LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 109 | Trupele ucrainene din uzina de la Severodoneţk „vor fi forțate să se predea”, spune un oficial rus. Erdogan anunță noi discuții cu Zelenski și cu Putin

Șeful Comitetului Rus pentru Prevenirea Torturii, Serghei Babineț, a anunțat duminică faptul că organizația a fost desființată după ce autoritățile ruse au catalogat-o drept „agent străin”, informează The Guardian.

Serghei Babineț a calificat această etichetare drept o „insultă”. „Nu vrem să continuăm să lucrăm fiind etichetați drept «agenți străini». Considerăm acest termen o insultă și o calomnie”, a afirmat acesta, pe Telegram.

„În ciuda importanței evidente a misiunii noastre, autoritățile încearcă de mulți ani să o prezinte ca fiind străină și dăunătoare”, a spus el.

„Autoritățile trimit un semnal că tortura devine (sau a devenit deja) o parte a politicii guvernamentale”, a adăugat Babineț.

Organizația a fost înființată în urmă cu 22 de ani și a lansat mai multe campanii pentru a îndemna autoritățile să investigheze relele tratamente aplicate de forțele de securitate și să pună în aplicare măsuri de prevenire.

Deja catalogată drept „agent străin” în 2015 și din nou în 2016, organizația a decis să se dizolve înainte de a se reforma, pentru a încerca să se debaraseze de această etichetă.

Organizațiile catalogate drept „agenți străini” sunt supuse în Rusia la numeroase constrângeri și trebuie să respecte proceduri anevoioase, în caz contrar riscând sancțiuni grele. Acestea sunt obligate, spre exemplu, să își indice statutul de „agent străin” în toate publicațiile.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat duminică noi discuții cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează publicația turcă HaberTurk, potrivit The Guardian.

Referindu-se la exporturile ucrainene blocate ca urmare a campaniei militare a Rusiei în Ucraina, publicația l-a citat pe Erdogan spunând: „De fapt, ne vom strădui să aducem această afacere la o dimensiune foarte diferită, nu numai pentru noi înșine, ci și pentru a trimite bunuri în țări terțe, reexportând de acolo”.

„Negocierile continuă și, pe lângă aceste întâlniri, am purtat aseară discuții cu unele persoane relevante și poate că săptămâna următoare vom vorbi despre ce pași vom face, discutând atât cu domnul Putin, cât și cu domnul Zelenski”, a precizat liderul de la Ankara.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia ar putea ajunge la un număr de 40.000 de soldați morți până la începutul lunii iulie, a anunțat Iuliia Mendel, fostă purtătoare de cuvânt a acestuia, potrivit The Guardian.

De altfel, în mesajul său video de duminică seară, liderul ucrainean a reluat această afirmație.

„Obiectivul tactic cheie al invadatorilor nu s-a schimbat – aceștia presează la Severodonețk, există bătălii foarte aprige pentru fiecare metru, precum și în direcția orașelor Lisichansk, Bahmut, Sloviansk. Armata rusă încearcă să aducă forțe de rezervă în Donbas. Dar ce rezerve pot avea acum? Se pare că vor încerca să-i arunce în luptă pe recruții slab pregătiți și pe cei care au fost adunați prin mobilizare ascunsă. Și asta înseamnă un singur lucru: Rusia poate trece, spre finalul lunii iunie, pragul a 40.000 de militari pierduți. În niciun alt război, în multe decenii, nu au pierdut atât de mult”, a scris Zelenski, pe pagina sa de Facebook.

Trupele ruse de ocupație au efectuat un atac de artilerie asupra centralei termice Vuhledar din regiunea Donețk, provocând un incendiu pe teritoriul acesteia, a anunțat agenția locală de știri Novosti Donbassa, potrivit Ukrainska Pravda.

O clădire administrativă de pe teritoriul centralei electrice a fost distrusă în urma atacului rușilor. Un incendiu intens se manifestă pe teritoriul centralei electrice.

Centrala termică Vuhledar este controlată de Forțele Armate ale Ucrainei, dar trupele ruse dețin controlul asupra orașului Svitlodarsk, aflat la aproximativ cinci kilometri sud de centrală. Luptele aprige pentru controlul centralei continuă.

Locuitorii din regiunea Herson nu au vrut să sărbătorească duminică „Ziua Rusiei” și au ars steagul rus, pe care l-au smuls de pe clădirea administrativă, a anunțat prim-vicepreședintele consiliului regional din Herson, Iuriy Sobolevsky, potrivit Ukrinform.

„Un alt eșec al orcilor (termen peiorativ folosit de ucraineni pentru a-i desemna pe soldații ruși, n.r.) din regiunea Herson – ignorarea sărbătoririi Zilei Rusiei. Locuitorii din Herson, printre altele, au decis, la această dată (12 iunie, Ziua Rusiei, n.r.) să ardă steagul smuls de pe clădirea administrativă”, a scris Iuriy Sobolevsky, pe Facebook.

El a promis că va publica un videoclip atunci când va putea, invocând problemele tehnice de comunicare cu care se confruntă locuitorii din Herson. De asemenea, Sobolevsky a subliniat că aceasta nu este o sărbătoare pentru locuitorii din Herson, ci o zi a urii. În plus, potrivit lui Sobolevsky, personalul recrutat de ocupanți pentru a gestiona regiunea „nu este capabil să organizeze nici măcar un târg stradal”.

În seara zilei de duminică 12 iunie, forțele ruse au bombardat clădirile unei tabere de sănătate pentru copii din districtul Ciuhuiv din regiunea Harkov, a anunțat Biroul Procuraturii din această regiune, potrivit Ukrainska Pravda.

Trei clădiri ale taberei de copii au fost avariate în urma atacului rușilor.

Procurorii ucraineni au deschis o anchetă în temeiul articolului privind încălcarea legilor și cutumelor de război.

Fotografiile distribuite de procuratură arată un crater adânc de câțiva metri.

Ramele ferestrelor și ușile au fost pulverizate de suflul exploziei.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Statul Major General al Ucrainei a anunțat că trupele ucrainene continuă să reziste în fața atacurilor forțelor ruse desfășurate pe teritoriul regiunii Donbas, informează The Kyiv Independent.

Atacurile rușilor au fost respinse în zona Dovhenke, Mazanivka și Dolyna, în apropiere de orașul Sloviansk, din regiunea Donețk, a precizat duminică Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în actualizarea zilnică a situației militare de pe front.

Nici încercărilor trupelor ruse de a avansa în apropierea localităților Vrubivka, Orikhove și Zolote, aflate lângă orașul Popasna, în regiunea Luhansk, nu au avut succes, a mai anunțat conducerea armatei ucrainene.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Ucraina trebuie să își consolideze legislația anticorupție în contextul cererii de aderare la UE, scrie The Guardian.

După ce s-a întâlnit, sâmbătă, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, șefa Executivului comunitar a declarat: „Încă mai trebuie implementate reforme, pentru a combate corupția, de exemplu, sau pentru a moderniza administrația, ceea ce va contribui, de asemenea, la atragerea investitorilor”.

Ministrul rus al educației, Serghei Kravtsov, a anunțat că școlile din orașele ocupate din regiunea Zaporojie vor funcționa conform standardelor rusești începând de la 1 septembrie, scrie Ukrainska Pravda. Acesta a mai susținut că elevii vor putea să studieze în continuare limba ucraineană.

Kravtsov a făcut această declarație când a sosit în orașul Melitopol, aflat sub ocupația trupelor ruse, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti.

Kravtsov consideră că elevii din teritoriile ocupate din regiunea Zaporojie „nu vor avea probleme evidente” în studierea limbilor rusă și ucraineană, deoarece au „rădăcini lingvistice comune”.

„Avem rădăcini lingvistice comune, așa că nu cred că vor fi probleme evidente. Bineînțeles, vom face posibil studiul limbii ruse, dar cred că studiul limbii ucrainene ar trebui să rămână în școli, așa cum se întâmplă în toate republicile naționale [din Federația Rusă – n.r.]. În Rusia, există cu siguranță o oportunitate pentru cei care doresc să studieze limba națională. Această chestiune este graduală, există metode adecvate și nu cred că vor exista probleme serioase”, a declarat presei ministrul rus.

Kravtsov a susținut că Rusia a luat deja „unele măsuri pentru a integra” sistemul de învățământ rusesc în școlile din teritoriul ocupat al regiunii Zaporojie, scrie agenția rusă de presă TASS.

„Vom face tot posibilul pentru a deschide școlile la 1 septembrie, astfel încât acestea să fie cât mai pregătite să lucreze conform standardelor rusești. Integrarea va avea loc, facem deja câțiva pași în această direcție: formarea profesorilor, furnizarea de manuale – aceste probleme au fost rezolvate; lucrăm la infrastructură pentru ca școlile să fie pregătite pentru 1 septembrie”, a declarat ministrul rus al Educației.

Kravtsov a mai spus că „toate deciziile necesare privind școlile din regiune vor fi luate înainte de începerea anului școlar”.

„Anul școlar va începe la 1 septembrie. Mai târziu, în timpul anului școlar, orice probleme care vor apărea vor fi rezolvate cu colegii”, a precizat Kravtsov.

În plus, a adăugat ministrul rus, elevii ucraineni vor putea participa la concursuri pentru „tinerii ruși”, la programe precum „Big Change” și la evenimente organizate de platforma „Rusia – Tărâmul oportunităților”.

Ukrainska Pravda amintește că, la sfârșitul lunii martie, ocupanții din Melitopol au obligat profesorii să le predea copiilor în limba rusă. Potrivit ombudsmanului din domeniul lingvistic, Taras Kremin, cazuri similare au avut loc și al alte în orașe și sate din regiunile Donețk și Luhansk, precum și în regiunea Herson.

Mihailo Podoliak, un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, consideră că fostul soldat britanic Jordan Gatley, ucis în luptele pentru apărarea orașului Severodonețk, din estul țării, a fost un „adevărat erou”, scrie Sky News.

„Este nevoie de mult curaj pentru a pleca de acasă și a merge mii de kilometri pentru a apăra ceea ce crezi. Doar pentru că așa îți spune inima. Pentru că nu poți suporta răul. Jordan Gatley a fost un adevărat erou. Ne vom aminti mereu de contribuția acestuia la apărarea Ucrainei și a lumii libere”, a scris Podoliak duminică, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Ocupanții ruși au expediat pentru a treia oară, chiar de ziua Rusiei, metal furat din Ucraina prin portul Mariupol, a acuzat duminică Petro Andriușcenko, un consilier al primarului orașului, potrivit Ukrainska Pravda.

„Rusia sărbătorește cu adevărat în port. Încă un transport de metal furat din port. Al treilea. Asta este ziua Rusiei. Ziua ucigașului și a jefuitorului”, a scris Andriușcenko, pe contul său de Telegram, publicând o înregistrare video cu navele rusești părăsind portul Mariupol.

Rușii încearcă să reconstruiască parțial portul din Mariupol ocupat, unde sunt depozitate metale și cereale ucrainene, ceea ce indică intenția acestora de a exporta bunuri ucrainene furate, notează Ukrainska Pravda.

Potrivit lui Ihor Barskyi, directorul portului Mariupol, în port se aflau aproximativ 200.000 de tone de metal și fontă în valoare de 170 de milioane de dolari, pe data de 23 februarie. Erau însă mult mai puține cereale – 3.400 de tone în depozite și alte 9.000 de tone pe o navă sub pavilion străin, în apropierea unei dane.

12 iunie este o sărbătoare de stat în Rusia, care marchează declararea suveranității sale în 1990, când făcea parte din Uniunea Sovietică.

23 de persoane au fost rănite, printre care civili și soldați, în urma atacului cu rachete asupra orașului Ciortkiv, din regiunea Ternopil, efectuat în seara zilei de 11 iunie, a anunțat duminică Volodymyr Trush, șeful administrației de stat din această regiune, potrivit Ukrainska Pravda.

Zece dintre cei care au fost răniți în atacul cu rachete asupra Ciortkivului sunt încă în spital.

„În total, 23 de persoane au solicitat ajutor medical, atât civili, cât și militari. Toate victimele au suferit răni minore și moderate. Printre răniți se numără și o fetiță de 12 ani din Harkov. Familia ei s-a mutat în regiunea Ternopil după începerea invaziei la scară largă”, a scris Volodymyr Trush, pe contul său de Telegram.

Trush a declarat anterior că una dintre rachete a lovit o conductă de gaz, astfel că alimentarea cu gaz a fost oprită imediat în tot orașul.

O instalație de depozitare a cerealelor din portul Mikolaiv de la Marea Neagră a fost transformată în ruine carbonizate după ce a fost bombardată de armata rusă, potrivit autorităților ucrainene, scrie BBC.

Presa locală relatează că bombardamentul a lovit un depozit în care era depozitată făină de floarea-soarelui.

Grămezi de făină de semințe de floarea-soarelui încă mai puteau fi văzute fumegând în port, la o săptămână după bombardament. Presa a avut duminică acces la instalație, iar un camion al pompierilor era pregătit să stingă noi incendii în moloz.

Este posibil ca până la 300.000 de tone de cereale să fi fost depozitate în silozurile distruse de bombardamentele rusești de la sfârșitul săptămânii trecute, a anunțat ministrul adjunct al Agriculturii din Ucraina, Taras Vysotskyi.

În Mikolaiv se află unul dintre cele mai mari terminale de mărfuri agricole din Ucraina, terminalul de cereale Nika-Tera.

Vysotskyi a declarat că, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie, în depozitele din Mikolaiv se aflau până la 300.000 de tone de cereale, în principal grâu și porumb.

Compania britanică de apărare QinetiQ va furniza Ucrainei 10 roboți de TALON pentru deminare, a anunțat duminică prim-adjunctul șefului Departamentului de Poliție al Ucrainei, Oleksiy Biloshitsky, potrivit Ukrinform.

„TALON va merge să demineze Ucraina. Acesta este un robot genist care nu numai că determină locația «cadourilor», dar le și dezamorsează”, a scris Biloshitsky, pe Facebook.

„Înainte de război, aveam deja mai mult de 12 astfel de roboți, acum QinetiQ va aduce încă 10”, precizat Biloshitsky.

Potrivit lui Biloshitsky, acest robot are o greutate de până la 45 de kilograme și poate trage sarcini de până la 680 de kilograme. În versiunea de bază, lungimea sa este de 86,4 cm, înălțimea de 42,7 cm, greutatea maximă – de la 52 la 71 kg.

300.000 de kilometri pătrați ar trebui să fie deminați în Ucraina, potrivit autorităților.

Serviciile de urgență depun eforturi și încă lucrează pentru pentru a găsi și salva eventuale persoane aflate sub dărâmături, în urma atacurilor rusești cu rachete asupra orașului Ciortkiv, situat în regiunea Ternopil, care au avariat mai multe clădiri rezidențiale și mașini, a anunțat duminică Volodymyr Trush, șeful administrației de stat din această regiune, potrivit Ukrainska Pravda.

Trush a postat, pe contul său de Telegram, o înregistrare video care arată urmările atacului cu patru rachete efectuat de trupele ruse.

„Înregistrarea video arată clădiri de apartamente cu cinci etaje în care se aflau civili și copii în timpul atacului. Serviciul de stat pentru situații de urgență, poliția, geniștii și alte servicii au lucrat la fața locului toată noaptea. Operațiunile încă se desfășoară. Le sunt recunoscător tuturor salvatorilor care au ajutat la scoaterea oamenilor din dărâmături, riscându-și propria viață”, a scris șeful administrației de stat din regiunea Ternopil.

Trush a adăugat că a fost deschisă o procedură penală de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).

Acesta a mai anunțat că alimentarea cu gaz și apă în Ciortkiv a fost restabilită. O comisie lucrează pentru a evalua valoarea pagubelor provocate bunurilor civililor.

În seara zilei de sâmbătă, 11 iunie, forțele ruse au efectuat un atac cu rachete în regiunea Ternopil. Duminică dimineață, autoritățile au anunțat că 22 de persoane au fost rănite în orașul Ciortkiv, în urma atacului, inclusiv un copil de 12 ani, care a avut nevoie de copci, și 7 femei.

Cei mai mulți dintre cei care au fost răniți erau oameni care locuiau în casele din apropierea locului unde a căzut o rachetă.

O altă rachetă a lovit o conductă de gaz, așa că autoritățile locale au oprit rapid alimentarea cu gaz.

Ministerul rus al Apărării a susținut ulterior că armata rusă a folosit rachete de croazieră Kalibr pentru a „distruge un mare depozit din regiunea Ternopil care conținea sisteme de rachete antitanc și sisteme portabile de rachete antiaeriene livrate Kievului de către SUA și UE”.

Serghei Chornobrivets este paramedic la serviciile de urgență din orașul Mariupol din sudul Ucrainei. A mers la spital pe 24 februarie, când a început războiul, și apoi a lucrat 22 de zile fără întrerupere, iar primul lui pacient a fost un bărbat rănit acasă – a „zburat” în timp ce se uita la televizor. Iar acesta era doar începutul, povestește el, potrivit publicației ucrainene Obozrevatel.

Un caz de care își amintește acum este cel al unei fetițe în vârstă de 7 ani, care a fost dusă la spital îmbrăcată într-un pulover, cu urme de sânge pe spate. Când i-au tăiat hainele, paramedicii au înghețat. În corpul copilei era o gaură prin care i se putea vedea inima, care continua să bată, povestește tânărul pentru Muzeul „Vocile Pașnice” al Fundației Rinat Akhmetov, cea mai mare arhivă din lume cu povești despre civili ucraineni, victime sau martori ai războiului.

„Am văzut inima unui copil bătând prin rana deschisă. (…) Toată lumea știa ce are de făcut și asta a salvat-o. Fata este în viață, totul este în regulă cu ea. Am venit la spital și mi-a dat un desen”, spune Serghei.

Mai multe de detalii: „Am văzut inima unui copil bătând prin rana deschisă”. Mărturia unui paramedic care a tratat răniți din Mariupol

Șeful Dumei de Stat a Federației Ruse, Viacheslav Volodin, amenință că, dacă sugestia fostului ministru de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, de a dota Ucraina cu arme nucleare se va concretiza, atunci un eventual conflict nuclear va distruge continentul european, scrie Ukrainska Pravda.

„Sikorski provoacă un conflict nuclear în centrul Europei. El nu se gândește nici la viitorul Ucrainei, nici la viitorul Poloniei. În cazul în care sugestiile sale vor fi îndeplinite, aceste țări vor înceta să mai existe, la fel ca și Europa. Sikorski și alții ca el sunt motivul pentru care Ucraina trebuie nu numai să fie eliberată de ideologia nazistă, ci și demilitarizată, asigurându-i-se statutul de țară fără arme nucleare”, a scris Viacheslav Volodin, pe contul său de Telegram.

Volodin a avertizat, de asemenea, că eurodeputați precum Sikorski vor cauza și mai multe probleme în Europa.

Șeful Dumei de Stat a Federației Ruse a mai afirmat că fostul ministru polonez de Externe ar trebuie să fie obligat să se supună unei evaluări psihiatrice și să nu mai aibă dreptul de a ieși din casă, cerând să i se retragă acestuia mandatul de eurodeputat.

Ucraina este o țară fără arme nucleare, după ce și-a eliminat în mod voluntar toate munițiile nucleare, în conformitate cu Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile de securitate, semnat în 1994. Memorandumul a garantat integritatea frontierelor și suveranitatea Ucrainei. Rusia a fost unul dintre garanți.

Radoslaw Sikorski, deputat în Parlamentul European și fost ministru de externe al Poloniei, a sugerat livrarea unor arme nucleare Ucrainei. El a susținut că Rusia a încălcat termenii Memorandumului de la Budapesta privind garanțiile de securitate, prin refuzul de a respecta suveranitatea și integritatea Ucrainei, astfel că armele nucleare ar trebui să fie returnate Kievului, chiar dacă ucrainenii s-au debarasat în mod voluntar de ele.

Presa rusă scrie că trei explozii s-au produs sâmbătă, 11 iunie, în apropierea satului Gulivka din regiunea Briansk, aflat la 40 de kilometri de granița cu Ucraina. De asemenea, comunicațiile cu dispozitivul de blocare a conductei de petrol Druzhba au fost întrerupte, relatează publicația rusă independentă Meduza, care citează site-ul Baza.

Exploziile au avariat mai multe instalații asociate cu oleoductul Druzhba: o substație de transformare cu o unitate de putere cu supapă, un cablu și o țeavă antiderapantă.

Conducta Druzhba nu a fost avariată și nu a existat nicio scurgere de petrol, dar unitatea de control a rămas fără curent.

Între timp, presa de la Kremlin a publicat un comunicat al companiei Transneft, care susține că nu au existat întreruperi în funcționarea conductei și că pomparea petrolului către Europa se desfășoară conform programului, notează Ukrainska Pravda.

Druzhba este cea mai mare rețea de conducte principale de petrol din lume. A fost construită în anii 60 pentru a furniza petrol în Europa de Est, în țările blocului socialist.

Președintele american Joe Biden a afirmat că omologul său rus, Vladimir Putin, vrea să distrugă cultura ucraineană „pentru că el crede că nu există o cultură ucraineană independentă”, scrie The Kyiv Independent.

„De aceea am întărit NATO și de aceea acordăm ajutor Ucrainei”, a declarat duminică liderul de la Casa Albă.

Un număr din ce în ce mai mare de ucraineni se întorc în țară cu trenul, potrivit operatorului feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia, scrie The Kyiv Independent citând EPravda.

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, aproximativ 50.000 de cetățeni s-au întors în Ucraina cu trenul, iar tendința de întoarcere este în creștere.

În total, 5,3 milioane de cetățeni ucraineni au plecat în Uniunea Europeană de la începutul războiului, a anunțat agenția de frontieră a UE, Frontex.

O comisie ONU care investighează crimele de război comise de soldații ruși în Ucraina a vizitat regiunea Kiev, a anunțat duminică de șeful Administrației militare regionale din Kiev, Oleksiy Kuleba, potrivit Eurointegration.

Comisia își va desfășura prima misiune în Ucraina până pe data 16 iunie. Consiliul ONU a votat în luna mai pentru lansarea unei anchete privind presupusele încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului umanitar de către trupele ruse în Ucraina.

Șeful Poliției Naționale din Kiev, Andriy Nebytov, și anchetatorul-șef din Kiev, Viktor Luhovy, au avut o întâlnire de lucru cu experți internaționali și autoritățile din Irpen „privind mecanismele de documentare a crimelor de război rusești și a încălcărilor drepturilor omului de către o țară teroristă”.

Oleksiy Kuleba a reamintit că în regiunea Kievului au fost găsiți deja peste 1.300 de civili uciși de trupele ruse, iar acest număr continuă să crească pe măsură ce teritoriile din aveastă regiune sunt curățate de dărâmăturile caselor distruse.

Ocupanții ruși au tras focuri de artilerie asupra districtelor Synelnykove și Kryvyi Rih din regiunea Dnipropetrovsk, ucigând o femeie, a anunțat Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare din această regiune, potrivit Ukrainska Pravda.

„Ziua a fost liniștită pentru o scurtă perioadă de timp. Inamicul a tras în același timp asupra a două districte – Synelnykove și Kryvyi Rih. O femeie a murit în hromada [comunitatea] Pokrovska (din districtul Synelnykove). O casă a fost distrusă”, a scris duminică guvernatorul regional, pe contul său de Telegram.

Rușii au tras asupra orașului Zelenodolska din districtul Kryvyi Rih folosind sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) Uragan. În urma atacului, a izbucnit un incendiu în parcul orașului.

Salvatorii au stins deja incendiul. Nicio persoană nu a fost rănită în atacul asupra orașului Zelenodolsk.

Ministerul britanic de Externe a confirmat că un fost soldat britanic a fost împușcat și ucis în Ucraina, scrie The Guardian.

Numele lui Jordan Gatley a apărut într-o postare de omagiere pe rețelele de socializare publicată de către tatăl său, care l-a descris ca fiind un „erou” care va fi „pentru totdeauna în inimile noastre”. Dean Gatley a declarat că fiul său a părăsit armata britanică în martie „pentru a-și continua cariera de soldat în alte domenii”.

Gatley a plecat în Ucraina pentru a ajuta trupele ucrainene „după o analiză atentă”, a adăugat tatăl său, precizând că familia a primit vineri vestea „devastatoare” a morții sale. Tatăl a precizat că Jordan a fost împușcat și ucis în luptele din orașul Severodonețk, din estul Ucrainei.

„Sprijinim familia unui britanic care a murit în Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Londra.

Îngrijorările din domeniul securității exprimate de Turcia în opoziția sa față de cererile de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei sunt legitime, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unei vizite în Finlanda, potrivit Reuters.

„Acestea sunt îngrijorări legitime. Este vorba despre terorism, este vorba despre exporturi de arme”, a declarat Stoltenberg, într-o conferință de presă comună cu președintele finlandez Sauli Niinisto, în timpul unei vizite la reședința de vară a acestuia din Naantali, Finlanda.

Suedia și Finlanda au solicitat luna trecută să se alăture alianței militare occidentale, ca răspuns la invazia rusă în Ucraina. Dar s-au confruntat cu opoziția Turciei, care le-a acuzat că susțin și adăpostesc militanți kurzi și alte grupuri pe care le consideră teroriste.

Stoltenberg a declarat că Turcia este un aliat-cheie pentru alianță datorită poziției sale strategice la Marea Neagră, între Europa și Orientul Mijlociu, și a citat sprijinul pe care l-a oferit Ucrainei de când Rusia și-a trimis trupele în țara vecină, pe 24 februarie.

„Trebuie să ne amintim și să înțelegem că niciun aliat NATO nu a suferit mai multe atacuri teroriste decât Turcia”, a declarat Stoltenberg, folosind pronunția turcească a numelui țării, așa cum preferă Ankara și președintele Recep Tayyip Erdogan.

Stoltenberg și Niinisto au mai declarat că discuțiile cu Turcia vor continua, dar nu au dat niciun indiciu privind progresul negocierilor.

„Summitul de la Madrid nu a fost niciodată un termen limită”, a precizat Stoltenberg, referindu-se la reuniunea NATO din capitala Spaniei, programată la sfârșitul lunii iunie.

Forțele ruse și aliații lor separatiști din regiunea Luhansk nu intenționează să ia cu asalt uriașa uzină chimică Azot din orașul Severodonețk, acolo unde trupele ucrainene rezistă, afirmă un oficial separatist prorus, potrivit BBC.

Oficialul anonim a declarat pentru agenția rusă de știri Interfax că, în negocierile cu trupele ucrainene de acolo, nu s-a reușit până acum să se ajungă la un acord.

„Nu există planuri de a lua cu asalt Azot. Fabrica este blocată. Trupele ucrainene care rămân acolo vor fi forțate să se predea”, a declarat oficialul.

El a exclus posibilitatea de a le permite celor blocați pe teritoriul uzinei să părăsească zona printr-un coridor sigur pentru a se alătura forțelor ucrainene principale – lucru pe care a spus că aceștia l-au cerut.

Anterior, guvernatorul ucrainean al regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, a declarat că aproximativ 800 de civili, inclusiv copii, s-au adăpostit în buncărele de la uzina Azot. El a spus că bombardamentele rusești au provocat un incendiu puternic la uzină, dar nu s-au înregistrat victime în urma acestuia.

Agenția rusă Interfax a mai scris că unii civili au reușit să părăsească uzina Azot.

Trupele ucrainene au rezistat săptămâni întregi la uriașa uzină siderurgică Azovstal din orașul-port Mariupol, pentru ca apoi să se preda trupelor ruse, la sfârșitul lunii trecute.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nimeni nu știe cât va dura războiul din țara sa, relatează The Associated Press.

Cu toate acestea, liderul de la Kiev a punctat că forțele ucrainene au sfidat așteptările, împiedicând trupele ruse să invadeze estul Ucrainei, acolo unde, de câteva săptămâni, se duc luptele cele mai violente.

În discursul său video zilnic, Zelenski a spus că este mândru de faptul că apărătorii ucraineni reușesc să oprească avansul rușilor în regiunea Donbas, care se învecinează cu Rusia și unde separatiștii susținuți de Moscova controlează, de opt ani, o mare parte din teritoriu.

„Vă amintiți cum în Rusia, la începutul lunii mai, sperau să pună mâna pe tot Donbasul?”, a spus președintele ucrainean. „Suntem deja în a 108-a zi de război, suntem deja în iunie. Donbasul rezistă”, a subliniat Zelenski.

Președintele rus Vladimir Putin a făcut un apel la ruși să rămână uniți și să se bazeze pe „sentimentele profunde de patriotism” și pe „fundamentele spirituale” care traversează istoria țării, în timpul discursului pe care l-a rostit duminică pentru a celebra Ziua Rusiei, scrie BBC.

Ziua Rusiei, sărbătoarea națională a Federației Ruse, este sărbătorită anual la 12 iunie, începând din 1992, pentru a celebra adoptarea oficială a Declarației de suveranitate a Federației Ruse la 12 iunie 1990, care a declarat „independența” Rusiei față de URSS.

Într-un discurs rostit la Kremlin, Putin i-a adus din nou un omagiu lui Petru cel Mare, pe care l-a mai celebrat într-un discurs rostit săptămâna aceasta, când s-au împlinit 350 de ani de la nașterea țarului rus.

„Astăzi, suntem deosebit de conștienți de cât de important este pentru Patrie, pentru societatea și poporul nostru să fim uniți”, a spus Putin.

Rusia a anunțat că a efectuat sâmbătă un atac cu rachete asupra orașului Ciortkiv din vestul Ucrainei, care a distrus parțial o unitate militară și a rănit 22 de persoane, inclusiv un copil de 12 ani, scrie BBC.

Duminică, Ministerul rus al Apărării a precizat că, în timpul atacului, a distrus un „mare depozit de sisteme de rachete antitanc, sisteme portabile de apărare antiaeriană și obuze furnizate regimului de la Kiev de către Statele Unite și țările europene”.

BBC notează că nu a putut verifica în mod independent aceste afirmații.

Rachetele care au lovit orașul Ciortkiv din regiunea Ternnopil ar fi fost lansate din Marea Neagră.

Un fost soldat britanic a fost „împușcat și ucis” după ce a luptat împotriva rușilor în orașul ucrainean Severodonețk, a anunțat familia acestuia, potrivit The Guardian și BBC.

Jordan Gatley a părăsit armata britanică în martie pentru „a-și continua cariera de soldat în alte domenii” și a ajutat trupele ucrainene să-și apere țara împotriva Rusiei, potrivit mai multor relatări.

Gatley este al doilea britanic care a murit încercând să apere Ucraina în fața invaziei ruse, după ce Scott Sibley și-a pierdut viața, în luna aprilie.

Familia sa a precizat că Jordan „a fost un erou și va fi pentru totdeauna în inimile noastre”.

Într-o postare pe Facebook, tatăl său, Dean, a scris că Jordan a mers să se alăture rezistenței ucrainene și a ajutat la antrenarea forțelor locale. El a precizat că Jordan a murit pe frontul care apăra orașul Severodonețk.

Ieri (10/06/22) am primit vestea devastatoare că fiul nostru, Jordan, a fost împușcat și ucis în orașul Severodonețk, din Ucraina. Jordan a părăsit armata britanică în luna martie a acestui an pentru a-și continua cariera de soldat în alte zone. Războiul împotriva Europei începuse, așa că, după o analiză atentă, a plecat în Ucraina pentru a ajuta. Am primit mai multe mesaje de la echipa sa de acolo, care ne-au povestit despre bogatele sale cunoștințe, despre abilitățile sale de soldat și despre dragostea pe care o are pentru meseria sa. Echipa sa spune că toți l-au iubit, la fel ca și noi, iar el a schimbat enorm viețile multor oameni, nu numai ca soldat, ci și prin antrenarea forțelor ucrainene. Jordan și echipa sa erau foarte mândri de munca pe care o făceau și îmi spunea adesea că misiunile în care mergeau erau periculoase, dar necesare. Își iubea meseria și suntem foarte mândri de el. A fost cu adevărat un erou și va rămâne pentru totdeauna în inimile noastre”, a scris tatăl lui Jordan.

Orașul Severodonețk se află în centrul ofensivei ruse și este una dintre ultimele zone din regiunea Luhansk, din estul țării, care se află încă sub controlul guvernului ucrainean.

Rusia se folosește de raportul copleșitor de forțe și de artilerie pentru „a prelua treptat teritoriul din Severodonețk și din jurul acestuia” de sub controlul ucrainean, afirmă Ministerul britanic al Apărării, în cea mai recentă actualizare privind situația militară din Ucraina, scriu The Guardian și BBC.

Raportul serviciilor militare de informații din Marea Britanie, armata rusă continuă să încerce să formeze unități de luptă pentru a le desfășura în Ucraina. În ultimele săptămâni, Rusia a început probabil să se pregătească pentru desfășurarea celui de-al treilea batalion din cadrul unor formațiuni de luptă, afirmă ministerul britanic, în timp ce majoritatea brigăzilor, în mod normal, nu angajează în operațiuni decât maximum două din cele trei batalioane ale lor la un moment dat.

Cel de-al treilea batalion din cadrul brigăzilor rusești nu are adesea personal complet, notează Ministerul Apărării de la Londra, iar Rusia va trebui probabil să se bazeze pe noi recruți sau pe rezerviști mobilizați pentru a desfășura aceste unități în Ucraina.

„Desfășurarea simultană a tuturor celor trei batalioane ale brigăzilor rusești va reduce probabil capacitatea pe termen lung a formațiunilor de a-și regenera puterea de luptă, după operațiuni”, precizează Ministerul britanic al Apărării.

Polonia a primit peste 4 milioane de refugiaţi care au fugit de războiul din Ucraina începând din 24 februarie, a anunţat duminică poliţia de frontieră poloneză, potrivit agenției DPA, citată de Agerpres.

Sâmbătă, în Polonia au intrat în jur de 24.900 de refugiaţi din Ucraina, comparativ cu 24.700 în ziua precedentă.

În acelaşi timp, aproximativ 2 milioane de persoane au trecut din Polonia în Ucraina începând de la 24 februarie.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a semnat în martie o lege privind asistenţa pentru refugiaţii care vin din Ucraina. În virtutea noului act normativ, persoanele respective beneficiază de şedere legală în Polonia şi au acces la educaţie, la asistenţă medicală şi beneficii sociale.

Ucraina a stabilit două rute prin Polonia şi România pentru a exporta cereale şi a preveni o criză alimentară globală, însă blocajele au încetinit lanţul de aprovizionare, a declarat, duminică, viceministrul ucrainean de Externe, Dmitro Senik, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Dmitro Senik a declarat că securitatea alimentară globală este în pericol, deoarece invazia Moscovei asupra Kievului a oprit exporturile de cereale din Ucraina prin Marea Neagră, cauzând penurii la scară largă şi creşterea preţurilor la nivel mondial.

Ucraina este al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume şi susţine că există aproximativ 30 de milioane de tone de cereale stocate pe teritoriul deţinut ucrainean, pe care încearcă să le exporte pe cale terestră, fluvială şi ferată.

Ucraina a purtat negocieri cu statele baltice în vederea stabilirii unui al treilea coridor pentru exporturile de alimente, a mai precizat Senik. El nu a dat detalii cu privire la cantitatea cerealelor transportate deja sau vor fi transportate prin aceste rute.

”Acele rute nu sunt perfecte, deoarece creează anumite blocaje, dar facem tot posibilul să dezvoltăm acele rute între timp”, a declarat Senik, în marja unui summit pe tema securităţii în Singapore, Asia.

Sistemul feroviar ucrainean funcţionează pe un ecartament diferit de cel al vecinilor europeni, cum ar fi Polonia, aşa că cerealele trebuie să fie transferate în diferite trenuri la graniţă, unde nu există multe instalaţii de transfer sau depozitare. Redirecţionarea cerealelor către România presupune transportul pe calea ferată către porturile dunărene şi încărcarea mărfurilor pe şlepuri pentru a naviga către portul Constanţa, un proces complex şi costisitor.

Ucraina deţine în continuare controlul asupra uzinei chimice Azot din oraşul Severodoneţk, unde sute de civili se adăpostesc, a anunţat duminică dimineaţă guvernatorul provinciei Luhansk, Serhii Haidai, potrivit agenției Reuters, preluată de Agerpres.

”Azot nu este blocată, au loc lupte pe străzile din apropierea uzinei”, a declarat Serhii Haidai pentru postul public de televiziune ucrainean.

El a adăugat că se aşteaptă ca forţele ruse să mobilizeze toate mijloacele în încercarea de a captura oraşul Severodoneţk duminică sau luni.

Kievul a cerut livrări rapide de armament greu din Occident, explicând că forţele ruse au de cel puţin 10 ori mai multe piese de artilerie decât armata ucraineană.

Liderul separatist pr-rus Denis Puşilin, din autointitulata Republică Populară Doneţk din estul Ucrainei, a anunțat că nu doreşte să schimbe sentinţa celor doi britanici şi a marocanului condamnaţi la moarte sub acuzaţia că au luptat cu armata ucraineană, considerând-o ”perfect echitabilă”, scrie news.ro citând Le Figaro.

”Au venit în Ucraina pentru a ucide civili pentru bani. Acesta este motivul pentru care nu văd condiţii pentru vreo atenuare sau modificare a pedepsei”, a declarat Denis Puşilin, liderul regiunii separatiste Doneţk, al cărui tribunal a dat sentinţa în cazul celor trei condamnaţi.

Potrivit lui Puşilin, ”instanţa a impus celor trei combatanţi o pedeapsă perfect echitabilă”. De asemenea, el l-a acuzat pe premierul britanic Boris Johnson că nu este preocupat de soarta lor şi că nu a luat contact cu autorităţile separatiste.

Denis Puşilin a vorbit în cadrul unei întâlniri cu presa la care AFP a participat la Mariupol, în timpul unei călătorii organizate de Ministerul rus al Apărării în oraşul ucrainean devastat de lupte şi cucerit de forţele ruse şi separatiste în luna mai.

Sâmbătă, purtătorul de cuvânt al lui Boris Johnson a declarat că este ”îngrozit” de condamnările la moarte ale britanicilor Aiden Aslin şi Shaun Pinner şi ale marocanului Brahim Saadoun. ”În mod clar, au servit în cadrul Forţelor Armate Ucrainene şi sunt prizonieri de război”, şi nu mercenari, aşa cum îi acuză autorităţile separatiste din Doneţk, a spus purtătorul de cuvânt, asigurând că Londra și Kievul depun eforturi pentru eliberarea acestora.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat că statele membre ale Uniunii Europene se vor afla la summitul din 23-24 iunie în faţa unei „decizii istorice” cu privire la eventuala candidatură a Ucrainei în vederea aderării ţării la UE, informează duminică DPA, conform Agerpres.

„Sper că peste 20 de ani, când vom privi în urmă, vom putea spune că am făcut lucrul corect”, le-a declarat Von der Leyen jurnaliştilor în timpul călătoriei de întoarcere după o vizită efectuată la Kiev.

Potrivit şefei executivului comunitar, provocarea va fi aceea de a ieşi din summitul UE din 23 şi 24 iunie cu o poziţie unificată „ce reflectă amploarea acestei decizii istorice”.

Comisia intenţionează să publice până la finalul săptămânii viitoare o recomandare în această privinţă. „Ucraina a realizat multe în ultimii ani, dar rămân multe lucruri de făcut. Recomandarea noastră va reflecta cu grijă acest aspect”, a adăugat Ursula von der Leyen.

Mai multe detalii: Ursula von der Leyen: UE se află în faţa unei „decizii istorice” privind candidatura Ucrainei

Medicul Ihor Kuzin, șeful serviciului sanitar al Ucrainei, a anunțat că nu au fost raportate cazuri de holeră în țară, cel puțin pe teritoriile controlate de guvernul ucrainean, scrie Pravda.

Acest lucru este evidențiat de rezultatele unui studiu efectuat pe mai mult de 440 de pacienți cu infecții intestinale acute, a precizat acesta.

„Începând de la 1 iunie, au fost examinați peste 440 de pacienți cu infecții intestinale acute, dintre care 165 pentru infecția cu holeră. De asemenea, 6 persoane sănătoase au fost examinate în scop profilactic. «Vibrio cholerae» nu a fost detectat în niciun caz”, a declarat Kuzin.

În plus față de acest studiu, autoritățile medicale au analizat o serie mostre din mediul înconjurător, inclusiv apă: aproape 100 de probe de apă dulce, 9 probe de apă marină și 80 de eșantioane de apă uzată.

„Nu au fost identificate subspecii de vibrioni de holeră care să pună în pericol viața”, a precizat Ministerul Sănătății.

În același timp, însă, studiul nu include informații despre orașele ocupate temporar de trupele ruse, în special Mariupolul, care este amenințat de o catastrofă ecologică. Potrivit lui Kuzin, în prezent este destul de dificil să se obțină astfel de date. El a reiterat că riscurile de boli infecțioase sunt în creștere acolo.

„Acest lucru se datorează deteriorării semnificative a infrastructurii orașului. Ca urmare, apele uzate sunt amestecate cu apa potabilă și cu apele subterane, fântânile sunt poluate”, a precizat șeful serviciului sanitar al Ucrainei.

El a menționat că sezonul estival contribuie la răspândirea multor infecții. În primul rând, este vorba de infecții intestinale: dizenterie, salmoneloză, infecții cu rotavirus, infecții intestinale acute.

„De aceea este important să respectăm regulile de bază ale igienei personale, utilizarea apei potabile, tratarea termică temeinică a alimentelor”, a declarat Kuzin, care este și ministrul adjunct al Sănătății.

Anterior, Igor Kuzin a declarat că situația epidemică în teritoriile ocupate este extrem de dificilă, iar Mariupolul este amenințat de o epidemie de holeră din cauza îngropării în masă a oamenilor și a lipsei de acces la apă potabilă.

Cadavrele luptătorilor ucraineni uciși în timpul asediului asupra combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol așteaptă încă să fie recuperate, a anunțat duminică fostul comandant al regimentului ucrainean al Gărzii Naționale Azov, potrivit Sky News și Reuters.

Maksym Zhorin a spus că, în cadrul unui schimb recent cu rușii, rămășițele a aproximativ 220 de luptători au fost trimise la Kiev, dar „la fel de multe cadavre rămân încă în Mariupol”.

„Discuțiile continuă în legătură cu alte schimburi, pentru a aduce acasă toate cadavrele. Absolut toate cadavrele trebuie să fie returnate și acesta este un lucru la care vom lucra”, a adăugat Zhorin, într-o înregistrare video postată pe canalul său de Telegram.

Fostul comandant a precizat că o treime dintre luptătorii morți făceau parte din batalionul Azov, iar ceilalți erau ofițeri frontieră și de marină, precum și polițiști.

Sute de luptători care erau ascunși în oțelăria Azovstal și au rezistat au fost luați prinorieri de către ruși la jumătatea lunii mai. Mulți dintre esoldații de acolo au fost uciși în timpul atacurilor rușilor asupra uzinei și a orașului Mariupol.

Deoarece majoritatea cadavrelor se aflau într-o stare groaznică, „va dura foarte mult timp pentru a identifica fiecare persoană”, a spus Zhorin.

Testele ADN, precum și uniformele și însemnele militarilor vor fi folosite pentru a ajuta la identificare, a precizat el.

Mariupol, un oraș portuar de la Marea Azov, a fost transformat într-o grămadă de ruine după luni de asediu și bombardamente care, potrivit Ucrainei, au ucis zeci de mii de oameni.

Orașul Severodonețk din regiunea Luhask ar putea fi încercuit complet de forțele ruse în urmăoarele zile, a declarat duminică, 12 iunie, guvernatorul Serghei Haidai, citat de New York Times.

„Situația din Severodonețk este extrem de dificilă. Rușii fac depun eforturile pentru a încercui Severodonețk. Următoarele două sau trei zile vor fi decisive”, a declarat oficialul pe Telegram.

Guvernul ucrainean a mobilizat trupe și resurse în efortul său de a nu pierde Severodonețk, un oraș industrial important din punct de vedere strategic și ultimul centru urban important din regiunea Luhansk aflat sub controlul autorităților de la Kiev.

Forțele Rusiei încearcă să captureze toată regiunea mai largă Donbas, care include Luhansk și Donețk și unde controlează teritorii importante încă din 2014.

Armata rusă a distrus un al doilea pod care leagă orașele Severodonețk și Lisichansk și îl bombardează pe al treilea, potrivit guvernatorului regiunii Luhansk, Serghei Haidai, relatează BBC.

Primul pod dintre cele două orașe, Pavlograd, a fost distrus pe 22 mai.

Oficialul spune că situația din zonă este extrem de dificilă, dar trupele ruse încă nu a reușit să controleze complet Severodonețk.

15 foste restaurante McDonalds s-au redeschis astăzi, 12 iunie, la Moscova sub un nou nume și cu noi proprietari, relatează BBC. Localurile se numesc „Vkusno i tochka”, care se traduce prin „Gustos și atât”, iar reprezentanții companiei a anunțat că alte 50 de restaurante se vor deschide luni.

Proprietarul rețelei este Alexander Govor, iar funcția de director general este ocupată de Oleg Paroev.

McDonalds a anunțat în luna mai că va părăsi definitiv Rusia, din cauza „crizei umanitare” și a „mediului de operare imprevizibil” cauzate de războiul din Ucraina.

Primul restaurant McDonalds a fost deschis în Rusia la începutul anului 1990. În cei peste 30 de ani care au trecut de atunci, rețeaua a ajuns să numele 850 de restaurante pe teritoriul rus, dintre care 130 erau în franciză.

Mai multe informații: 15 foste restaurante McDonalds s-au redeschis la Moscova sub un nou nume

Datele asociației întreprinderilor metalurgice din Ucraina, Ukrmetalurhprom, arată că în primele cinci luni din 2022, producția metalurgică a țării a scăzut cu aproape 50%, relatează Kyiv Independent.

Concret, din ianuarie și până la finalul lunii mai, producția de fontă, oțel și metal laminat în Ucraina a scăzut cu o medie de 47% comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, arată sursa citată.

Rusia sărbătorește duminică, 12 iunie, Ziua Națională, ocazie cu care ministrul leton de Externe i-a urat să piardă războiul din Ucraina.

”Astăzi Rusia sărbătorește Ziua Națională, vă doresc înfrângere în războiul agresiv împotriva Ucrainei, să renunțați la ambițiile imperiale și să construiți un stat modern, democratic, un stat de drept”, a scris Edgars Rinkevics într-o postare pe Twitter.

Atacul din 11 iunie a avut loc în orașul Ciortkiv din regiunea Ternopil, aflată în vestul Ucrainei, relatează Kyiv Independent și agenția Unian.

Mai multe persoane au fost rănite în urma loviturii, anunță guvernatorul Volodimir Trush. Potrivit informațiiilor preliminare, ar fi vorba despre 22 de răniți, printre care și un copil în vârstă de 12 ani.

„Aproape toți au o stare de sănătate satisfăcătoare. Unii dintre ei sunt internați în spital, unii au plecat deja acasă”, a spus guvernatorul.

Rachetele care au lovit regiunea Ternnopil ar fi fost lansate din Marea Neagră.

Mai multe informații: 22 de răniți, printre care și un copil, într-un atac cu rachete asupra unui oraș din vestul Ucrainei

Exploziile care s-au auzit duminică dimineața în orașul Berdiansk au fost rezultatul unui scurtcircuit la o substație electrică, relatează Ukrainska Pravda, citând un mesaj publicat pe un canal de Telegram al ocupanților ruși, „Berdiansk. Oficial”.

„Astăzi, în jurul orei 5 dimineața, a avut loc un scurtcircuit la stația de transformare din Berdiansk, în urma căruia unul dintre transformatoare a luat foc și a cedat. Serviciile de urgență au stins rapid incendiul. În prezent, o parte dintre abonații orașului nu au energie electrică. Alimentarea va fi restabilită în următoarele ore”, se precizează în mesajul citat.

Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a deschis un centru pentru refugiații ucraineni la Vilnius. Este vorba despre primul centru ucrainean din Uniunea Europeană destinat persoanelor care au fost forțate să-și părăsească țara din cauza războiului, potrivit unui comunicat al președinției ucrainene, citat de publicația Kyiv Independent.

De la începutul invaziei Rusiei, Lituania a adăpostit peste 50.000 de ucraineni.

„Am vrut ca ucrainenii care au fost forțați să vină în Lituania din cauza războiului să aibă un loc cu adevărat al lor. Astfel încât centrul să fie locul unde se poate aborda orice problemă – ajutor sau comunicare. Pentru a putea studia aici, pentru a petrece timpul liber, a participa la un eveniment cultural sau un curs educațional”, a declarat soția președintelui Zelenski.

Centrul cultural a fost înființat la inițiativa primelor doamne ale celor două țări, Olena Zelenska și Diana Nausėdienė, iar spațiile au fost oferite de Universitatea Vytautas Magnus.

Potrivit planului, Centrul Ucrainean va fi un loc de educație, orientare în carieră, asistență psihologică, recreere pentru copii, tineri și adulți. De asemenea, aici vor avea loc prezentări despre Ucraina, cultura și identitatea ei în Lituania, și vor fi organizate activități academice, întâlniri creative, concerte și alte evenimente.

De la începutul invaziei în Ucraina, aproximativ 32.150 de soldați ruși au fost uciși, potrivit celor mai noi date anunțate de autoritățile de la Kiev, relatează The Guardian.

În ceea ce privește pierderile de echipamente rusești, Ucraina susține că a distrus:

• 1.430 de tancuri
• 2.455 de camioane cisterne și alte echipamente auto
• 3.484 de vehicule blindate
• aproximativ 1.000 de sisteme de artilerie, sisteme de lansare de rachete multiple și alte mijloace de apărare aeriană
• 212 avioane
• 178 de elicoptere
• aproape 600 de drone
• 13 nave
• 125 de rachete de croazieră

Potrivit sursei citate, în ultima zi, Rusia a suferit cele mai mari pierderi în regiunile Severodonețk și Bakhmut.

Până la data de 12 iunie, cel puțin 795 de copii au căzut victime ale războiului din Ucraina, potrivit celor mai recente date anunțate de guvernul de la Kiev, relatează The Guardian.

Dintre aceștia, cel puțin 287 de copii au murit și 508 au fost răniți, însă datele nu sunt exacte, acestea fiind greu de confirmat în zonele unde luptele sunt în desfășurare și în teritoriile ocupate.

În dimineața zilei de duminică, 12 iunie, s-au auzit trei explozii în Berdiansk, oraș-port de la Marea Azov, ocupat de ruși, potrivit canalului Nexta și publicației Ukrainska Pravda, care citează informații publicate pe canalele de Telegram Berdiansk acum și RIA Melitopol.

Conform informațiilor preliminare, una dintre stațiile electrice din Berdiansk ar fi fost avariată de o explozie, iar o substație din apropierea centrului comercial Amstor a explodat. O parte a orașului ar fi rămas fără electricitate.

Pe rețelele sociale au fost publicate imagini cu coloane de fum negru care se ridică deasupra orașului.

Regiunea Luhansk din estul Ucrainei se confruntă cu cea mai grea situație din țară în acest moment, atacurile fiind imposibil de numărat, spune guvernatorul Serghei Haidai, într-un mesaj video publicat pe Telegram și citat de Ukrainska Pravda.

Luptele pentru orașul Severodonețk continuă, iar rușii încearcă să „împingă” linia de apărare lângă localitatea Toșkovka.

Pe de altă parte, ”ofensivele inamice în zona Vrubovka, Metelkino și în direcția Nikolaevka au fost respinse”, scrie oficialul într-o serie de mesaje pe Telegram, unde prezintă evoluția luptelor.

De asemenea, lângă Popasna, apărătorii ucraineni „au oprit cu succes invazia inamicului”.

”Pe 11 iunie, rușii au distrus zece case în Zolote și Vrubovka, două în Nikolaevka. Alte patru în Lisichansk, precum și un centru comercial și un magazin”, iar o femeie a murit în Lisichansk, adaugă guvernatorul.

Nimeni nu poate spune dacă și câte victime sunt în ultima zi la Severodonețk, unde luptele intense continuă. Da, oamenii se află constant în adăposturi, dar rușii trag ore în șir în zonele rezidențiale, folosind artilerie de mare calibru. Probabil că acum toată lumea vrea să fie evacuată, dar nu există o astfel de posibilitate.

Serghei Haidai, guvernatorul din Luhansk:

„Bătălii aprige de stradă” continuă în orașul Severodonețk din regiunea Luhansk, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în mesajul său de sâmbătă seară, adăugând că totuși, trupele ucrainene din Donbas (care include regiunile Donețk și Luhansk – n.r.) rezistă, relatează Sky News.

„Vă amintiți cum Rusia spera să captureze întregul Donbas la începutul lunii mai? Este deja a 108-a zi a războiului, este deja iunie. Donbasul rezistă. Pierderile suferite de ocupanți, inclusiv în această zonă, sunt extrem de importante. În total, armata rusă are astăzi aproximativ 32.000 de morți. Pentru ce?”, a spus Zelenski.

Liderul ucrainean a vorbit și despre informațiile potrivit cărora locuitorii din Herson și Melitopol, zone din sudul Ucrainei, au început să primească pașapoarte rusești de la ocupanți.

„Știrile despre distribuirea pașapoartelor rusești în Herson și Melitopol au fost răspândite în mod activ în teritoriile ocupate și în Rusia. Și m-am uitat la cei care s-au arătat în această știre ca locuitori ai Hersonului și Melitopolului care se presupune că vor pașapoarte rusești. Câțiva colaboratori și oameni din anturajul lor. Ei bine, nu părea o coadă pentru a obține un pașaport, ci o încercare de a obține un bilet pentru a fugi. Foarte demonstrativ”, a spus președintele Ucrainei.

Zelenski a adăugat că trupele ucrainene ”eliberează treptat teritoriul regiunii Herson”, un orășel din zonă fiind recucerit, și că ”există un succes sigur și în regiunea Zaporojie”.

Căile Ferate Ucrainene (Ukrzaliznytsia) au programat un tren de evacuare a civililor care va pleca astăzi, 12 iunie, din orașul Pokrovsk, din regiunea Donețk, către Liov, în vestul țării, relatează publicația Ukrainska Pravda.

Trenul va pleca la ora locală 16.30 (aceeași oră la București – n.r.) pe ruta Pokrovsk – Dnipro – Liov.

Acțiunile trupelor ruse indică faptul că acestea se pregătesc să intensifice ofensivele împotriva orașelor Slaviansk și Seversk, din estul Ucrainei, potrivit unui nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Ukrainska Pravda.

”Serviciile secrete ucrainene estimează că armata rusă își extinde planurile pentru a lupta într-un război mai lung, deși generarea de forțe și rezervele rusești probabil rămân slabe. Șeful adjunct al Direcției principale de informații (GUR) din Ucraina, Vadim Skibițki, a declarat că GUR a primit date confirmate că forțele ruse și-au extins planificarea războiului pentru următoarele 120 de zile, până în octombrie 2022”, scrie în raport.

Potrivit think thank-ului american, acest lucru poate fi un indiciu că Moscova admite că nu și-a putut atinge rapid obiectivele în Ucraina și continuă să își ajusteze țintele militare într-o încercare de a gestiona deficiențele inițiale ale invaziei în țara vecină.

De asemenea, specialiștii ISW precizează că forțele ucrainene au nevoie de sprijin consistent din partea Occidentului, în special în ceea ce privește sistemele de artilerie, pentru că numărul și resursele rusești cresc presiunea asupra forțelor Kievului.

Totodată, institutul transmite că ofensiva terestră din zona Severodonețk continuă, însă trupele ucrainene au păstrat, sâmbătă, 11 iunie, controlul asupra zonei industriale a orașului din Luhansk. În același timp, forțele ruse au reluat eforturile de a tăia autostrada T1303 Gorno-Lisichansk și au lansat un asalt fără succes asupra așezărilor de-a lungul autostrăzii T1302 Bakhmut-Lisichansk.

ISW mai precizează, în urma analizării unor imagini de geolocalizate, că unitățile ruse și cele cecene au preluat controlul asupra gării de la Kamișevas, aflată la aproximativ 7 km vest de autostrada T1303.

Aceleași imagini arată că forțele ruse au construit un nou pod de-a lungul liniilor terestre către Izium, regiunea Harkov, ceea ce ar putea indica faptul că vor continua să intensifice operațiunile ofensive împotriva orașelor Sloviansk și Seversk.

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat, în discursul său de sâmbătă seară, că dacă țara sa va primi statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, acest lucru va aduce beneficii nu doar Ucrainei, ci întregului bloc comunitar, relatează News.ro.

”Faza finală a marelui maraton diplomatic, care urmează să se încheie într-o săptămână şi jumătate, a început astăzi. Şi în acest maraton suntem de fapt împreună cu Uniunea Europeană – într-o singură echipă, iar această echipă trebuie să câştige. Sunt sigur că vom primi în curând un răspuns cu privire la statutul de candidat pentru Ucraina. Sunt convins că această decizie poate întări nu doar statul nostru, ci şi întreaga Uniune Europeană”, a spus Zelenski.

În acest context, liderul de la Kiev a catalogat drept ”foarte fructuoase” discuțiile cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a mers sâmbătă în capitala Ucrainei, pentru a doua oară de la începutul războiului.

”Mă bucur să constat sinceritatea ei. Comisia Europeană este cea care va pregăti o concluzie cu privire la cererea noastră. Ucraina a oferit toate răspunsurile necesare într-un timp foarte scurt şi s-a făcut bine.
Vor fi multe alte discuţii la fel de importante şi, sper, fructuoase cu liderii europeni săptămâna viitoare”, a spus președintele Ucrainei.

De altfel, șefa Comisiei Europene i-a spus lui Zelenski că avizul executivului UE privind cererea de aderare a Ucrainei va fi gata până la sfârșitul săptămânii viitoare, potrivit Reuters.

Între timp, a precizat Volodimir Zelenski, „bătăliile aprige de stradă continuă în Severodoneţk”.

”Sunt mândru de toţi apărătorii noştri care au reuşit să oprească înaintarea acestor oameni ostili (…) şi să ne menţină apărarea puternică”, a adăugat președintele ucrainean.

Agenția Europeană a Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă (Frontex) a anunțat în această săptămână că, de la începutul războiului, în luna februarie, 2,5 milioane de ucraineni s-au întors în țara lor, scrie The Guardian.

Frontex a precizat că 5,5 milioane de ucraineni au fugit în Uniunea Europeană, de când a izbucnit conflictul militar și până în prezent.

Rusia încearcă să repete Holodomorul, foametea provocată în Ucraina sovietică între 1932 și 1933, care a ucis milioane de oameni sub regimul sovietic al dictatorului Iosif Stalin, acuză Andriy Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit The Guardian.

„Rușii aruncă asupra câmpurilor ucrainene bombe incendiare. Cei care creează criza alimentară globală încearcă să restaureze Holodomorul”, a scris sâmbătă Andriy Yermak, pe Telegram.

Foametea ucraineană , cunoscută și ca Holodomor, a fost una dintre cele mai grave catastrofe naționale ale ucrainenilor din istoria modernă, cu un număr de morți estimat la 10 milioane. Istoricii consideră că a fost vorba despre un act de genocid asupra poporului ucrainean, realizat de conducerea Partidului comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul URSS în anii 1932-1933, prin organizarea unei foamete artificiale în masă.

O comisie ONU a sosit sâmbătă seară în Ucraina pentru a investiga crimele legate de războiul declanșat de Rusia, a anunțat vicepreședinta Parlamentului ucrainean, Olena Kondratyuk, potrivit The Kyiv Independent.

Olena Kondratyuk a scris, pe pagina sa de Facebook, că obiectivul comisiei independente este de a inestiga încălcările drepturilor omului și crimele de război, precum și de a identifica autorii acestora, de a aduna probe și de a pregăti materiale pentru procese.

Un nor uriaș de fum a putut fi văzut ridicându-se în aer sâmbătă, după o explozie în orașul Avdiivka, din sud-estul Ucrainei, în care se află o uzină chimică, a anunțat agenția rusă de presă RIA, care l-a citat pe unul dintre reporterii săi, scrie Reuters.

Orașul Avdiivka, deținut în prezent de forțele ucrainene, se află la nord de orașul Donețk, care este controlat de separatiștii rusofoni.

RIA a postat o înregistrare video despre care a spus că a fost realizată din Donețk și care arată un nor mare de fum care se ridică din Avdiivka.

Reuters notează că nu a putut confirma imediat relatarea agenției RIA sau autenticitatea videoclipului.

La începutul lunii mai, cel puțin 10 persoane au fost ucise și alte 15 rănite, în urma bombardamentelor rusești asupra unei uzine de fabricare a cocsului din Avdiivka, a anunțat, la acel moment, guvernatorul regional.

Respectiva fabrică aparține companiei siderurgice ucrainene Metinvest, care a anunțat, în martie, că obuzele rusești au lovit teritoriul uzinei, avariind unele dintre instalațiile sale. Uzina își suspendase deja activitățile în urma invaziei ruse.

Forțele armate ale Ucrainei au primit noi sisteme de comunicații prin satelit Starlink de la fondatorul și CEO-ul companiei SpaceX, controversatul miliardar Elon Musk, scrie The Guardian.

Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Twitter, Ministerul ucrainean al Apărării a precizat: „Multitaskerul Elonmusk reușește nu numai să lucreze la pregătirile pentru misiunea pe Marte, ci și să transmită sisteme Starlink către serviciile noastre de informații, atât de necesare pentru misiunile lor speciale. Armata Ucrainei apără libertatea pe Pământ pentru ca aceasta să poată fi stabilită și pe Marte”.

Forțele ruse de ocupație rusești ar putea încerca în viitorul apropiat să traverseze râul Siverskyi Doneț, în contextul scăderii nivelului apei din cauza vremii calde, a anunțat sâmbătă șeful administrației militare din regiunea Luhansk, Serhii Haidai, potrivit Ukrainska Pravda.

„Este a doua săptămână de vreme caldă, soare, fără ploaie. Nivelul apei din râu a scăzut destul de dramatic. Putem vedea deja chiar și echipamentele rusești care s-au scufundat în timp ce încercau să treacă în Bilohorovka. Adică, aproximativ trei metri – sau chiar mai mult – râul a scăzut deja. Și poate că vor mai exista încă oportunități și încercări de a traversa râul și de a face un nou cap de pod în zona Bilohorovka”, a afirmat guvernatorul regional, pe contul său de Telegram.

Potrivit acestuia, Popasna, Toshkivka și Severodonețk rămân cele mai intense fronturi. Lupte grele au loc pe străzile din orașul Severodonețk. În interiorul orașului, se înregistrează tiruri de artilerie extrem de intense lansate de invadatorii ruși, după care aceștia atacă cu vehicule blindate.

Haidai a precizat că rușii au tras cu artileria asupra pozițiilor armatei ucrainene de pe teritoriul uzinei Azot timp de mai multe ore. Ca urmare a scurgerilor de ulei din radiatoare, pe teritoriul uzinei a izbucnit un incendiu puternic.

Pe timp de noapte, rușii au folosit un sistem de lansatoare de rachete termobarice Solntsepek împotriva apărătorilor ucraineni.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat sâmbătă că luptătorii ucraineni au respins ofensiva trupelor ruse desfășurată la nord-vest de orașul Sloviansk, informează The Kyiv Independent.

În actualizarea zilnică privind situația operațiunilor militare de pe front, Statul Major General precizează că forțele ucrainene au reușit să respingă cu succes ofensivele rusești în apropierea satelor Brazhkivka, Dolyna și Vernopil din regiunea Harkov, forțând armata rusă să se retragă.

Bombardamentele rusești asupra uzinei chimice Azot din orașul ucrainean Severodonețk, aflat pe linia frontului, au provocat un incendiu puternic după scurgerea mai multor tone de petrol, a anunțat sâmbătă guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, potrivit Reuters.

Vorbind la televiziunea națională, Haidai nu a spus dacă incendiul de la uzină, unde se adăpostesc sute de civili, a fost stins. Reuters notează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile acestuia.

Oficialul a precizat că se dau lupte neîntrerupte în Severodonețk, un orășel din regiunea Luhansk, care a devenit punctul central al eforturilor ofensive ale armatei ruse în estul Ucrainei.

„Din păcate, artileria inamică pur și simplu demontează, etaj cu etaj, clădirile care sunt folosite ca adăposturi”, a declarat Haidai.

Orașul Severodonețk se află pe malul estic al râului Siverskyi Doneț, al cărui nivel scăzut al apei face ca apărarea ucraineană de-a lungul frontului să fie mai vulnerabilă la atacul forțelor ruse, care au încercat în mod repetat să treacă râul, a precizat Haidai.

„Râul a scăzut cu aproximativ 3 metri, poate mai mult, și, prin urmare, poate că vor mai exista încercări de traversare a acestuia și de construire a unei noi enclave”, a mai spus guvernatorul regional.