenilor și că drepturile și libertățile omului pot fi limitate în perioada în care este în vigoare legea marțială, relatează Ukrainska Pravda, citând un comunicat al președinției Ucrainei.

„În calitate de președinte al Ucrainei – garant al suveranității statului, al integrității teritoriale a Ucrainei, al respectării Constituției Ucrainei, al drepturilor și libertăților umane și civile, observ că, în conformitate cu articolul 17 din Constituție, protecția suveranității și integrității teritoriale a statului este treaba întregului popor ucrainean. Potrivit articolului 65 din Legea fundamentală a Ucrainei, protecția Patriei, independența și integritatea teritorială a Ucrainei este responsabilitatea cetățenilor Ucrainei”, se menționează în răspunsul lui Zelenski.

De asemenea, președintele a precizat că Legea fundamentală prevede că dreptul cetățenilor de a părăsi liber teritoriul țării poate fi limitat în starea de urgență sau când este în vigoare legea marțială.

Totodată, Zelenski a amintit că regulile de trecere a frontierei de stat a Ucrainei sunt stabilite de Cabinetul de miniștri, inclusiv pentru perioada legii marțiale.

În luna mai, o petiție electronică prin care se cere ridicarea interdicției de a părăsi Ucraina pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani și introducerea priorității recrutării în timpul mobilizării voluntarilor a obținut 25.000 de semnături, câte erau necesare pentru a fi luată în considerare de către președinte.

Pe 22 mai, Volodimir Zelenski a sugerat că interdicția de ieșire din țară a bărbaților nu va fi ridicată și a precizat că până la 100 de apărători ucraineni mor pe front în fiecare zi.

Mai multe bombardamente au lovit zone din regiunea nord-estică Harkov, iar patru persoane au murit într-o casă distrusă în timpul atacurilor, potrivit reprezentanților serviciilor de urgență, citați de Ukrainska Pravda.

Bombardamentele au provocat incendii în districtul Kievsky și în zona Chuguevsky.

”În urma acestor incendii au fost avariate clădiri de locuit, anexe, clădiri industriale, mașini și au fost afectate ecosisteme”, potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei din regiunea Harkov.

Rusia „a călcat în picioare regulile care ne protejează pe toți”, a spus secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, în cadrul unui summit din Singapore, potrivit Sky News.

El crede că invazia Ucrainei este ceea ce se întâmplă atunci când „marile puteri au decis că apetitul lor imperial contează mai mult decât drepturile vecinilor lor pașnici”.

Invazia rusă din Ucraina „este o mostră dintr-o posibilă lume plină de haos și frământări în care niciunul dintre noi nu și-ar dori să trăiască”, a adăugat șeful Pentagonului.

”Începând din 10 iunie, forțele ruse din jurul Severodonețk nu au făcut progrese în sudul orașului”, anunță Ministerul britanic al Apărării, într-un nou raport despre evoluția războiului, citând serviciile de informații de la Londra.

Între timp, luptele intense de stradă continuă în zonă, care pot provoca numeroase victime de ambele părți, se mai precizează în raport, iar trupele ruse declanșează incendii cu ajutorul artileriei și capacităților sale aeriene, încercând să copleșească apărarea ucraineană.

”Din aprilie, bombardierele medii rusești au lansat din aer probabil zeci de rachete antinavă grele Kh-22 din epoca anilor 1960 (…) împotriva țintelor terestre. Aceste rachete de 5,5 tone au fost concepute în principal pentru a distruge portavioanele folosind un focos nuclear. Atunci când sunt utilizate într-un atac la sol cu un focos convențional, sunt foarte inexacte și, prin urmare, pot provoca daune colaterale semnificative și victime civile”, precizează instituția britanică.

Potrivit specialiștilor de la Londra, ”probabil că Rusia recurge la astfel de sisteme de arme ineficiente, pentru că nu mai dispune de rachete moderne mai precise, în timp ce apărarea antiaeriană ucraineană încă descurajează aeronavele sale tactice să lanseze lovituri în mare parte a țării”.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 11 June 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/7sAMSXqHpa

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/0H4JnqeYFy

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) June 11, 2022

Peste 800.000 de locuitori din așa-numitele republici populare Donețk și Luhansk au primit cetățenia rusă într-un mod simplificat, în ultimii trei ani potrivit Ministerului rus de Interne, citat de agenția de presă de stat TASS, relatează Ukrainska Pravda.

„Conform raportărilor statistice departamentale, din aprilie 2019 până în prezent… pe baza decretului președintelui Federației Ruse din 24 aprilie 2019, peste 800.000 de oameni au dobândit cetățenia Federației Ruse”, notează agenția rusă, citând date ale Ministerului de Interne.

Mai puțin de 1% din cererile de primire a cetățeniei ruse au fost respinse, iar acordarea cetățeniei rezidenților republicile separatiste Donețk și Luhansk continuă.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat în aprilie 2019 un decret privind o procedură simplificată de obținere a cetățeniei ruse pentru rezidenții din regiunea ucraineană Donbas.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, spune că omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski „nu a vrut să audă” avertismentele americane legate de iminența unei invazii ruse în Ucraina. Asta în condițiile în care Biden spune că avea informaţii că Vladimir Putin vrea să atace Ucraina cu mult înainte ca acest lucru să se întâmple, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Mulţi oameni au crezut că exagerez când am vorbit despre un atac rus asupra Ucrainei înainte de a începe. Dar ştiam că avem informaţii în acest sens. (Preşedintele rus Vladimir Putin) urma să treacă graniţa. Nu era nicio îndoială, iar Zelenski nu a vrut să audă asta”, a spus liderul de la Casa Albă în cadrul unei recepţii de la Los Angeles, organizată pentru strângerea de fonduri pentru Partidul Democrat.

Mai multe informații: Joe Biden: Zelenski „nu a vrut să audă” avertismentele privind invazia rusă

”Acum e timpul ca toţi ucrainenii să fie unul – o naţiune care luptă şi nu permite lumii să îşi îndepărteze atenţia de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă în Ucraina”, a spus președintele Volodimir Zelenski în mesajul său de vineri seară, potrivit News.ro.

Precizând că luptele grele continuă în Donbas, Zelenski afirmă că ”Rusia vrea să distrugă fiecare oraş” din regiunea estică a țării sale.

Rusia vrea să distrugă fiecare oraş din Donbas, «fiecare» nu este o exagerare. Ca Volnovakha, ca Mariupol. Toate aceste ruine, odată oraşe fericite, urme negre de foc, cratere de la explozii – asta e tot ce poate da Rusia vecinilor săi, Europei şi lumii.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei:

Potrivit liderului de la Kiev, trupele sale încearcă să oprească ofensiva trupelor ruse, însă depind de armele occidentale.

Totodată, Zelenski a vorbit despre ”o restaurare la scară largă” a Ucrainei, subiect pe care l-a abordat într-o discuție cu studenții britanici.

”Desigur, am început deja reconstrucţia în teritoriul eliberat. Desigur, vom schimba multe în vieţile noastre după acest război. Şi e bine că lumea e interesată de detalii, vor să se alăture, se gândesc la moduri în care să lucreze pentru Ucraina după victoria noastră. Dar bătăliile continuă. Şi chiar acum, în aceste bătălii foarte dificile se decide când va veni acest «după». Se decide la care graniţe vom strica în sfârşit planurile ocupanţilor”, a mai spus președintele Ucrainei.

Consilierul prezidențial ucrainean Aleksei Arestovici anunță că cei doi generali ruși au fost uciși în regiunea sudică Herson, potrivit canalului Nexta, citat de Hotnews.ro.

Unul dintre ei era general al Serviciul Federal de Securitateal Rusiei (FSB) și trebuia să se ocupe de organizarea așa-zisului referendum pentru anexarea Hersonului la Federația Rusă.

Consilierul președintelui Volodimir Zelenski nu a dat alte detalii despre cei doi militari ruși.

Two #Russian generals, one of them an FSB general responsible for organizing a „referendum” on the region’s joining the Russian Federation, were slain in #Kherson region. This was reported by Alexey Arestovych, adviser to the head of the #Ukrainian presidential office. pic.twitter.com/0zwq8VK9Hz

— NEXTA (@nexta_tv) June 10, 2022

Până la data de 5 iunie, 11 generali ai Rusiei fuseseră uciși în Ucraina.

Sute de persoane continuă să fugă din calea luptelor intense din estul Ucrainei, în timp ce forțele ruse și ucrainene se luptă pentru controlul unor orașe și sate cheie din regiunile Luhansk și Donețk, relatează Euronews.

Zeci de civili ucraineni au părăsit vineri orașul Pokrovsk cu un tren special de evacuare care se îndrepta spre Dnipro și alte orașe din vestul țării.

Trenul a transportat aproximativ 300 de persoane – majoritatea femei, copii și bătrâni – care au fost nevoite să plece pe măsură ce luptele se apropiau de casele lor.

O femeie aflată la bordul acestui tren, Svitlana Kaplun, a declarat că întreaga ei familie a decis să plece atunci când bombardamentele au ajuns în cartierul lor din orașul Krasnohorivka, situat la aproximativ 20 de kilometri de orașul Donețk, care se află sub controlul forțelor separatiste proruse.

„Trăim în prima linie acum. Copiii sunt îngrijorați tot timpul, le este frică să doarmă noaptea, așa că am decis să îi ducem de aici”, a mărturisit femeia.

Cei mai mulți dintre cei evacuați provin din zonele în care forțele ruse își concentrează ofensiva pentru a cuceri întregul Donbas și orașele Severodonețk, Sloviansk, Bahmut și Popasna.

Michael Carpenter, șeful misiunii SUA la OSCE, a declarat vineri că autoritățile ruse au început procesul de anexare a regiunii Herson, proces însoțit de încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional, scrie Ukrainska Pravda.

„Herson, în special, a devenit parte a ceea ce am numit laboratorul ororilor de la Kremlin. Aici vedem cum Kremlinul își pune în aplicare planul de a încerca să absoarbă Ucraina în Rusia. Și am mai văzut elemente ale acestui manual înainte. Așa că, din păcate, unele dintre acestea sunt destul de familiare. Credem în continuare că Kremlinul așteaptă o ocazie pentru a încerca să anexeze regiunea Herson la Rusia. Credem că un referendum fictiv este o posibilitate”, a afirmat Carpenter, citat de Suspilne Media.

Diplomatul american a subliniat că ocupanții ruși torturează în mod sistematic civili ucraineni în teritoriile ocupate din regiunea Herson.

„Aproximativ 600 de persoane, după cum s-a menționat, sunt deținute în regiunea Herson, în subsoluri special amenajate care servesc drept camere de tortură. Avem chiar rapoarte cu privire la locațiile acestora: de exemplu, în clădirea administrației regiunii Herson sau la școala numărul 17 din Henichesk. Acolo este locul în care armata rusă îi duce pe liderii aleși la nivel local, jurnaliști, activiști ai societății civile și persoane despre care rușii cred că au luat parte la mitinguri împotriva ocupației ruse”, a mai spus Michael Carpenter.

Armata ucraineană i-a împins împins pe ruși în spatele liniei de front din regiunea Zaporojie cu 5-7 kilometri, a anunțat vineri primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, potrivit The Kyiv Independent.

Ivan Fedorov a declarat că acesta este rezultatul a două săptămâni de lupte.

„Va avea loc o eliberare a Melitopolului și a altor orașe”, a spus edilul, citat de lb.ua.

37.000 de femei servesc în armata ucraineană și peste 1.000 dintre acestea au devenit comandanți, a anunțat vineri prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, la o conferință în Bruxelles, potrivit The Guardian.

„Cei mai mulți dintre medicii noștri sunt femei, precum și 50% dintre antreprenorii noștri care lucrează pentru a susține economia în război”, a adăugat ea.

37,000 women are in the Ukrainian army & more than 1,000 women have become commanders, Ukrainian first lady said at the conference in Brussels.

„Most of our doctors are women as well as 50% of our entrepreneurs who work to support the economy at war” https://t.co/N1TaeBtEEh

— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) June 10, 2022

Ministrul ucrainean de Externe, Dmytri Kuleba, a anunțat vineri că a discutat cu ministrul britanic al Apărării, Liz Truss, despre situația celor trei luptători străini condamnați la moarte de separatiștii proruși, scrie Euronews.

Dmytro Kuleba a scris pe Twitter că el și Liz Truss „au condamnat cu fermitate simulacrul de proces împotriva prizonierilor de război din Donețkul ocupat de Rusia”, în timpul conversației telefonice pe care au avut-o vineri.

„În calitate de combatanți, ei sunt protejați de dreptul internațional umanitar și trebuie tratați în consecință. Continuăm să lucrăm împreună pentru a asigura eliberarea lor”, a afirmat Kuleba.

In our todays call, @TrussLiz and I coordinated efforts to step up pressure on Russia. I look forward to the next round of UK sanctions. We both agreed that no one in the world has a right to get weary of this war until Ukraine prevails 1/2

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) June 10, 2022

Comentariile sale au făcut, astfel, referire la afirmațiile separatiștilor proruși potrivit cărora cei doi britanici și cetățeanul marocan erau mai degrabă mercenari decât combatanți protejați de convențiile internaționale.

Oficialii ucraineni, precum și familiile luptătorilor, au subliniat în repetate rânduri că toți trei erau membri obișnuiți ai armatei ucrainene.

Kuleba a precizat că a discutat cu Truss despre modalitățile de creștere a presiunii asupra Moscovei și a dat de înțeles că Marea Britanie intenționează să impună un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

„Aștept cu nerăbdare următoarea rundă de sancțiuni din partea Marii Britanii. Amândoi am fost de acord că nimeni în lume nu are dreptul să se plictisească de acest război până când Ucraina nu va învinge”, a mai afirmat Kuleba.

Ihor Zhovka, consilierul pe probleme de diplomație al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina nu va „ceda niciun centimetru” de teritoriu Rusiei, scrie The Guardian.

„Nu vom ceda teritoriu, nu vom ceda niciun centimetru – mai ales în Donbas. Rusia a aruncat tot ce avea în lupta pentru Donbas – nu voi înceta să spun că Ucraina are nevoie de aprovizionare imediată cu armament grele”, a declarat Ihor Zhovka, pentru Bloomberg.

Zelenskiys diplomatic advisor Ihor Zhovkva tells me «As Ive told you, we are not going to give away territory, we wont cede an inch – especially not in Donbas. Russia has thrown everything at it – I wont get tired of saying Ukraine needs immediate supply of heavy weapons.»

— Maria Tadeo (@mariatad) June 10, 2022

Consilierul și-a exprimat în continuare îngrijorarea cu privire la faptul că oficialii ruși nu pot fi crezuți pe cuvânt în ceea ce privește exporturile ucrainene de cereale. „Suntem pregătiți să exportăm folosind navele noastre sau ale unor terțe părți. Dar nu avem încredere în Rusia. Avem nevoie de o încetare a focului și de garanți. Noi suntem pregătiți. Până acum, eforturile noastre nu au fost suficiente”, a mai afirmat Zhovka.

Urmărește-ne pe Google News