LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 110 | Toate podurile către Severodonețk, distruse. „Avem de-a face cu Răul absolut”, spune Zelenski

Cancelarul german Olaf Scholz a respins luni criticile conform cărora Germania este prea lentă în livrările de armament greu către Ucraina, relatează DPA, citată de Agerpres.

„Vom livra toate armele pe care le-am aprobat”, a declarat Scholz, adăugând că a fost nevoie mai întâi ca forţele ucrainene să fie instruite în folosirea armelor.

„Este vorba de echipament foarte greu. Trebuie să poţi să îl foloseşti, trebuie să fii antrenat pentru asta”, a declarat Scholz, adăugând că soldaţi ucraineni sunt în prezent instruiţi în Germania în acest scop.

Scholz a refuzat să confirme relatările conform cărora ar urma să se deplaseze joi la Kiev, alături de preşedintele francez Emmanuel Macron şi de premierul italian Mario Draghi.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, luni seara, pe Telegram că bătălia pentru Severodonețk este una „înfricoșătoare”, potrivit BBC.

Acesta a vorbit despre Severodonețk, orașul important din punct de vedere strategic din est, pe care forțele ruse sunt aproape de a-l ocupa pe deplin.

„Costul uman al acestei bătălii este foarte mare pentru noi. Este pur și simplu înfricoșător”, a transmis președintele Ucrainei.

„Bătălia pentru Donbas va rămâne cu siguranţă în istoria militară drept una dintre cele mai violente bătălii din Europa”, a subliniat preşedintele ucrainean.

„Avem de-a face cu Răul absolut”, a mai spus el, luni seară, adăgând: „Nu avem de ales decât să mergem înainte şi să ne eliberăm ţara”, ale cărei regiuni ocupate de ruşi în sud şi est se confruntă cu „o blocadă civilizaţională”, ruşii „blocând toate comunicaţiile” spre exterior.

Toate cele trei poduri către oraşul asediat Severodoneţk au fost distruse, a spus guvernatorul regional Serghei Haidai. El a spus că, deşi trupele ruse nu au capturat complet oraşul, iar toate podurile care duc la centrul regional au fost acum distruse, ceea ce face evacuarea rezidenţilor şi transportul aproape imposibil.

Şapte cadavre au fost descoperite luni într-o nouă groapă comună în apropiere de Bucea, unde s-au descoperit cadavre ale unor civili după retragerea armatei ruse din regiunea Kiev, la sfârșitul lui martie, anunţă Poliţia din Kiev, potrivit The Guardian.

Autoritățile au precizat că civilii au fost executaţi cu un glonţ în cap şi că unele dintre vctime aveau mâinile şi genunchii legaţi.

Cadavrele au fost găsite în afara satului Vorzel, la mai puțin de 10 km de Bucha. În acel oraș, a susținut Ucraina, forțele ruse au efectuat execuții sistematice într-o încercare eșuată de a captura capitala.

„Şapte civili au fost torturaţi de către ruşi şi apoi executaţi în mod laş cu un glonţ în cap”, anunţă într-o postare pe Facebook şeful Poliţiei din Kiev, Andrii Nebîtov.

„Mai multe victime aveau mâinile şi genunchii legaţi”, a mai spus acesta el.

Anchetatorii au spus că va dura timp pentru a identifica clar cadavrele, deoarece se află într-o stare acansată de descompunere. Ucraina a anunțat că în aprilie au fost găsite gropi comune care conțineau peste 400 de cadavre.

Suedia este mai în siguranţă astăzi decât înainte de cererea sa de aderarea la NATO, a declarat luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, chiar dacă ea se află într-o zonă gri, din cauză că, pentru moment, candidatura sa este blocată de Turcia, potrivit Agerpres.

Stoltenberg a subliniat că aliaţii din NATO au furnizat garanţii esenţiale pentru a proteja Suedia în timpul perioadei de tranziţie înainte ca ea să devină membru deplin al Alianţei şi să poată beneficia de Articolul 5 din acord, cel privind apărarea reciprocă.

„Din punct de vedere al securităţii, Suedia este într-o situaţie mai bună astăzi decât înainte de candidatura sa”, a declarat el.

„Aliaţii din NATO au răspuns (…) oferind garanţii de securitate Suediei”, a mai spus Stoltenberg.

El a precizat de asemenea că, în cazul în care Suedia ar fi atacată, este „de neconceput ca aliaţii din NATO să nu reacţioneze. Este un mesaj pe care NATO l-a transmis foarte clar oricărui potenţial adversar”.

Ucraina a pierdut un sfert din terenul arabil de la invazia rusă, în special în sud și est, a declarat adjunctul ministrului agriculturii Taras Vysotskiy, potrivit The Guardian.

„În ciuda pierderii a 25% din terenurile cultivabile, structura culturilor însămânţate în acest an este mai mult decât suficientă pentru a asigura consumul” populaţiei ucrainene, a afirmat ministrul adjunct al Agriculturii, Taras Vîsoţki, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, „consumul s-a redus, de asemenea, din cauza deplasărilor masive (de populaţie) şi a migraţiilor externe”, în afara ţării.

„În februarie, Ucraina a importat deja circa 70% din îngrăşămintele necesare, 60% din produsele fitosanitare şi circa o treime din cantitatea de carburant necesară” pentru însămânţare, a mai precizat oficialul.

La începutul acestei luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aproximativ 20-25 de milioane de tone de cereale au fost blocate în porturile ucrainene, o cifră care ar putea crește la 70-75 de milioane de tone până în toamnă.

Toate cele trei poduri către orașul strategic Severodonețk au fost distruse a anunțat, luni seara, guvernatorul regiunii Luhansk, Serghei Haidai.

Acesta a spus că deși trupele ruse nu au capturat complet orașul – care e în prezent epicentrul luptelor dintre ruși și ucraineni , toate podurile care duc spre centrul regional sunt acum distruse, ceea ce face ca evacuarea localnicilor și transportul de bunuri să fie imposibile, potrivit Ukrayinska Pravda.

„Rușii nu au capturat complet Severodoneţk, o parte a oraşului este aflată sub control ucrainian. Toate podurile care duceau la centrul regional au fost distruse”, a transmis oficialul în această seară pe Telegram.

Ucraina a cerut, luni, Occidentului să furnizeze 300 de lansatoare de rachete, 500 de tancuri și 1.000 de obuziere înainte de o întâlnire cheie de miercuri,  în contextul în care unele părți se tem că își împinge la limită cererile de arme la standarde NATO, potrivit The Guardian.

Solicitarea a fost făcută publică luni pe Twitter de consilierul prezidențial Mykhailo Podolyak, care a spus că Ucraina are nevoie de „paritate cu armele grele” pentru a învinge Rusia și a pune capăt războiului.

Lista completă a lui Podolyak a inclus și „1.000 de obuziere”. SUA, principalul furnizor de arme, livraseră 109 până la sfârșitul lunii mai.

O întâlnire specială a miniștrilor apărării are loc miercuri la Bruxelles, care va fi prezidată de Lloyd Austin, secretarul american al apărării, pentru a discuta viitoarele donații de arme, a treia întâlnire de acest gen de la începutul războiului.

Un parlamentar din Ucraina a anunțat, luni, pe Twitter că președintele României, Klaus Iohannis, se va alătura delegației alcătuite din președintele Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi și va merge joi la Kiev.

„Cei trei muschetari. Președintele Macron, cancelarul Scholz, premierul Draghi vor vizita Kievul joi. Și ca dArtagnan Președintele României, Iohannis”, a scris parlamentarul ucrainean Oleksi Goncearenko, luni, pe Twitter.

Până acum Administrația Prezidențială nu a oferit informații despre vizita șefului statului în Ucraina.

Mai multe despre vizita celor trei oficiali în Ucraina.

Vadim Boichenko, primarul ucrainei al orașului ocupat Mariupol, a acuzat că „trădători” au oferit coordonate forțelor ruse în primele faze ale invaziei, potrivit BBC.

„Știau unde să bombardeze. Au fost mulți trădători care au dat coordonate. Tot ce am avut, tot ce este considerat infrastructură critică a orașului, a fost distrus în primele șapte zile”, a declarat Boichenko.

„Sunt 15 surse de alimentare în oraș. Nici primarul nu știa unde sunt toate. Ei știau și într-o săptămână le-au distrus pe toate 15. Orașul a rămas fără lumină”, a spus el.

Au fost vizate și punctele de aprovizionare cu apă, liniile de comunicație și depozitele care stochează alimente și medicamente, spune Boichenko.

El îi acuză pe „trădătorii” că sunt deputați în consiliul orășenesc din partidul pro-rus Platforma Opoziției – Pentru viață. Ei conduc acum orașul sub ocupația rusă, spune el.

Oficialii ucraineni au decis evacuarea unor civili din unele localități din regiunea Cernihiv, din nordul țării, după ce armata rusă a lansat trei rachete spre Prîlukî, relatează CNN.

Evacuări au fost anunțate în localitățile Zaiizd, Petrivske, Tihe și Suhostavets.

„Motivul este amenințarea răspândirii atacurilor”, a declarat Serhii Boldirev, director al Departamentului pentru Apărare Civilă din administrația regională Cernihiv.

În martie, Cernihiv „a suferit pierderi însemnate”, în special în orașul Cernihiv, după atacuri repetate ale armatei ruse care au cauzat numeroase decese. Orașul a fost ocupat de forțele ruse, dar acestea s-au retras în aprilie după ce obiectivul invaziei a fost schimbat în cucerirea regiunii Donbas. De atunci, atacurile ruse au fost rare.

Șeful poliției naționale din Ucraina, Igor Klimenko, a declarat luni că aproape 1.200 de cadavre, inclusiv cele găsite în gropi comune, într-un interviu acordat Interfax.

Mai mult de 1.500 de civili au decedat doar în Kiev, a precizat oficialul ucrainean. Poliția a deschis anchete penale pentru moartea a 12.000 de ucraineni.

„În Bucha, Irpin, Hostomel, Borodianka erau multe cadavre întinse pe stradă – lunetiștii i-au împușcat din tancuri, vehicule blindate, în ciuda banderolelor albe pe care armata rusă i-a obligat să le poarte”, a spus Klimenko.

Aproximativ 75% dintre persoane ucise sunt bărbați, aproape 2% copii, iar restul femei.

Trei rachete rusești au lovit luni orașul Prîlukă, din regiunea Cernihiv din nordul Ucrainei, potrivit guvernatorului regional Viaceslav Chaus.

El a precizat pe Telegram că va reveni cu o actualizare a distrugerile provocate în urma atacului.

Un purtător de cuvânt al guvernului german a refuzat să confirme dacă Olaf Scholz va călători joi la Kiev, alături de președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Mario Draghi, potrivit The Guardian.

Cei trei lideri europeni ar urma să călătorească în capitala ucraineană înaintea unui summit G7, potrivit relatărilor din presa internațională.

Niciunul dintre cei trei lideri nu a mai fost la Kiev de când a început invazia rusă în Ucraina, în luna februarie.

Purtătorul de cuvânt al legiunii internaționale din cadrul armatei ucrainene a acuzat luni „o formă de automulțumire” în rândul donatorilor internaționali care furnizează armament Ucrainei, afirmând că este nevoie de mai mult sprijin pentru a învinge invazia Rusiei.

„Există o anumită formă de automulțumire care pare să fi cuprins partnerii noștri occidentali care cred că armele furnizate Ucrainei sunt cumva suficiente pentru a câștiga războiul”, spune Damien Magrou, purtător de cuvânt al Legiunii Internaționale pentru Apărarea Ucrainei.

„Nu sunt! Nu sunt nici pe aproape destule pentru a învinge rușii pe câmpul de luptă”, a continuat el.

Magrou a spus că Ucraina suferă la capitolul artilerie cu rază lungă de acțiune.

„Vă rugăm să trimiteți artilerie grea, sisteme grele de armament, rachete cu rază lungă de acțiune, rachete anti-navă. Toate acestea sunt necesare astăzi pe câmpul de luptă. Cu cât așteptăm mai mult, cu atât vor fi mai multe decese”, a declarat Damien Magrou.

Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că a distrus o cantitate mare de arme și echipament medical în regiunea Donețk, inclusiv unele care erau trimise de SUA și state europene, potrivit BBC.

Potrivit oficialilor ruși, o rachetă de înaltă precizie a lovit în apropiere de gara din Udachne unde se afla echipament trimis ca sprijin pentru forțele ucrainene.

Informațiile nu au fost verificate independent, dar dacă sunt confirmate reprezintă o lovitură puternică pentru Ucraina, care suferă pierderi însemnate în Donbas unde soldații ruși au un important avantaj de artilerie.

În atacul care a avut loc la finalul săptămânii trecute în regiunea Ternopil din vestul Ucrainei au fost distruse mai multe obiective de infrastuctură civilă. Printre ele, o școală, o grădiniță, mai multe magazine și blocuri, relatează publicația Pravda.

Imagini cu umările atacului asupra instituțiilor de învățământ au fost publicate de Consiliul orășenesc Ciortkiv.

Potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei, de la începutul invaziei ruse, 194 de instituții de învățământ au fost distruse complet.

23 de persoane au fost rănite, printre care civili și soldați, în urma atacului cu rachete asupra orașului Ciortkiv, din regiunea Ternopil, lansat în seara zilei de 11 iunie.

Între răniți se numără și o fetiță de 12 ani din Harkov, potrivit șefului administrației de stat din această Ternopil, Volodimir Trush.

Președintele francez, Emmanuel Macron, nu are planuri ferme de a face o vizită în Ucraina, a anunțat luni, 13 iunie, Palatul Elysee, potrivit CNN.

„Președintele a spus că va vizita Ucraina la momentul potrivit. Se studiază mai multe opțiuni, nimic nu este stabilit în acest moment”, a transmis președinția franceză.

Emmanuel Macron nu a mers în Ucraina de când țara se află în război, declarând în repetate rânduri că va călători acolo când va fi „util”.

Macron a vizitat Kievul pe 8 februarie, ca parte a eforturilor de a reduce tensiunile din jurul Ucrainei.

Precizările președinției franceze vin în contextul în care ziarul german Bild am Sonntag scria sâmbătă, 11 iunie, citând surse guvernamentale franceze și ucrainene, că Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, va merge în Ucraina împreună cu președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul italian, Mario Draghi, înainte de summitul Grupului celor Șapte (G7) de la finalul lunii iunie.

O navă care transporta 18.000 de tone de porumb ucrainean a sosit luni, 13 iunie, într-un port din nord-vestul Spaniei, folosind ceea ce un grup regional de producători de hrană pentru animale a descris ca fiind o „nouă rută maritimă” menită să evite blocada impusă de Rusia în porturile Ucrainei de la Marea Neagră.

Nava de marfă Alppila a ajuns în portul A Coruña înainte de zorii zilei de luni și urmează ca porumbul pe care l-a transportat să fie descărcat până marți, a trasmis pentru CNN biroul de presă al portului.

Acesta este primul transport cereale ucrainene care ajunge în nord-vestul Spaniei folosind „o nouă rută maritimă deschisă în Marea Baltică”, precizează grupul de producători de furaje Agafac într-un comunicat.

„Este doar o cantitate mică de porumb, dar recuperează posibilitatea de a importa tot ceea ce este posibil din Ucraina”, a spus directorul Agafac, Bruno Beade, pentru CNN, adăugând că grupul pe care îl conduce importă de obicei 40% din porumbul său din Ucraina în fiecare an, între lunile ianuarie și iunie. Cantitatea face parte din totalul de un milion de tone de porumb importate anual pentru hrana animalelor.

„Cantități mici de porumb au părăsit vestul Ucrainei în camioane către Polonia și România”, se mai precizează în comunicat, iar porumbul care a sosit în Spania a fost încărcat pe o navă în portul polonez Swinoujscie de la Marea Baltică.

Alppila este o navă de marfă sub pavilion finlandez care a trecut prin Swinoujscie la sfârșitul lunii mai înainte de a face escale în două porturi germane și apoi a sosit luni în portul A Coruña, potrivit vesselfinder.com.

Două persoane au murit în urma atacului care a avut loc în dimineața zilei de luni, 13 iunie, asupra unei piețe locale din regiunea Donețk din estul Ucrainei, relatează 24tv.ua.

Victimele ar fi o femeie și un copil, potrivit unor surse ale publicației.

Atacul ar fi fost lansat din orașul Makiivka.

Forțele ruse se chinuie să creeze unități suplimentare care să poată lupta în războiul din Ucraina, precizează Istitutul pentru Studiul Războiului într-un nou raport, citat de Kyiv Independent.

Potrivit think thnak-ului american, grupurile tactice suplimentare ale batalionului rusesc nu ar avea personal insuficient și ar depinde de recruți și rezerviști mobilizați.

Totodată, în raport se precizează că surse pro-ruse continuă să răspândească dezinformări pentru a semăna panică și resentimente în rândul populației ucrainene.

Unele canale ruse Telegram au început să răspândească un ordin de mobilizare pe 12 iunie pe care l-au atribuit în mod fals Statului Major General ucrainean. Ordinul fals cerea mobilizarea tuturor femeilor ucrainene eligibile pentru a se prezenta la serviciu până la „31 iunie” (sic).

Consilierul președintelui ucrainean Mihailo Podoliak a cerut „o paritate” de arme grele cu Rusia pentru ca țara sa să facă față luptelor, relatează Ukrainska Pravda.

”Voi fi direct. Pentru a pune capăt războiului și a scoate Rusia din Ucraina, avem nevoie de o paritate de arme grele”, a scris oficialul pe Twitter, unde a publicat o listă cu necesarul de arme pentru țara sa.

Aceasta include 1.000 de obuziere de calibru 155 mm, 300 de sisteme de lansare multiplă de rachete (MLRS), 500 de tancuri, 2.000 de vehicule blindate și 1.000 de drone.

”Reuniunea Grupului de Contact al Miniștrilor Apărării are loc la Bruxelles pe 15 iunie. Așteptăm o decizie”, a scris Podoliak la finalul mesajului.

Tot la Bruxelles, în perioada 15-16 iunie, va avea loc o ședință a Consiliului Atlanticului de Nord la nivelul miniștrilor apărării, la care Ucraina a fost invitată.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat duminică, 12 iunie, că a început să primească din nou informații de la centrala nucleară Zaporojie, care se află în prezent pe teritoriul ucrainean controlat de Rusia, relatează CNN.

Transmiterea datelor de la fabrică a fost întreruptă pe 30 mai și restabilită duminică, au precizat reprezentanții AIEA într-un comunicat.

„Imaginile înregistrate de camerele de supraveghere ale AIEA în această perioadă sunt acum descărcate pentru a fi examinate de către inspectorii agenției pentru a confirma că nu s-a pierdut continuitatea informațiilor”, se precizează în comunicat.

Centrala nucleară de la Zaporojie se află sub controlul forțelor ruse de la începutul lunii martie, însă este operată în continuare de personalul său ucrainean.

Directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a cerut din nou să viziteze personal centrala „cât mai curând posibil pentru a desfășura activități esențiale de verificare a materialelor nucleare care nu pot fi făcute de la distanță”.

Situația centralei nucleare de la Zaporojie a provocat tensuni între oficialii AIEA și cei ucraineni, Kievul acuzând că o vizită a reprezentanților Agenței Internaționale ar legitima ocuparea uzinei de către Rusia.

”Este absolut incorect”, a recționat Grossi într-o declarație pentru CNN.

”Când voi merge acolo, voi merge în baza aceluiași acord pe care l-a încheiat Ucraina cu AIEA, nu cu Federația Rusă. Ucraina!”, a adăugat oficialul.

Forțele ucrainene din Severodonețk trebuie să se predea sau să moară, a declarat luni, 13 iunie, un lider separatist al așa-numitei Republici Populare Donețk din estul Ucrainei, potrivit agenției ruse de presă RIA Novosti, citată de CNN.

„Au două opțiuni: fie să urmeze exemplul colegilor lor și să renunțe, fie să moară. Nu există altă variantă”, a spus Eduard Basurin, șef adjunct al Departamentului Miliției Populare din Republica Populară Donețk.

În Severodonețk se poartă acum cele mai grele bătălii ale războiului din Ucraina. Forțele ruse încearcă să încercuiască orașul în condițiile în care controlează acum 70% din teritoriul său, potrivit guvernatorului din Luhansk, Serghei Haidai.

Cea mai mare parte din exporturile ruse de combustibili fosilii din această perioadă au fost trimise în Uniunea Europeană și la un preț mediu de export cu aproximativ 60% mai mare decât anul trecut, potrivit unui raport al Centrului independent de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA) din Finlanda, citat de AFP, relatează The Guardian.

UE a preluat 61% din exporturile de combustibili fosili ale Rusiei în primele 100 de zile ale războiului. Acestea au valorat aproximativ 57 de miliarde de euro, din cele 93 de miliarde de euro obținute de Rusia din exporturile de combustibil în această perioadă.

Principalii importatori au fost China, cu 12,6 miliarde de euro, Germania (12,1 miliarde) și Italia (7,8 miliarde).

Veniturile Rusiei din combustibili fosili provin în primul rând din vânzarea țițeiului (46 miliarde), urmate de gaze, produse petroliere, gaze naturale lichefiate (GNL) și cărbune.

Deși exporturile Rusiei s-au prăbușit în mai, în condițiile în care țările și companiile au renunțat la aprovizionarea cu resurse rusești din cauza invaziei din Ucraina, creșterea globală a prețurilor la combustibilii fosili a continuat să alimenteze rezervele Kremlinului, veniturile din export atingând cote record.

Prețurile medii de export ale Rusiei au fost cu aproximativ 60% mai mari decât anul trecut, potrivit datelor CREA.

În același timp, țări precum China, India, Emiratele Arabe Unite și Franța și-au mărit achizițiile de combustibil rusesc.

”În timp ce UE se gândește să impun sancțiuni mai stricte împotriva Rusiei, Franța și-a crescut importurile pentru a deveni cel mai mare cumpărător de GNL din lume”, spune Lauri Myllyvirta, analist CREA.

Guvernatorul regiunii Luhansk, din estul Ucrainei, scrie, într-o postare pe Telegram, că Rusia controlează 70% din orașul Severodonețk, adăugând că evacuarea în masă și transportul mărfurilor nu sunt posibile în acest moment din cauza bombardamentelor, relatează The Guardian.

”Armata reușește să evacueze doar câteva persoane pe zi”, scrie Haidai.

Totodată, oficialul precizează că zona industrială a orașului este bombardată puternic, iar adăposturile de la uzina Azov, unde se află aproximativ 500 de persoane, nu sunt la fel de rezistente precum cele ale fabricii Azovstal din Mariupol.

”Încercăm să facem o evacuare organizată cu garanții de securitate. Mai devreme, toți oamenii de acolo au refuzat să părăsească orașul”, a adăugat Haidai.

Bombardamente puternice au loc și în orașul Lisichansk, mai spune guvernatorul.

”În ultimele zile, cel mai mare număr de morți și răniți a fost în acest oraș”, afirmă Haidai.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un l-a felicitat pe omologul său de la Moscova de Ziua Națională a Rusiei, transmițându-i lui Vladimir Putin sprijinul pe deplin pentru „cauza justă” a țării sale, relatează agenția de presă rusă RIA Novosti, potrivit Ukrainska Pravda.

„Sub conducerea dumneavoastră, poporul rus, depășind cu curaj diferite provocări și dificultăți, face pași mari pentru o cauză dreaptă de protejare a demnității, securității și drepturilor la dezvoltare ale țării, pentru care poporul nord-coreean îl susține pe deplin”, i-a transmis Kim Jong Un lui Putin, conform agenției nord-coreene CTAC.

Totodată, liderul de la Phenian și-a exprimat încrederea că relațiile dintre cele două țări vor continua să „se dezvolte dinamic”.

Phenianul nu și-a declarat până acum sprijiul public pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

La începutul lunii martie, însă, Coreea de Nord s-a numărat printre țările care au votat împotriva unei rezoluții a Adunării Generale a ONU prin care era condamnată invadarea Ucrainei de către Rusia și i se cerea Moscovei să-și retragă imediat toate forțele din Ucraina.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, și până acum, Moscova a pierdut aproximativ 32.300 de militari, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene, care a publicat luni, 13 iunie, noi estimări, relatează Ukrainska Pravda.

Kievul anunță că printre prierderile suferite de Rusia în cele peste trei luni de război se numără și:

• 1.432 de tancuri
• 3.492 de vehicule blindate de luptă
• 718 sisteme de artilerie
• 226 sistemul de lansare multiplă de rachete
• 97 de sisteme de apărare aeriană
• 213 aeronave
• 178 de elicoptere
• 585 de drone
• 125 de rachete de croazieră
• 13 ambarcațiuni
• 2.460 de echipamente auto și cisterne
• 54 de echipament special

Mikhail Kasianov, prim-ministru al Rusiei în perioada 2000 – 2004, a declarat pentru AFP că se așteaptă ca războiul din Ucraina să dureze până la doi ani, dar și că este convins că Rusia poate reveni pe o cale democratică, relatează The Guardian.

Susținător al relațiiilor strânse cu Occidentul în perioada în care a fost premier, Kasianov crede că Putin nu gândește corect.

„Îi cunosc pe acești oameni și, uitându-mă la ei, am văzut că Putin a ieșit deja din asta. Nu în sens medical, ci în termeni politici. Am cunoscut un alt Putin”, a declarat fostul premier.

După ce a fost demis de Vladimir Putin, Kasianov s-a alăturat opoziției din Rusia și a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai Kremlinului. El este acum liderul partidului de opoziție Libertatea Poporului, sau Parnas.

Potrivit estimărilor sale, războiul ar putea dura până la doi ani. De asemenea, Kasianov spune că este imperativ ca Ucraina să-l câștige pentru că „dacă Ucraina va cădea, statele baltice vor fi următoarele”, adaugă el.

Totodată, fostul șef al guvernului de la Moscova se așteaptă ca Putin să fie înlocuit în cele din urmă cu un „cvasi-succesor” controlat de serviciile de securitate.

Dar un succesor nu ar putea controla sistemul pentru mult timp și, în cele din urmă, Rusia va organiza alegeri libere și corecte, a adăugat Mikhail Kasianov.

„Sunt sigur că Rusia va reveni pe calea construirii unui stat democratic”, a mai declarat Kasianov.

Bombardamentelor care au vizat mai multe districte din regiunea nord-estică Harkov au provocat incendii care au afectat peste 8 hectare de ecosisteme, anunță Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

O pădure de conifere a fost cuprinsă de flăcări în zona Vysokobirsky din districtul Izyumsky. Aici, focul s-a extins pe o suprafață de aproximativ 4 hectare.

În urma incendiilor au fost avariate și locuințe, anexe și un depozit.

Printre cele mai mari incendii au fost cele din sectorul privat din Balakliya. Au ars două clădiri rezidențiale, cu suprafețe de 500 și 1.000 de metri pătrați.

Circa 500 de civili se mai află în fabrica Azot din Severodonețk, cel mai estic oraș controlat de forțele ucrainene și pe care trupele ruse încearcă să-l cucerească de câteva săptămâni, relatează Kyiv Independent.

„Aproximativ 500 de civili rămân pe teritoriul uzinei Azot din Severodonețk, dintre care 40 sunt copii. Uneori, armata reușește să evacueze oameni”, a anunțat guveratorul din Luhansk, Serghei Haidai, pe Telegram.

Fabrica a fost bombardată sâmbătă, 11 iunie, atac care a provocat o scurgere de ulei, ceea ce a dus la un incendiu de amploare.

Ministrul canadian al Externelor, Melanie Jolie, a condamnat prezența lui Yasemin Heinbecker la sărbătorirea Zilei Rusiei de la Ambasada Moscovei, relatează Reuters și Ukrainska Pravda.

Heinbecker este șefă adjunctă a protocolului la Departamentul de Afaceri Externe al Canadei. Ea a fost prezentă la un eveniment organizat vineri de Ambasada Rusiei, unde s-au aflat și reprezentanți ai Egiptului, Pakistanului și ai unor națiuni africane.

„Niciun reprezentant canadian nu ar fi trebuit să participe la evenimentul găzduit la ambasada Rusiei și niciun reprezentant canadian nu va mai participa la acest tip de eveniment”, a scris Joly într-o postare pe Twitter.

De asemenea, șefa diplomației canadiene a reiterat sprijinul țării sale pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, Canada a impus sancțiuni în cazul a peste 1.000 de persoane și organisme care au legături cu Rusia, Ucraina și Belarus.

”În următoarele luni, operațiunile de traversare a râurilor vor fi probabil printre cei mai importanți factori determinanți în cursul războiului”, notează Ministerul britanic al Apărării într-un nou raport, citând serviciile de informații, potrivit The Guardian.

Pe linia frontului rus din Donbas, sectorul central cheie, cu o lungime de 90 de kilometrri, se află la vest de râul Siverski Doneț, iar, potrivit specialiștilor de la Londra, ”pentru a obține succesul în faza operațională actuală a ofensivei sale din Donbas, Rusia va trebui fie să finalizeze acțiuni ambițioase de flancare, fie să efectueze traversări de asalt a râurilor”.

Până acum, forțele ucrainene au reușit adesea să demoleze poduri înainte de a se retrage, în timp ce trupele ruse au încercat să pună în aplicare o coordonarea complexă astfel încât să traverseze râurile sub focul armelor.

„După un atac cu rachete asupra regiunii Ternopil, 10 oameni sunt încă în spitale. Nu a existat un singur sens tactic sau strategic în această lovitură, ca în marea majoritate a altor lovituri rusești. Aceasta este teroare, doar teroare”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski în mesajul său de duminică seară, referindu-se la atacul asupra regiunii din vestul țării, soldat cu 23 de răniți, relatează Ukrainska Pravda.

Zelenski a precizat că printre victime se numără o fată în vârstă de 12 ani din Harkov, care a plecat în Ternopil pentru a scăpa de agresiunea rusă.

”Aceste fapte vor determina acum percepția Rusiei în lume. Nu Petru I, nu Lev Tolstoi, ci copiii răniți și uciși de atacurile rusești”, a spus liderul de la Kiev.

Rusia a anunțat că în atacul asupra orașului Ciortkiv din regiunea Ternopil a distrus ”un mare depozit de sisteme de rachete antitanc, sisteme portabile de apărare antiaeriană și obuze furnizate regimului de la Kiev de către Statele Unite și țările europene”.

Potrivit lui Zelenski, din 24 februarie, când a început invazia rusă, trupele Moscovei au lansat 2.606 de rachete de croazieră în Ucraina. Astfel, el a subliniat că țara sa are nevoie de sisteme moderne de apărare antirachetă.

”Livrările de astfel de sisteme au fost posibile în acest an și anul trecut și chiar mai devreme. Le-am primit? Nu. Avem nevoie de ele? Da”, a declarat Zelenski.

Cu sprijinul artileriei, tupele ruse au luat cu asalt orașul Severodonețk din regiunea Luhansk și au împins unitățile ucrainene din centrul orașului, potrivit unui raport de lunii, 13 iunie, al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

În ultima zi, atacurile au continuat asupra pozițiilor ucrainene atât din zona Severodonețk, cât și în Lisichansk și Toshkovka. Trupele ruse încă încearcă să încercuiască forțele ucrainene din Severodonețk și Lisichansk, blocând rutele logistice de aprovizionare din Bakhmut.

În direcția Harkov, rușii își concentrează eforturile pe apărare și încearcă să împiedice trupele Kievului să ajungă la graniță.

În raporul citat se mai precizează că rușii blochează transportul civil în partea de nord-vest a Mării Negre. Șase portavioane cu rachete de croazieră de tip Kalibr sunt pregătite pentru utilizarea armelor în Marea Neagră.

Rusia a ucis sute de civili în orașul Harkov, din nord-estul Ucrainei, în atacuri cu muniție cu dispersie, potrivit unui raport al Amnesty International, relatează BBC.

Reprezentanți organizației spun că au găsit dovezi că forțele ruse au folosit în mod repetat muniție cu dispersie, rachete care aruncă mine mai mici care explodează ulterior.

Astfel de bombe au explodat în jurul unui complex de locuințe și a unui loc de joacă din cartierul Industrialnyi din Harkov.

Medicii de la un spital central din oraș spun că victimele atacului au suferit răni în abdomen, piept și spate, unde au fost găsite fragmente de metal care se potriveau cu tipurile de granule din munițiile cu dispersie 9N210/9N235.

Cel puțin nouă civili au fost uciși și 35, răniți în exploziile din cartierul Industrialnyi, care a afectat o suprafață de 700 de metri pătrați.

În cele două săptămâni de cercetare pe teren, specialiștii Amnesty International a investigat 41 de lovituri în Harkov în care cel puțin 62 de civili au fost uciși și 196, răniți.

Munițiile cu dispersie explodează în aer și eliberează bombe mai mici care cad la întâmplare pe o zonă întinsă, punând în pericol civilii.

Mai multe informații: Amnesty International: Sute de civili din Harkov au fost uciși în atacuri în care Rusia a folosit muniție cu dispersie

Șeful Comitetului Rus pentru Prevenirea Torturii, Serghei Babineț, a anunțat duminică faptul că organizația a fost desființată după ce autoritățile ruse au catalogat-o drept „agent străin”, informează The Guardian.

Serghei Babineț a calificat această etichetare drept o „insultă”. „Nu vrem să continuăm să lucrăm fiind etichetați drept «agenți străini». Considerăm acest termen o insultă și o calomnie”, a afirmat acesta, pe Telegram.

„În ciuda importanței evidente a misiunii noastre, autoritățile încearcă de mulți ani să o prezinte ca fiind străină și dăunătoare”, a spus el.

„Autoritățile trimit un semnal că tortura devine (sau a devenit deja) o parte a politicii guvernamentale”, a adăugat Babineț.

Organizația a fost înființată în urmă cu 22 de ani și a lansat mai multe campanii pentru a îndemna autoritățile să investigheze relele tratamente aplicate de forțele de securitate și să pună în aplicare măsuri de prevenire.

Deja catalogată drept „agent străin” în 2015 și din nou în 2016, organizația a decis să se dizolve înainte de a se reforma, pentru a încerca să se debaraseze de această etichetă.

Organizațiile catalogate drept „agenți străini” sunt supuse în Rusia la numeroase constrângeri și trebuie să respecte proceduri anevoioase, în caz contrar riscând sancțiuni grele. Acestea sunt obligate, spre exemplu, să își indice statutul de „agent străin” în toate publicațiile.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat duminică noi discuții cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează publicația turcă HaberTurk, potrivit The Guardian.

Referindu-se la exporturile ucrainene blocate ca urmare a campaniei militare a Rusiei în Ucraina, publicația l-a citat pe Erdogan spunând: „De fapt, ne vom strădui să aducem această afacere la o dimensiune foarte diferită, nu numai pentru noi înșine, ci și pentru a trimite bunuri în țări terțe, reexportând de acolo”.

„Negocierile continuă și, pe lângă aceste întâlniri, am purtat aseară discuții cu unele persoane relevante și poate că săptămâna următoare vom vorbi despre ce pași vom face, discutând atât cu domnul Putin, cât și cu domnul Zelenski”, a precizat liderul de la Ankara.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia ar putea ajunge la un număr de 40.000 de soldați morți până la începutul lunii iulie, a anunțat Iuliia Mendel, fostă purtătoare de cuvânt a acestuia, potrivit The Guardian.

De altfel, în mesajul său video de duminică seară, liderul ucrainean a reluat această afirmație.

„Obiectivul tactic cheie al invadatorilor nu s-a schimbat – aceștia presează la Severodonețk, există bătălii foarte aprige pentru fiecare metru, precum și în direcția orașelor Lisichansk, Bahmut, Sloviansk. Armata rusă încearcă să aducă forțe de rezervă în Donbas. Dar ce rezerve pot avea acum? Se pare că vor încerca să-i arunce în luptă pe recruții slab pregătiți și pe cei care au fost adunați prin mobilizare ascunsă. Și asta înseamnă un singur lucru: Rusia poate trece, spre finalul lunii iunie, pragul a 40.000 de militari pierduți. În niciun alt război, în multe decenii, nu au pierdut atât de mult”, a scris Zelenski, pe pagina sa de Facebook.

Trupele ruse de ocupație au efectuat un atac de artilerie asupra centralei termice Vuhledar din regiunea Donețk, provocând un incendiu pe teritoriul acesteia, a anunțat agenția locală de știri Novosti Donbassa, potrivit Ukrainska Pravda.

O clădire administrativă de pe teritoriul centralei electrice a fost distrusă în urma atacului rușilor. Un incendiu intens se manifestă pe teritoriul centralei electrice.

Centrala termică Vuhledar este controlată de Forțele Armate ale Ucrainei, dar trupele ruse dețin controlul asupra orașului Svitlodarsk, aflat la aproximativ cinci kilometri sud de centrală. Luptele aprige pentru controlul centralei continuă.

Locuitorii din regiunea Herson nu au vrut să sărbătorească duminică „Ziua Rusiei” și au ars steagul rus, pe care l-au smuls de pe clădirea administrativă, a anunțat prim-vicepreședintele consiliului regional din Herson, Iuriy Sobolevsky, potrivit Ukrinform.

„Un alt eșec al orcilor (termen peiorativ folosit de ucraineni pentru a-i desemna pe soldații ruși, n.r.) din regiunea Herson – ignorarea sărbătoririi Zilei Rusiei. Locuitorii din Herson, printre altele, au decis, la această dată (12 iunie, Ziua Rusiei, n.r.) să ardă steagul smuls de pe clădirea administrativă”, a scris Iuriy Sobolevsky, pe Facebook.

El a promis că va publica un videoclip atunci când va putea, invocând problemele tehnice de comunicare cu care se confruntă locuitorii din Herson. De asemenea, Sobolevsky a subliniat că aceasta nu este o sărbătoare pentru locuitorii din Herson, ci o zi a urii. În plus, potrivit lui Sobolevsky, personalul recrutat de ocupanți pentru a gestiona regiunea „nu este capabil să organizeze nici măcar un târg stradal”.

În seara zilei de duminică 12 iunie, forțele ruse au bombardat clădirile unei tabere de sănătate pentru copii din districtul Ciuhuiv din regiunea Harkov, a anunțat Biroul Procuraturii din această regiune, potrivit Ukrainska Pravda.

Trei clădiri ale taberei de copii au fost avariate în urma atacului rușilor.

Procurorii ucraineni au deschis o anchetă în temeiul articolului privind încălcarea legilor și cutumelor de război.

Fotografiile distribuite de procuratură arată un crater adânc de câțiva metri.

Ramele ferestrelor și ușile au fost pulverizate de suflul exploziei.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Statul Major General al Ucrainei a anunțat că trupele ucrainene continuă să reziste în fața atacurilor forțelor ruse desfășurate pe teritoriul regiunii Donbas, informează The Kyiv Independent.

Atacurile rușilor au fost respinse în zona Dovhenke, Mazanivka și Dolyna, în apropiere de orașul Sloviansk, din regiunea Donețk, a precizat duminică Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în actualizarea zilnică a situației militare de pe front.

Nici încercărilor trupelor ruse de a avansa în apropierea localităților Vrubivka, Orikhove și Zolote, aflate lângă orașul Popasna, în regiunea Luhansk, nu au avut succes, a mai anunțat conducerea armatei ucrainene.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Ucraina trebuie să își consolideze legislația anticorupție în contextul cererii de aderare la UE, scrie The Guardian.

După ce s-a întâlnit, sâmbătă, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, șefa Executivului comunitar a declarat: „Încă mai trebuie implementate reforme, pentru a combate corupția, de exemplu, sau pentru a moderniza administrația, ceea ce va contribui, de asemenea, la atragerea investitorilor”.

Forțele ruse și aliații lor separatiști din regiunea Luhansk nu intenționează să ia cu asalt uriașa uzină chimică Azot din orașul Severodonețk, acolo unde trupele ucrainene rezistă, afirmă un oficial separatist prorus, potrivit BBC.

Oficialul anonim a declarat pentru agenția rusă de știri Interfax că, în negocierile cu trupele ucrainene de acolo, nu s-a reușit până acum să se ajungă la un acord.

„Nu există planuri de a lua cu asalt Azot. Fabrica este blocată. Trupele ucrainene care rămân acolo vor fi forțate să se predea”, a declarat oficialul.

El a exclus posibilitatea de a le permite celor blocați pe teritoriul uzinei să părăsească zona printr-un coridor sigur pentru a se alătura forțelor ucrainene principale – lucru pe care a spus că aceștia l-au cerut.

Anterior, guvernatorul ucrainean al regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, a declarat că aproximativ 800 de civili, inclusiv copii, s-au adăpostit în buncărele de la uzina Azot. El a spus că bombardamentele rusești au provocat un incendiu puternic la uzină, dar nu s-au înregistrat victime în urma acestuia.

Agenția rusă Interfax a mai scris că unii civili au reușit să părăsească uzina Azot.

Trupele ucrainene au rezistat săptămâni întregi la uriașa uzină siderurgică Azovstal din orașul-port Mariupol, pentru ca apoi să se preda trupelor ruse, la sfârșitul lunii trecute.