LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 111 | Atacuri susținute în Donețk și Luhansk, explozii în Herson. Evacuările din Severodonețk, dificile

Aliații îngrijorați ai liderului încarcerat al opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, spun că acesta a fost mutat într-o colonie penitenciară „cu regim strict”, după ce anterior a apărut informația că acesta a fost transferat într-o locație necunoscută, relatează AFP, preluată de The Guardian.

Olga Mikhailova, avocata acestui critic înverșunat al războiului purtat de Kremlin în Ucraina, a declarat că oficialii ruși i-au spus că acesta a fost transferat de la centrul de detenție din Pokrov, situat la est de Moscova, într-o colonie cu un regim mult mai dur aflată în altă parte.

Cu toate acestea, oficialii ruși au refuzat să spună unde a fost mutat opozantul rus, în vârstă de 46 de ani.

Navalnîi ispășește o pedeapsă de doi ani și jumătate pentru încălcarea eliberării condiționate în urma unei acuzații de fraudă, dar susținătorii săi insistă că este persecutat din cauza contestării politice a regimului președintelui rus Vladimir Putin.

Kira Yarmysh, purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, a scris pe Twitter că este îngrijorată pentru siguranța acestuia.

Recomandări

„Putin a folosit tactica «salamului». Singura opțiune de victorie e ca armata ucraineană să ocupe Moscova și să-l detroneze”, crede filosoful politic american Francis Fukuyama

„Problema transferului său într-o altă colonie nu este doar că această colonie de înaltă securitate este mult mai înfricoșătoare”, a scris ea. „Atâta timp cât nu știm unde se află Aleksei, el rămâne față în față cu sistemul care a încercat deja să îl ucidă, așa că principala noastră sarcină acum este să îl localizăm cât mai repede posibil”, a explicat purtătoarea de cuvânt.

Alexei Navalny @navalny was transported away from the penal colony No. 2.
His lawyer, who came to see him, was kept at the checkpoint until 14.00, and was then told: „There is no such convict here.”
We do not know where Alexei is now and what colony they are taking him to.

— Кира Ярмыш (@Kira_Yarmysh) June 14, 2022

SUA au cerut Rusiei să îi acorde lui Navalnîi acces la avocați și la asistență medicală și au condamnat acțiunile „motivate politic” împotriva acestuia.

Rusia „va fi trasă la răspundere de comunitatea internațională pentru orice se va întâmpla cu domnul Navalnîi”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Preşedintele american Joe Biden a dezvăluit marţi un plan occidental pentru construirea de silozuri la frontierele Ucrainei, cu scopul de a facilita exportul de cereale împiedicat de blocada rusă asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră care a provocat o criză globală, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Recomandări

LIVETEXT Alegeri prezidențiale și referendum în Republica Moldova. Mesaje false legate de UE trimise pe WhatsApp și alte platforme

Joe Biden l-a acuzat pe omologul său rus, Vladimir Putin, a cărui armată a invadat Ucraina la sfârşitul lunii februarie, pentru creșterea prețurilor la alimente în SUA şi a avertizat că acest plan de a instala noi infrastructuri „ia timp”.

„Lucrez în strânsă cooperare cu partenerii noştri europeni pentru a pune pe piaţă 20 de milioane de tone de cereale blocate în Ucraina cu scopul de a contribui la scăderea preţurilor la bunurile alimentare”, a afirmat liderul american, într-un discurs la Philadelphia.

„Ceea ce a făcut războiul lui Putin a fost nu numai să încerce să distrugă cultura ucrainenilor, să decimeze oamenii, să comită nenumărate crime de război, dar a şi împiedicat cerealele să iasă, mii de tone de cereale care sunt blocate”, a mai spus Joe Biden.

Liderul de la Casa Albă a adăugat că exporturile terestre alternative sunt complicate de faptul că trenurile ucrainene folosesc un ecartament diferit de cel al reţelelor feroviare din ţările vecine.

Pentru a ajuta la eliminarea blocajului, „vom construi silozuri, silozuri temporare, la frontierele Ucrainei, inclusiv în Polonia, astfel încât să putem transfera (cerealele) din aceste vagoane în silozurile în cauză, în vagoane din Europa, să le putem transporta spre ocean şi în întreaga lume”, a explicat președintele american.

Recomandări

Atentat terorist în România comunistă. Cazul exploziei din 1984 de la Sfântu Gheorghe, soldată cu moartea unui copil de 12 ani

Martorii oculari au publicat marți pe rețelele de socializare fotografii și imagini video cu un incendiu de proporții, cu fum negru, în orașul Nova Kahovka, ocupat temporar de ruși, din regiunea Herson, scrie Ukrainska Pravda.

Momentan, nu există informații oficiale cu privire la exploziile și incendiile din acest oraș.

În același timp, utilizatorii de pe rețelele de socializare relatează că apărătorii ucraineni au distrus depozitul de muniții al trupelor ruse din oraș. Detonarea muniției poate fi auzită în înregistrările video publicate.

În total, peste 13 milioane de oameni și-au părăsit locuințele de când Rusia a invadat Ucraina, arată datele Organizației Națiunilor Unite (ONU), potrivit BBC

Aproape cinci milioane de persoane au plecat în țările vecine, în timp ce opt milioane de oameni sunt strămutați în interiorul Ucrainei.

ONU precizează că, până pe data de 9 iunie, peste 4,9 milioane de refugiați din Ucraina au fost înregistrați în întreaga Europă. Peste 3,2 milioane de ucraineni au depus cereri de ședere temporară.

Cu toate acestea, sute de mii de persoane s-au întors în Ucraina, în special în orașe precum Kiev.

Serviciile ucrainene de frontieră au anunțat că aproximativ 30.000 de oameni se întorc, în medie, zilnic în țară.

Unii dintre aceștia se întorc în zone din Ucraina, cum ar fi capitala Kiev, care au fost amenințate de avansul armatei ruse la începutul războiului, dar care acum sunt considerate mai sigure.

Înaintea unei reuniuni a miniștrilor occidentali ai apărării, Kievul a avertizat că are nevoie urgentă de o paritate cu Rusia în privința armelor grele. Analiștii spun și ei că nevoia Ucrainei de arme și muniție este acută, scrie Financial Times.

Înalții oficiali ucraineni au enumerat armele de care au nevoie pentru a învinge Rusia pe câmpul de luptă, înaintea unei reuniuni a miniștrilor occidentali ai apărării ce va avea loc miercuri.

Mihailo Podoliak, un consilier cheie al președintelui Volodimir Zelenski, a prezentat practic o listă de cumpărături care ar trebui să acopere principalele lipsuri de echipament ale armatei ucrainene, confruntate în prezent cu asaltul nemilos al artileriei ruse în regiunea Donbas, din estul țării.

„Ca să fiu direct – pentru a pune capăt războiului avem nevoie de paritate în ceea ce privește armele grele”, a declarat Podoliak luni, detaliind lista care include 1.000 de obuziere de 155 mm, 300 de sisteme de rachete cu lansare multiplă și 500 de tancuri.

Mai multe detalii: De ce are nevoie Ucraina pentru a câștiga războiul. Kievul are o listă de cumpărături, iar nevoile sunt departe de a fi acoperite

Ministerul de finanţe de la Moscova a anunţat marţi că va restricţiona accesul public la unele date pentru a proteja Rusia de sancţiunile occidentale, transmite Agerpres citând Reuters.

Ministerul a comunicat că va limita publicarea informaţiilor despre cheltuielile bugetare, ca reacţie la „consecinţele negative” ale sancţiunilor asupra economiei ruse.

În primele cinci luni ale anului, bugetul Rusiei a înregistrat un surplus de 1490 de miliarde de ruble (circa 26 de miliarde de dolari), în contextul preţurilor ridicate ale petrolului şi gazelor exportate, arată datele ministerului de finanţe.

Conform proiecţiilor bugetare, în 2022 Rusia va avea venituri bugetare de 25.000 de miliarde de ruble şi va cheltui 23.700 de miliarde, însă va aloca orice sume disponibile pentru a proteja economia şi cetăţenii de efectele sancţiunilor occidentale impuse după invadarea Ucrainei.

Mai multe detalii: Rusia restricţionează accesul la datele despre buget pentru a se proteja de sancţiunile occidentale

Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat marți că primarul din orașul Sviatohirsk, Volodymyr Bandura, este anchetat pentru suspiciuni de trădare comisă în timpul legii marțiale, scrie CNN.

Procuratura a precizat că primarul este anchetat pentru că „a trecut de partea inamicului” și a răspândit prin intermediul mass-media „un apel în care a promovat ideile lumii ruse”. Forțele ruse au cucerit recent orașul Sviatohirsk, din regiunea estică Donețk. CNN precizează că nu a reușit să ia legătura direct cu Bandura.

Într-un anunț publicat pe site-ul Procuraturii Generale a Ucrainei, procurorul l-a acuzat pe Bandura că a acceptat propunerea Federației Ruse de a ocupa un post în conducerea orașului.

Luni, Denis Pușilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), din estul Ucrainei, a afirmat că Bandura s-a alăturat RPD.

„Suntem în contact cu el de mult timp, el aștepta, ca mulți locuitori din Sviatohirsk, eliberarea și susține operațiunea militară specială”, a afirmat Denis Pușilin, într-o postare pe Telegram.

Pușilin a publicat și o fotografie în care se întâlnește cu primarul Bandura.

În Sviatohirsk se află o mănăstire importantă care în ultimele săptămâni a suferit pagube, în timpul avansului trupelor ruse. Orașul se află pe râul Siverskyi Doneț și este un premiu-cheie în ofensiva Rusiei spre orașul Sloviansk, situat mai la sud.

„Din motive evidente, el a trebuit să-și ascundă poziția – sarcina era de a menține oamenii în siguranță”, a afirmat Pușilin despre Bandura, pe Telegram.

„Într-un moment dificil, Volodymyr nu și-a părăsit postul, este respectat și susținut de locuitori, așa că i-am oferit postul de șef al administrației orașului Sviatohirsk”, a precizat Pușilin.

Liderul separatist a precizat că mănăstirea – Sviatohirsk Lavra – este intactă, dar „are nevoie de reparații”.

Ca parte a unui schimb, trupurile a 56 de soldați ruși sunt repatriate în Rusia de către guvernul ucrainean, a declarat marți, pentru CNN, Oleh Kotenko, comisarul ucrainean pentru persoanele dispărute în circumstanțe speciale.

Trupurile a încă 64 de soldați ucraineni care au murit în apărarea uzinei siderurgice Azovstal din orașul Mariupol, din sud-estul Ucrainei, au fost repatriate pe teritoriul controlat de guvern, a anunțat marți Ministerul ucrainean al Teritoriilor Ocupate Temporar.

Ucraina și Rusia s-au angajat la un schimb de cadavre ca parte a acordului care a pus capăt acestui asediu, potrivit Ministerului ucrainean al Teritoriilor Ocupate Temporar. Acesta este cel de-al treilea schimb de cadavre care are loc, a precizat Kotenko. Oficialul a adăugat că și schimburi similare sunt planificate în viitor, iar calendarul următorului schimb va depinde de identificarea cadavrelor atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană.

Olena Tolkachova, șefa Serviciilor de Patronaj ale regimentului Azov, a declarat pentru CNN că a lucrat într-o morgă pentru a ajuta la identificarea soldaților și civililor din Mariupol, inclusiv a celor 64 de soldați care proveneau de la uzina siderurgică Azovstal și care au fost repatriați. Ea a precizat că trupurile ucrainenilor sunt adunate de ruși și încărcate în frigiderul lor, iar apoi cadavrele sunt reîncărcate în frigiderul morgii.

Aceasta a spus că, de multe ori, cei care lucrează la morgă recunosc cadavrele după tatuaje sau obiecte personale, deoarece sunt soldați din cadrul regimentului lor. Tolkachova a adăugat că obținerea ADN-ului pentru a confirma cadavrele pe baza probelor prelevate de la rude este un proces complicat care durează până la trei luni.

CNN notează că nu a primit imediat un răspuns la solicitarea sa adresată Ministerului rus al Apărării de a face precizări pe acest subiect.

Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a avertizat marţi că aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar putea fi îngheţată dacă până la summitul de la Madrid, din 28-30 iunie, nu se ajunge la un acord cu Turcia, care blochează candidaturile celor două ţări nordice, scrie Agerpres, care preia AFP.

Orice acord de aderare la Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie aprobat cu unanimitate de cele 30 de state membre.

”Cred că este extrem de important să mergem înainte în acest stadiu. Dacă nu ne reglăm aceste chestiuni înainte de Madrid, situaţia riscă să treneze”, a afirmat Sanna Marin. ”Nu ştim pentru cât timp, dar situaţia ar putea fi îngheţată pentru o perioadă”, a explicat aceasta, în timpul unei vizite în Suedia.

Ankara acuză Suedia şi Finlanda că adăpostesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grupare calificată drept ”teroristă” de Turcia şi de aliaţii săi occidentali.

Sanna Marin a subliniat că Suedia şi Finlanda iau în serios îngrijorările Turciei şi doresc să ”corecteze neînţelegerile, dacă acestea există”. Șefa guvernului finlandez a mai spus că Turcia declarase că cele două ţări nordice vor fi binevenite în NATO, dar că Ankara şi-a schimbat discursul după ce au fost depuse cererile de aderare.

Evacuează milioane de ucraineni, îi conduc pe liderii străini în vizită la Kiev, transportă milioane de tone de cereale – căile ferate ucrainene joacă un rol esenţial de la începerea invaziei ruse, în urmă cu aproape patru luni, fiind practic „o a doua armată”, potrivit directorului general Oleksandr Kamîşin, scrie marţi AFP, potrivit Agerpres.

„Unii spun că a doua armată sunt căile ferate. Când a izbucnit războiul, trebuia reacţionat rapid şi asta este ce am făcut”, a explicat Kamîşin, directorul general al companiei publice a căilor ferate ucrainene (UZ), în salonul VIP al gării centrale din Kiev.

„De la începutul războiului, 3,8 milioane de persoane au fost evacuate din estul şi sudul Ucrainei către vest, iar 600.000 din vestul ţării către state vecine”, precum Polonia, România şi Republica Moldova.

Mai multe detalii: Ucraina: Rolul crucial al căilor ferate, numite și „a doua armată”

Al patrulea turneu de Grand Slam al anului, US Open, nu va călca pe urmele competiției de la Wimbledon, care a interzis accesul jucătorilor ruși și bieloruși din cauza invaziei trupelor Moscovei în Ucraina, scrie Sky News.

Lew Sherr, directorul executiv al Asociației americane de tenis, a declarat că board-ul a luat această decizie din cauza „preocupării de a-l face pe fiecare sportiv în parte responsabil pentru acțiunile și deciziile guvernului său”.

Jucătorii ruși și bieloruși vor trebui să evolueze sub un steag neutru, a precizat Lew Sherr.

Organizatorii de la Wimbledon au anunțat în aprilie că toți jucătorii ruși și bieloruși vor fi interziși la competiția din Londra, inclusiv actualul număr unu mondial din tenisul masculin, Daniil Medvedev. Acesta este campionul în exercițiu la US Open.

Interdicția a stârnit controverse în rândul jucătorilor și al altor turnee profesioniste de tenis, criticii susținând că unii jucători ruși ar putea fi descurajați să vorbească împotriva invaziei din cauza familiilor lor aflate acasă, în Rusia.

Statele europene vor lua în considerare furnizarea temporară de hambare Ucrainei, care se confruntă cu un deficit de silozuri pentru noua recoltă de cereale, a anunţat marţi Ministerul Agriculturii de la Kiev, potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres.

Anterior, un oficial de la Ministerul Agriculturii declarase pentru Reuters că în toamnă, când se încheie recoltarea porumbului, deficitul de capacitate de stocare ar putea ajunge până la 15 milioane de tone.

Marţi, adjunctul ministrului Agriculturii, Markian Dmitrasevici, a afirmat: „Avem urgent nevoie să echipăm depozitele de cereale – structuri modulare şi saci de plastic”.

„Guvernele UE vor lua în considerare livrarea către Ucraina a unor astfel de facilităţi temporare de stocare, deciziile vor ajuta la prezervarea semnificativă a recoltei şi asigurarea aprovizionării viitoare cu cereale a pieţelor mondiale”, scrie într-un comunicat al Ministerului Agriculturii. În comunicat nu se specifică care sunt statele membre UE implicate şi cât de avansate sunt discuţiile.

Autorităţile de la Kiev au avertizat că anul acesta recolta sa ar putea scădea la aproximativ 65 milioane de tone de cereale şi oleaginoase, de la 106 milioane de tone în 2021, din cauza invaziei ruse.

Guvernatorul regional din Liov, Maksym Kozytsky, a anunțat că numărul răniților în urma atacului asupra regiunii a urcat la șase, informează The Kyiv Independent.

O rachetă rusă a fost doborâtă marți de apărarea antiaeriană a Ucrainei deasupra orașului Zolociv, dar resturile acesteia au căzut și au avariat o instalație de infrastructură.

Civilii răniți de resturile racheteo, inclusiv un copil, au fost spitalizați, a precizat guvernatorul Maksym Kozytsky, într-o postare pe contul său de Telegram.

Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât, de asemenea, mai multe rachete rusești care au zburat deasupra regiunii Ternopil.

Ucraina a primit ”aproximativ 10% din armele” pe care le solicită partenerilor săi occidentali pentru a lupta în teren contra armatei ruse, a anunțat marţi Ministerul Apărării ucrainean, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

”Dintre armele de care avem nevoie, noi am primit circa 10%”, şi-a exprimat regretul viceministrul apărării ucrainean Anna Maliar, la postul public de televiziune. ”Au mai puţină importanţă eforturile desfăşurate de Ucraina şi profesionalismul armatei noastre, fără ajutorul partenerilor occidentali nu vom putea câştiga acest război”, a subliniat Maliar.

Conform acesteia, situaţia este foarte dificilă în special în Donbas (est), unde ruşii avansează treptat de câteva săptămâni, în prezent aceştia controlând practic întreaga provincie Luhansk.

Reprezentanta Kievului a solicitat un ”calendar precis, într-un viitor apropiat”, în plus faţă de ”voinţa partenerilor occidentali” de a susţine financiar şi militar Ucraina.

Preşedintele francez a aterizat marți, 14 iunie, la ora 19.40, pe aeroportul Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, cu o întârziere de 40 de minute față de ora programată. Emmanuel Macron a fost întâmpinat de premierul Nicolae Ciucă, iar mâine dimineață, 15 iunie, se va vedea și cu președintele Klaus Iohannis.

Aflat în primul său turneu în sud-estul Europei după invazia rusă din Ucraina, Emmanuel Macron a fost întâmpinat pe aeroport de premierul Nicolae Ciucă și de ministrul Apărării, Vasile Dîncu, și a mers să îi salute pe soldații francezi aflați la baza militară NATO de la Kogălniceanu.

Forțele armate franceze, prezente în România din 26 februarie, în regim de urgență, după atacarea Ucrainei de către Rusia, au amplasat în țara noastră un sistem de apărare antiaeriană de ultimă generație, denumit MAMBA.

Mai multe detalii: Emmanuel Macron a ajuns în România, la baza Kogălniceanu. Mâine se întâlnește cu Klaus Iohannis

Oamenii s-au adunat marți la Harkov pentru înmormântarea lui Evgheni Khrapko, un medic foarte cunoscut, despre care se spune că a salvat sute de vieți în timpul războiului, relatează BBC.

Descris de presa locală ca un pionier al medicinei de război, el a murit în timpul unei misiuni.

Anunțând moartea acestuia pe rețelele de socializare, Universitatea Națională Karazin din Harkov a scris că a fost foarte dureros să piardă o persoană atât de tânără, energică și talentată.

Evgeny Khrapko, a combat medic and instructor of tactical medicine, died in the #Kharkiv region #War_in_Ukraine pic.twitter.com/TYu1wQqZc5

— Харьков_Живет Kharkiv_Lives (@HarZizn) June 12, 2022

Ucraina a declarat că forțele sale încă încercau marți să evacueze civilii din Severodonețk, după ce trupele ruse au distrus ultimul pod către orașul din estul devastat de lupte, relatează Reuters.

Apărătorii ucraineni au rezistat în fața rușilor într-o bătălie în care pozițiile din teren au fost schimbate de mai multe ori în ultimele săptămâni.

„Trupele ruse încearcă să ia cu asalt orașul, dar armata rezistă”, a declarat primarul ucrainean al orașului Severodonețk, Oleksandr Stryuk. Acesta a descris situația ca fiind „foarte dificilă”.

Deși ultimul pod peste râul Siverskyi Donețk a fost doborât, evacuările civililor se efectuau în continuare „în fiecare minut, când există o acalmie și există o posibilitate de transport”, a precizat Stryuk. „Se profită de orice șansă posibilă”, a mai spus edilul.

Ucraina spune că peste 500 de civili sunt blocați în Azot, o fabrică de produse chimice unde forțele sale rezistă de săptămâni întregi bombardamentelor și asalturilor rușilor care au transformat în ruine o mare parte din oraș.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Gaidai, a declarat: „Bombardamentele sunt atât de puternice încât oamenii nu mai pot rezista în adăposturi, starea lor psihologică este la limită. În ultimele zile, locuitorii sunt în sfârșit gata să plece”.

Rusia a anunțat că le va oferi luptătorilor ucraineni ascunși în uzina chimică o șansă de a se preda, miercuri dimineață. Luptătorii ar trebui „să înceteze rezistența fără sens și să depună armele” începând cu ora 8.00, ora Moscovei (05.00 GMT), a anunțat agenția de știri Interfax, care l-a citat pe Mihail Mizintsev, șeful Centrului de gestionare a apărării naționale a Rusiei.

Civilii vor fi lăsați să iasă prin intermediul unui „coridor umanitar”, a spus el.

Ambele tabere susțin că au provocat adversarului pierderi uriașe în luptele pentru acest oraș, principala țintă a Rusiei în bătălia sa pentru estul Ucrainei, după ce nu a reușit să cucerească capitala Kiev în martie, în primele săptămâni ale invaziei.

Ucraina mai deține încă Lisichansk, orașul care se învecinează cu Severodonețkul și care este situat pe un teren mai înalt, pe malul vestic al râului. Dar, cu toate podurile tăiate acum, forțele ucrainene recunosc că există o amenințare reală și că ar putea fi încercuite la Severodonețk.

Damien Megrou, purtătorul de cuvânt al unei unități de voluntari străini care ajută la apărarea Severodonețkului, a declarat că există riscul de a lăsa „un mare număr de apărători ucraineni izolat de restul trupelor ucrainene” – ca în Mariupol, portul de la Marea Neagră care a capitulat în aprilie, după luni de asediu rusesc.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a criticat marți ambițiile imperialiste ale președintelui rus Vladimir Putin, scrie BBC.

„Invazia Rusiei este ceea ce se întâmplă atunci când marile puteri decid că poftele lor imperiale contează mai mult decât drepturile vecinilor lor pașnici”, a scris Austin, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„Și este o avanpremieră a unei posibile lumi de haos și agitație în care niciunul dintre noi nu și-ar dori să trăiască”, a precizat secretarul american al Apărării.

.@SecDef: Russia’s invasion is what happens when big powers decide that their imperial appetites matter more than the rights of their peaceful neighbors. And its a preview of a possible world of chaos and turmoil that none of us would want to live in. pic.twitter.com/1ynLwaEgLB

— Department of Defense 🇺🇸 (@DeptofDefense) June 14, 2022

Lloyd Austin se află în prezent la Bruxelles, unde găzduiește o reuniune a Grupului de Contact din domeniul Apărării pentru Ucraina. Miercuri și joi, acesta va participa la o reuniune a miniștrilor apărării din țările NATO.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat marți că trupele ruse încearcă să ia cu asalt așezările din regiunile Donețk și Luhansk, informează The Kyiv Independent.

Soldații ruși au încercat să ia cu asalt orașul Zolote din regiunea Luhansk și așezările din apropierea localității Rubijne, localitate care a fost ocupată deja de ruși, a precizat Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea zilnică a situației militare de pe front.

De asemenea, forțele ruse au încercat să cucerească satul Berestove din regiunea Donețk, dar atacul a fost respins de trupele ucrainene, a menționat conducerea armatei ucrainene.

„Voluntarii ruși de stat” ruși exportă literatură din Mariupol, susține Petro Andriușcenko, un consilier al primarului orașului ocupat în totalitate de trupele ruse. Aceștia au luat toate cărțile din sediul bibliotecii din oraș, care a supraviețuit bombardamentelor, sub pretextul că le vor „depozita” în altă parte, scrie Ukrainska Pravda.

„Mariupol. Denazificarea în acțiune. Din sediul bibliotecii, «voluntarii de stat» au scos toate cărțile sub pretextul «depozitării». Aparent, «biblioteca» în sine este deja «extremism» din punctul de vedere al rușilor. La fel ca și educația”, a scris consilierul primarului, pe contul său de Telegram, alături de o fotografie cu acești „voluntari” în acțiune.

Cărțile scrise în ucraineană, engleză și rusă au căzut în mâinile invadatorilor, după ce aceștia au preluat controlul total asupra orașului.

Cărțile ucrainene au fost sortate într-un autobuz separat, care, potrivit lui Andriușcenko, a plecat spre Donețk.

„Nu mai este mult până la un mare foc de tabără, cu cărți ucrainene în Piața Lenin din Donețk”, a notat, în mod ironic, consilierul primarului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți pentru presa daneză, în cadrul unei conferințe online de presă, că ucrainenii nu sunt teroriști, astfel încât să bombardeze cartierele de civili din Federația Rusă, relatează Ukrainska Pravda

Zelenski a fost întrebat dacă Ucraina ar trage asupra teritoriului rusesc dacă Occidentul îi va furniza arme cu rază lungă de acțiune și dacă ar fi de acord cu o asemenea acțiune.

„Nu. Nu suntem interesați să bombardăm civili. Nu suntem teroriști, ca să bombardăm cartierele civile. Suntem oameni normali și sănătoși. Avem nevoie de aceste arme pentru a ne elibera statul”, a declarat liderul de la Kiev.

Acesta a explicat că există locuri în Ucraina unde apărătorii ucraineni sunt concentrați la o distanță de peste 100 km de ocupanții ruși. Prin urmare, potrivit lui Zelenski, Ucraina are nevoie de arme adecvate care să lovească pozițiile invadatorilor de la o asemenea distanță.

„Nu putem să renunțăm la oameni… Chiar vreau ca ei să lupte și să se întoarcă acasă. Avem nevoie de armele potrivite pentru a reduce această distanță. Arme care să funcționeze la o astfel de distanță”, a precizat președintele ucrainean.

Ministerul ucrainean de Interne estimează că deminarea completă a teritoriului Ucrainei poate dura între 5 și 10 ani, scrie The Kyiv Independent.

Purtătoarea de cuvânt al ministerului, Alona Matvieieva, a afirmat marți că unitățile pirotehnice au deminat deja peste 2 milioane de hectare din teritoriul ucrainean.

Aproximativ 30 de milioane de hectare mai au nevoie de deminare, a precizat aceasta, adăugând că apele de coastă ale Mării Azov și Mării Negre sunt, de asemenea, contaminate cu mine, iar suprafața care are nevoie de deminare poate fi de până la 19.000 de kilometri pătrați.

Statele Unite se așteaptă ca, în timpul unei reuniuni-cheie la care vor participa aproape 50 de țări, cunoscută sub numele de Grupul de contact pentru Ucraina, să fie făcute mai multe anunțuri privind trimiterea unor pachete de arme și echipamente Kievului, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării. Întrunirea va avea loc miercuri, relatează CNN.

Oficialii ucraineni au avertizat că Rusia câștigă teren în regiunea Donbas din estul Ucrainei, în special în orașul Severodonețk, unde s-au dat cele mai grele lupte din ultima vreme. Fără un aflux de mai multe arme, unii oficiali ucraineni au declarat că va fi din ce în ce mai dificil să fie oprit avansul progresiv al Rusiei sau să fie recuperat terenul din regiune ocupat de ruși.

„Auzim ce spun, auzim absolut tot ce spun”, a declarat înaltul oficial din domeniul apărării, care a vorbit despre „urgența” reuniunii de joi de la Bruxelles a grupului.

Oficialul nu a vrut să detalieze ce țări vor anunța noi pachete de securitate sau ce vor include aceste transporturi, dar a precizat că SUA lucrează „foarte îndeaproape” cu alte state pentru a-și da seama de ce au nevoie forțele armate ucrainene și apoi să găsească acele sisteme pe care să le trimită.

Oficialul nu a vrut să spună nici dacă SUA vor anunța un nou pachet militar de sprijin, dar a spus că administrația președintelui american Biden lucrează deja la următorul pachet.

„Este o bătaie constantă a tobelor pentru că este o bătălie constantă” cu „cerințe urgente în continuă evoluție”, a declarat oficialul unui grup de reporteri care călătoreau cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin.

Administrația Biden a anunțat cel mai nou pachet de arme pe 1 iunie, care include sistemul HiMARS (High Mobility Artillery Rocket System), un sistem capabil să lanseze un val de rachete pe care Ucraina îl solicitase de urgență de săptămâni întregi. Pachetul de 700 de milioane de dolari face parte din pachetul mai larg de ajutor de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, care a primit sprijin bipartizan în Congresul american.

Un britanic care a luptat împotriva forțelor ruse în Ucraina a fost ucis după ce a fost lovit de focuri de mortiere, a dezvăluit o anchetă citată de BBC.

Scott Sibley, în vârstă de 36 de ani, din North Lincolnshire, a fost ucis pe 22 aprilie după ce poziția sa a fost atacată de artilerie, în regiunea ucraineană Mikolaiv.

El a murit din cauza „rănilor provocate de fragmente penetrante” la nivelul pieptului și al abdomenului, a anunțat Oxfordshire Coroners’ Court.

Sibley, care a părăsit armata britanică în urmă cu aproximativ cinci ani, a plecat în Ucraina în luna martie. El a fost primul britanic al cărui deces în conflict a fost confirmat.

O anchetă completă urmează să se desfășoare pe 15 noiembrie.

Forțele ruse au pus stăpânire pe universitatea din Kherson și au răpit un prorector al instituției de învățământ superior, potrivit publicației locale Most, citată de The Kyiv Independent.

Most scrie marți că armata rusă l-a răpit pe prorectorul Universității de Stat din Herson, Maksym Vinnyk, cu ajutorul a doi colaboraționiști.

Maksym Vinnyk a fost dus într-o direcție necunoscută.

Vinnyk are un handicap și are nevoie de acces la asistență medicală, conform articolului din presa locală.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat marți înainte de a pleca spre baza Mihail Kogălniceanu de la Constanța, că vine în România în semn de susținere a soldaților francezi aflați în țara noastră de câteva luni, a transmis Palatul Elysee.

„Dragi compatrioți, voi fi în România în această seară pentru a-i sprijini în numele dumneavoastră pe soldații noștri care sunt dislocați acolo de câteva luni. Acesta era angajamentul pe care mi-l luasem față de ei”, a spus Macron înainte de a pleca în România, chiar de pe Aeroportul Paris-Orly.

El a precizat că trupele franceze sunt mobilizate în România „pentru a ne proteja granița din estul Uniunii Europene și pentru a evita prelungirea războiului din Ucraina”, declanşat de Rusia acum patru luni.

Mai multe detalii: Emmanuel Macron, înainte de vizita în România: Franța este prezentă acolo pentru a evita extinderea războiului

NATO trebuie să decidă să-şi consolideze flancul estic la apropiatul summit de la Madrid, pe fondul temerilor provocate de agresiunea rusă în Ucraina, consideră preşedintele polonez Andrzej Duda, potrivit Agerpres.

„Ceea ce intenţionăm să realizăm la summit (reuniunea de la Madrid, n.r.) este ca NATO să-şi sporească prezenţa pe flancul estic… Vrem ca NATO să-şi sporească trupele în partea noastră de Europă, adică pe flancul estic al Alianţei”, a afirmat şeful statului polonez, într-o conferinţă de presă desfăşurată luni la Varşovia, conform site-ului thenews.pl.

El a adăugat că „aceasta înseamnă nu numai Polonia, ci şi alte ţări de la limita estică, dacă guvernele lor înţeleg necesitatea unei prezenţe mai mari a NATO”.

Capitala Spaniei va găzdui summitul NATO în perioada 28-30 iunie.

În urmă cu patru zile, Andrzej Duda a făcut o pledoarie pentru consolidarea flancului oriental al NATO atunci când a participat la Summitul Bucureşti 9 (B9), organizat la Palatul Cotroceni. Formatul Bucureşti 9 reuneşte nouă state din flancul de est al NATO: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

Gigantul rus din domeniul energiei Gazprom a anunțat că dorește să limiteze livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1 către Germania la 100 de milioane de metri cubi pe zi. Gazoductul poate transporta în mod normal 167 de milioane de metri cubi de gaz, scrie Sky News.

Într-o declarație publicată pe Telegram, compania a adăugat că acest lucru se datorează „întârzierii returnării unităților de compresoare de gaz de la reparațiile” efectuate de către grupul german Siemens, precum și „defecțiunilor tehnice ale motoarelor”.

Livrările de gaze rusești către Europa au scăzut semnificativ de la intrarea în vigoare a sancțiunilor europene împotriva Moscovei, impuse din cauza războiului rus declanșat în împotriva Ucrainei.

Pentru Germania, Nord Stream 1 este principala conductă de aprovizionare cu gaz rusesc. Ministerul german al Economiei a declarat că securitatea aprovizionării „continuă să fie garantată în prezent”.

„Monitorizăm situația și examinăm faptele”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Ministerului german al Economiei și Protecției Climei.

Președintele rus Vladimir Putin speră în continuare să cucerească marea majoritate a teritoriului Ucrainei, în ciuda eșecurilor de la începutul invaziei, afirmă subsecretarul american pentru politica de apărare, Colin Kahl, potrivit Sky News și The Guardian.

Dar oficialul american crede că speranțele președintelui rus diferă destul de mult de realitate.

„Cred în continuare că are planuri pentru o parte semnificativă din Ucraina, dacă nu pentru întreaga țară. Acestea fiind spuse, nu cred că poate atinge aceste obiective”, a declarat Kahl.

„Este posibil să obțină câștiguri tactice ici și colo. Ucrainenii rezistă. Nu cred că rușii au capacitatea de a atinge aceste obiective grandioase”, a precizat Colin Kahl.

La începutul invaziei, Rusia a sperat să cucerească Kievul printr-o lovitură fulgerătoare și să răstoarne guvernul.

Cu toate acestea, după săptămâni de lupte intense și greșeli ale armatei ruse, forțele Moscovei au fost nevoite să se retragă din nordul Ucrainei.

În schimb, acestea și-au reorientat eforturile spre estul Ucrainei, acolo unde trupele ucrainene și separatiștii proruși se luptă încă din 2014, când Rusia a anexta Peninsula Crimeea.

Serviciile speciale ucrainene avertizează că ocupanții ruși ar putea publica în următoarele zile un material video pentru a-i discredita pe apărătorii de la Mariupol, scrie Ukrainska Pravda citând surse din rândul acestor servicii.

„Declarații publice și înregistrări cu garnizoana Mariupol, care se află acum în satul Olenivka (teritoriu ocupat temporar și controlat de militanții proruși – n.r.), ar putea apărea în zilele următoare. Este posibil ca acestea să lanseze informații care ar putea fi false”, au precizat sursele citate.

Sursele Ukrainska Pravda au lăsat să se înțeleagă că ocupanții îi pot convinge pe apărătorii ucraineni să facă declarații care vor fi în interesul propagandei ruse.

Roman Ratushnyi, un activist proeminent din Ucraina, a fost ucis în luptele din apropierea orașului Izium, informează Sky News și The Kyiv Independent.

Acesta ar fi împlinit, peste o lună de zile, vârsta de 25 de ani.

Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat moartea activistului într-un mesaj pe Twitter, în care afirmă: „Eroii nu mor! Glorie Ucrainei!”

News that Roman Ratushnyi, one of the student protesters beaten by police on the first night of Maidan revolution, has been killed fighting in the east. I interviewed him a couple of times, and spoke to him a week ago. Very sharp, bright guy. He was 24. pic.twitter.com/NRchCgeOFp

— Oliver Carroll (@olliecarroll) June 14, 2022

Roman Ratushnyi a fost un participant activ la Revoluția EuroMaidan, pe când avea doar 15 ani, precum și liderul organizației non-profit „Să protejăm Protasiv Yar”, care a luptat împotriva construcțiilor ilegale într-un parc natural din Kiev.

Când a început războiul total, Ratushnyi s-a înrolat în armată. El a fost ucis în apropiere de Izium, în regiunea Harkov, pe data de 9 iunie.

Rest in peace, @ratushnyi_r. He was 24. Roman was among the students dispersed by Berkut police on Maydan on Nov 30, 2013. He led the initiative against illegal construction in Kyiv. Fought for Kyiv, in the Sumy region, & near Izyum. Died heroically defending Ukraine /1 pic.twitter.com/NMyHkeFTHg

— Olena Halushka (@OlenaHalushka) June 14, 2022

Zeci de jurnaliști britanici, reprezentanți ai mass-media și personalități din industria de apărare a marii Britanii au primit interdicția de a intra pe teritoriul Rusiei, informează Sky News, CNN și The Guardian. „Lista de interdicție” actualizată interzice intrarea în țară unui număr de 49 de cetățeni britanici.

Această listă include 29 de jurnaliști și 20 de cetățeni britanici despre care Rusia consideră că sunt asociați cu industria de apărare britanică, potrivit unei declarații a Ministerului rus de Externe.

Jurnaliști de la organizații media precum Sky News, BBC News, The Guardian și The Times se numără printre cei care au primit interdicții personale.

Corespondentul-șef al Sky News, Stuart Ramsay, și prezentatoarea Sophy Ridge au fost interziși pe teritoriul Rusiei, la fel ca și Clive Myrie și Orla Guerin de la BBC News și prezentatoarea Cathy Newman de la Channel 4 News. Pe listă a fost inclus și directorul general al BBC, Tim Davie. Și editorii Daily Telegraph și Daily Mail au primit interdicția.

Ministerul rus de Externe a precizat că interdicția este un răspuns la sancțiunile occidentale și la presiunea exercitată asupra instituțiilor ruse de presă din străinătate.

Instituția de la Moscova a mai susținut că jurnaliștii au fost implicați în „diseminarea deliberată de informații false și unilaterale despre Rusia și evenimentele din Ucraina și Donbas”.

Șeful Statului Major al Marinei Militare britanice, Ben Key, și personalități de rang înalt din cadrul firmelor de apărare și aerospațiale BAE Systems și Thales UK se numără printre cei incluși pe listă.

Toate podurile spre orașul Severodonețk din estul Ucrainei au fost distruse. O serie de imagini din satelit, înregistrate pe 11 iunie de către companie americană Maxar Technologies, arată amploarea pagubelor provocate podurilor din oraș și drumurilor din jur, scrie BBC.

Unele dintre poduri sunt vizibil deteriorate, în timp ce altele nu par să se fi prăbușit complet în momentul în care au fost făcute fotografiile.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Aproximativ 15.000 de civili au rămas în Severodonețk și în orașul vecin Lisichansk, potrivit guvernatorului regiuni Luhansk, Serhiy Haidai.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lupta pentru orașul Severodonețk poate decide rezultatul războiului din estul țării, iar costul uman de acolo este „foarte ridicat”.

Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a declarat că guvernul de la Londra „lucrează din răsputeri” pentru a asigura eliberarea celor doi britanici condamnați la moarte după ce au fost luați prizonieri în Ucraina, relatează Sky News.

Aiden Aslin și Shaun Pinner luptau pentru partea ucraineană înainte de a fi capturați de separatiștii pro-ruși.

Aceștia au fost condamnați la moarte de un tribunal din autoproclamata Republică Populară Donețk, după ce au fost acuzați că sunt „mercenari” străini.

Vorbind pentru Radio BBC, Liz Truss a spus: „Voi face tot ceea ce este necesar pentru a asigura eliberarea lor”.

„Am dat asigurări familiilor lor că voi face tot ceea ce poate fi mai eficient pentru a reuși eliberarea lor și nu am de gând să vorbesc despre strategia noastră în direct”, a precizat ;efa diplomației britanice.

Aceasta a nu a exclus posibilitatea de a negocia direct cu separatiștii proruși, dar a spus că „cea mai bună cale” o reprezintă implicarea Kievului în aceste discuții.

Liz Truss a fost, de asemenea, nevoită să își apere sprijinul declarat anterior pentru britanicii care merg să lupte alături de armata ucraineană.

Atât Aslin, cât și Pinner au trăit în Ucraina încă dinaintea invaziei ruse.

Ministerul rus al Apărării a cerut marți luptătorilor ucraineni din orașul Severodonețk să depună armele „așa cum s-a întâmplat deja cu camarazii voștri care s-au predat anterior în Mariupol”, relatează CNN.

„Facem apel la autoritățile oficiale de la Kiev să dea dovadă de prudență și să dea instrucțiuni corespunzătoare militanților să înceteze rezistența lor fără sens și să se retragă de pe teritoriul uzinei Azot”, a transmis ministerul, într-un comunicat de presă.

Ministerul Apărării de la Moscova a precizat că este pregătit să desfășoare miercuri o „operațiune umanitară” pentru a evacua civilii de la uzina chimică Azot, aflată sub control ucrainean, către teritoriul rusesc din nord.

„Armata rusă și-a anunțat disponibilitatea de a desfășura o operațiune umanitară pentru evacuarea civililor din Azot în direcția nord”, spre orașul Svatove, în teritoriul ocupat de armata rusă, a precizat ministerul, adăugând că Rusia va deschide un coridor de evacuare a civililor miercuri, între orele 8.00 și 20.00, ora Moscovei.

Șeful ucrainean al administrației militare din Severodonețk a declarat marți că puțin peste 500 de civili continuă să se adăpostească în uzina chimică Azot, care se află încă sub control ucrainean și despre care autoritățile spun că a fost ținta unor bombardamente intense efectuate de către forțele ruse.

Ministerul rus al Apărării a susținut că Ucraina a cerut un coridor pentru a evacua civilii către teritoriul controlat de Kiev, în orașul Lisichansk, dar a precizat că „nu este posibilă evacuarea în siguranță în această direcție”, deoarece toate cele trei poduri principale sunt impracticabile.

Serhiy Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat luni că traversarea între orașele Severodonețk și Lisichansk este acum „dificilă, dar nu imposibilă”, iar autoritățile ucrainene au spus marți că evacuările au fost lente, dar încă posibile, din cauza bombardamentelor constante.

Solicitând luptătorilor ucraineni să se predea, Ministerul rus al Apărării a precizat că va garanta „păstrarea vieților și respectarea tuturor normelor Convenției de la Geneva pentru tratamentul prizonierilor de război, așa cum s-a întâmplat cu tovarășii dumneavoastră care s-au predat anterior la Mariupol”.

Șase persoane au fost rănite marți de bombardamente într-un oraș rusesc de la granița cu Ucraina, a anunțat guvernatorul regional din Briansk, Alexander Bogomaz, potrivit Reuters și Sky News.

Incidentul a avut loc în orașul Klintsy, situat la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Ucraina, în regiunea Briansk.

Guvernatorul regional Alexander Bogomaz a scris, pe aplicația de mesagerie Telegram, că numărul răniților a crescut la șase, de la un bilanț anterior de patru.

„Cei răniți au răni de șrapnel”, a scris Bogomaz. „Toți au fost internați la un spital local. Starea lor este stabilă”, a precizat guvernatorul rus.

Reuters și Sky News precizează că nu au reușit să verifice imediat aceste afirmații.

Locuitorii au postat pe rețelele de socializare imagini cu un elicopter militar rusesc care zbura deasupra orașului și au raportat că electricitatea și apa au fost întrerupte.

Oficialii din regiunile rusești de la granița cu Ucraina au raportat în ultimele săptămâni cazuri de bombardamente transfrontaliere care au avariat clădiri rezidențiale și au rănit unele persoane.

Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât mai multe rachete rusești deasupra regiunii Ternopil, a anunțat marți guvernatorul regional Volodymyr Trush, potrivit The Kyiv Independent.

Conform datelor preliminare, nu s-au înregistrat victime sau pagube civile, a precizat Volodymyr Trush, care a îndemnat oamenii să se ascundă în adăposturi în timpul raidurilor aeriene.

Sâmbătă, 11 iunie, armata rusă a atacat orașul Ciortkiv din regiunea Ternopil, rănind 23 de persoane.

Invazia rusă în Ucraina va crea o penurie de grâu la nivel mondial pentru cel puțin trei sezoane, deoarece va ține o mare parte din recolta ucraineană departe de piețe, împingând prețurile la niveluri record, a declarat ministrul ucrainean al Agriculturii pentru Reuters.

Ucraina, cunoscută uneori ca fiind coșul de pâine al Europei, are rutele maritime de export de cereale blocate de flota rusă și se confruntă cu o multitudine de alte probleme, de la câmpuri de grâu minate până la lipsa de spațiu de depozitare a cerealelor.

„Ucraina va ieși de pe piață pentru o lungă perioadă de timp”, a prezis ministrul Agriculturii, Mykola Solskyi, într-un interviu.

„Acum vorbim despre trei recolte de grâu în același timp: nu putem scoate recolta de anul trecut, nu putem să o recoltăm și să o scoatem pe cea actuală și nici nu dorim în mod deosebit să o semănăm pe următoarea”, a declarat oficialul guvernamental pentru Reuters.

Ucraina cultivă în mod tradițional grâu de iarnă, pe care fermierii încep să îl semene de la sfârșitul verii, dar anul acesta producătorii au mari îndoilei în privința semănatului acestei culturi, deoarece exporturile sunt foarte dificile.

Fermierii au trecut deja la cultivarea floarea-soarelui în locul porumbului în această primăvară, deoarece oleaginoasele cântăresc mai puțin la hectar, dar se vând mai bine. O trecere similară s-ar putea întâmpla și de la grâu, a precizat Solskyi.

El a spus că floarea-soarelui și rapița sunt foarte solicitate în Europa și că aceste două culturi agricole „vor înlocui totul, vor curăța totul – atât grâul, cât și porumbul”.

„Părerea mea… este că scăderea suprafeței de grâu de iarnă (pentru recolta din 2023) pe teritoriul aflat sub controlul nostru ar putea fi un procent semnificativ”, a spus el.

Ucraina a însămânțat un total de 6,5 milioane de hectare de grâu de iarnă pentru recolta din 2022, dar doar 5 milioane de hectare au putut fi treierate de fermierii de pe teritoriul controlat de guvern.

Rămân cel puțin 5 milioane de tone de grâu de pe cele 1,5 milioane de hectare rămase în teritoriile ocupate care nu pot fi recoltate, a declarat Solskyi.

Chiar și fără acest deficit, stocurile de grâu ale Ucrainei ar putea ajunge la 23 de milioane de tone, cu un consum intern de 5 milioane.

Ucraina obișnuia să exporte până la 6 milioane de tone de cereale pe lună în timp de pace, dar blocarea porturilor maritime a redus volumul la 300.000 de tone în martie și la aproximativ 1 milion de tone în aprilie.

Locuitorii din orașul Selîdove din regiunea Donețk au stat la coadă pentru a primi ajutor umanitar, în timp ce zona continuă să se confrunte cu lupte grele, relatează Sky News.

Olesya Novytska, șefa adjunctă a comunității teritoriale Selîdove, a declarat că situația umanitară este „stabilă”, dar că nu există suficiente pachete cu alimente pentru a fi distribuite tuturor.

Zona se află încă sub controlul autorităților ucrainene, în ciuda luptei acerbe pentru regiunea Donețk.

Ambele părți au afirmat că bombardamentele s-au intensificat în ultimele zile.

Germania va înființa un registru național pentru activele care fac obiectul sancțiunilor sau care au origini neclare, ca parte a eforturilor de a face mai eficiente sancțiunile împotriva Rusiei, a anunțat cancelarul federal Olaf Scholz, potrivit The Guardian și CNN.

Germania plănuiește, de asemenea, să înființeze o linie telefonică specială pentru denunțători, a adăugat Scholz în timpul unui discurs ținut la o reuniune a Grupului de Acțiune Financiară Internațională de la Berlin.

„Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a scos la iveală faptul că sancțiunile trebuie să fie mai eficiente, în special împotriva oligarhilor din străinătate”, a declarat Scholz marți.

„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei marchează un punct de cotitură pentru noi toți, deoarece amenință însăși ordinea globală”, a reiterat cancelarul german.

Ucraina va trebui să reducă drastic cheltuielile publice dacă nu va primi mai mult ajutor financiar extern, deoarece veniturile bugetare ale țării acoperă mai puțin de jumătate din cheltuielile care au urmat invaziei ruse, a afirmat șeful comisiei financiare a Parlamentului ucrainean, Danylo Hetmantsev, potrivit The Guardian.

„Trebuie să împrumutăm 5 miliarde de dolari (4,1 miliarde de lire sterline) lunar. Dacă nu-i obținem, va trebui să reducem cheltuielile”, a declarat Hetmantsev.

Acesta a precizat că guvernul ucrainean a colectat 101 miliarde de grivne (2,8 miliarde de lire sterline) din impozite în luna mai, dar a trebuit să cheltuiască 250 de miliarde de grivne (7 miliarde de lire sterline) pentru a finanța armata și a sprijini oamenii care au fost obligați să își părăsească locuințele sau ale căror case au fost distruse.

Germania trebuie să respingă un „echilibristica” între Ucraina și Rusia și să ofere certitudine în privința sprijinului său pentru Kiev, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat postului german de televiziune ZDF, potrivit CNN.

„Cred că există o anumită doză de scepticism în ceea ce privește relația conducerii germane cu Ucraina”, a spus Zelenski. „Și nu cred că acest scepticism a apărut odată cu Olaf Scholz. Nu cred că este ceva nou”, a adăugat liderul ucrainean.

„Cred că acest scepticism față de noi se referă în principal la viitoarea noastră apartenență la Uniunea Europeană sau la NATO. Tot acest scepticism a existat și înainte de domnul Scholz. Din păcate, aceasta era atitudinea. Și cred că această atitudine se va schimba”, a continuat el.

Germania s-a angajat să furnizeze armament greu Ucrainei, dar s-a confruntat cu critici susținute din partea conducerii ucrainene pentru presupuse atitudini echivoce și livrări lente.

„Avem nevoie ca cancelarul Scholz să ne dea certitudinea că va sprijini Ucraina”, a precizat Zelenski, într-o transcriere a interviului, distribuită de biroul său.

„El și guvernul său trebuie să aleagă nu să facă un act de echilibristică între Ucraina și Federația Rusă, ci să aleagă care este prioritatea lor. Consider că poporul german a făcut această alegere, dar este întotdeauna dificil pentru conducere, deoarece există multe provocări diferite. Înțeleg acest lucru. Cu toate acestea, contez foarte mult pe schimbarea de atitudine”, a adăugat președintele ucrainean.

Liderul încarcerat al opoziției ruse Aleksei Navalnîi, 46 de ani, a fost transferat din închisoarea de maximă securitate în care se afla până acum într-un loc necunoscut, a declarat, marţi, un colaborator apropiat, citat de Reuters.

„Unde este Aleksei în prezent şi în ce colonie este transferat, nu ştim”, a declarat Leonid Volkov, un opozant în exil şi colaborator al disidentului, într-o postare pe contul său de Telegram.

Aleksei Navalnîi, condamnat inițial la o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare, a primit la 24 martie încă nouă ani de închisoare, Moscova acuzându-l de fraudă și sfidare a instanței.

Mai multe detalii: Rusia l-a transferat pe opozantul Aleksei Navalnîi într-o locație necunoscută

Ocupanții ruși au furat aproape 2.000 de tone de cereale din întreprinderile din regiunea Zaporojie, două proceduri penale fiind deschise în legătură cu acest furt, a anunțat marți biroul de presă al Procuraturii Generale a Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

Ancheta preliminară în cadrul acestor două proceduri penale privind încălcările legilor și cutumelor de război este efectuată de către anchetatorii Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din regiunea Zaporojie, sub îndrumarea procedurală a Procuraturii din această regiune.

„Potrivit anchetei, în cursul lunilor mai și iunie, militarii ruși au forțat angajații unei sucursale a uneia dintre companiile din districtul ocupat Vasylivka, sub amenințarea violenței fizice, să încarce grâu în vehicule fără plăcuțe de înmatriculare marcate cu litera «Z» [această literă este folosită de armata rusă și de forțele de ocupație ruse – n.r.]”, a transmis Procuratura Generală a Ucrainei, într-un comunicat publicat pe Telegram.

Conform sursei citate, rușii au furat peste 1.200 de tone de cereale din întreprindere și le-au expediat într-o direcție necunoscută.

De asemenea, în zilele de 8-9 iunie, trupele ruse înarmate cu arme automate au furat aproape 500 de tone de semințe de floarea-soarelui din depozitele unei întreprinderi agricole din satul Nesteriantsi, din districtul Polohy, precizează Procuratura Generală

Un atac efectuat marți de trupele ruse asupra regiunii Liov a rănit patru persoane, a aunțat guvernatorul regional Maksym Kozytskyi, conform The Kyiv Independent.

Potrivit lui Kozytskyi, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât o rachetă rusească deasupra orașului Zolociv. Resturile rachetei au căzut peste o fabrică de cărămizi, rănind patru persoane, inclusiv un copil, a anunțat guvernatorul regiunii Liov, pe contul său de Telegram.

„Starea victimelor a fost evaluată de medici ca fiind ușoară și moderată. Racheta a fost lansatp din sud-est”, a precizat oficialul ucrainean.

Apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât o rachetă rusească deasupra regiunii Hmelnîțkîi, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit guvernatorului acestei regiuni, Serhiy Hamaliy, resturile rachetei au căzut pe un câmp. Deocamdată nu au fost raportate victime.

Armata rusă a anunțat că va stabili miercuri un coridor umanitar pentru a evacua civilii de la uzina Azot din orașul Severodonețk, informează The Moscow Times și The Kyiv Independent.

„Ghidate de principiile umanității, forțele armate ruse și formațiunile din Republica Populară Luhansk sunt pregătite să organizeze o operațiune umanitară de evacuare a civililor”, a anunțat marți Ministerul rus al Apărării, adăugând că civilii vor fi transportați în regiunea separatistă Luhansk.

Potrivit guvernatorului regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, în jur de 500 de civili, inclusiv 40 de copii, au rămas în uzina chimică Azot. Recentele bombardamente rusești asupra acestei uzine au provocat o scurgere de petrol, ceea ce a dus la un incendiu de proporții pe data de 11 iunie.

Mai multe detalii: „Ghidată de principiile umanității”, Rusia se oferă să evacueze civilii aflați în uzina Azot din Severodoneţk

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că el crede că Rusia, dacă i se va da ocazia, își va extinde ambițiile în Ucraina dincolo de regiunile Donețk și Luhansk din estul țării, cunoscute sub numele de Donbas, relatează CNN.

„Sunt sigur că, dacă Ucraina nu este suficient de puternică, vor merge mai departe”, a spus liderul de la Kiev, în timpul unei conferințe online de presă cu jurnaliștii danezi. „Le-am arătat puterea noastră. Și este important ca această forță să fie demonstrată, împreună cu noi, și de partenerii noștri occidentali”, a adăugat Zelenski.

Președintele ucrainean a făcut din nou apel la livrarea mai multor arme din partea națiunilor occidentale. El a declarat că este recunoscător pentru ceea ce a fost deja trimis, dar „trebuie să vină mai repede” dacă aliații Ucrainei vor să împiedice ambițiile teritoriale ale Rusiei.

La începutul invaziei, forțele ruse au atacat și ocupat mai multe suburbii ale Kievului, dar apoi Kremlinul și-a retras trupele din jurul capitalei pentru a se concentra în estul țării. Iar la începutul lunii iunie, Rusia a tras cinci rachete de croazieră spre capitala Kiev, potrivit armatei ucrainene.

„Au fost deja la Kiev”, a spus Zelenski despre ruși. „Au văzut primirea noastră și «ospitalitatea» noastră de acolo. Și, bineînțeles, au ideea de a ocupa întreaga țară. Au demonstrat acest lucru în primele săptămâni de război. Acesta este obiectivul lor”, a punctat liderul ucrainean.

Antrenamentul trupelor ucrainene în vederea folosirii obuzierelor germane de tip Panzerhaubitze 2000 va fi finalizat în curând, deschizând calea pentru utilizarea acestora în războiul din Ucraina, a anunțat marți ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, potrivit agenției Reuters, preluată de news.ro.

”Instruirea pentru folosirea obuzierelor Panzerhaubitze 2000 va fi finalizată în curând, astfel încât să poată fi folosite în luptă în Ucraina”, a afirmat Christine Lambrecht, în timpul unei vizite la o bază militară din oraşul Rheinbach din vestul Germaniei.

Guvernul federal al Germaniei a anunţat la începutul lunii mai că intenţionează să livreze Ucrainei şapte obuziere blindate de tip Panzerhaubitze 2000. Aceste obuziere sunt piese de artilerie grea care pot trage până la 40 de kilometri.

Armata ucraineană are suficiente muniții și arme, dar are nevoie de mai multe arme cu rază lungă de acțiune, le-a declarat marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski jurnaliștilor danezi, potrivit Reuters.

„Avem suficiente arme. Ceea ce nu avem suficient sunt armele care ating cu adevărat raza de acțiune de care avem nevoie pentru a reduce avantajul echipamentului Federației Ruse”, a spus Zelenski, în cadrul unui briefing de presă online organizat de editura daneză Berlingske Media.

În vreme ce executivul european este determinat să susțină acest pas important în lungul drum al aderării Ucrainei la UE, cel puțin trei state membre se opun, scrie Politico.

Comisia Europeană va recomanda ca Ucraina să primească statutul de țară candidată la aderare, au precizat mai multe surse oficiale familiare cu deliberările care au avut loc luni pe această temă la Bruxelles, mai scrie publicația europeană.

Dezbaterea din Colegiul Comisarilor a venit după o vizită surpriză efectuată sâmbătă la Kiev de Ursula von der Leyen, a doua călătorie a șefei executivului european în Ucraina, de la debutul invaziei.

Mai multe detalii: Comisia UE va recomanda ca Ucraina sa primească statutul de candidat la aderare, dar decizia finală rămâne la statele membre

Conflictul dintre Rusia și Ucraina ar putea crea „noi vulnerabilităţi” în Europa în ceea ce traficul și consumul de droguri, determinând schimbarea rutelor de distribuție și crescând numărul persoanelor expuse la stupefiante din cauza traumelor, a avertizat marţi agenţia antidrog a UE, potrivit Reuters.

Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) a subliniază într-un raport anual că multe persoane care au suferit un „stres psihologic sever” în timpul conflictului ar putea fi mai vulnerabile la abuz de substanțe, pe viitor.

Traficanţii de droguri ar putea încerca rute alternative pentru a evita zonele cu securitate sporită, în timp ce serviciile de sănătate din ţările europene, în special cele care se învecinează cu Ucraina, ar putea fi puse sub presiune din cauza consumatorilor de droguri care fug de conflict și au nevoie de sprijin.

Mai multe detalii: Conflictul din Ucraina ar putea amplifica problema drogurilor în Europa, avertizează agenția antidrog a UE

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării, Igor Konaşenkov, a declarat, marți, că peste 30 de militari ucraineni au încercat să se predea într-una dintre regiunile Republicii Populare Doneţk, au fost împuşcaţi în spate, informează Interfax.ru.

„După desfășurarea pregătirilor pentru ofensiva trupelor ruse în zona așezării Novomikhailovka din Republica Populară Donețk, peste 30 de militari ai batalionului 25 al brigăzii 54 mecanizate a Forțelor Armate ale Ucrainei au decis să depună armele și să se predea”, a precizat Igor Konașenkov.

Oficialul rus a precizat că militarii ucraineni au apelat prin radio comanda unității ruse, solicitând să înceteze focul și să asigure un coridor pentru a se putea preda.

„În jurul orei 22.00 (n.r. – luni seară), militarii Forțelor Armate ale Ucrainei cu steaguri albe au început să avanseze spre pozițiile rusești. Militarii ucraineni au fost împușcați în spate de un detașament care a ajuns în acel punct pe vehicule blindate. Ca urmare a acestei execuții, 32 de militari ucraineni au fost împușcați mortal”, a spus Igor Konașenkov.

Apelul privind soarta britanicilor condamnați în autoproclamată Republică Populară Donețk (RPD) ar trebui adresat autorităților „țării care a pronunțat sentința”, dar dacă autoritățile britanice se îndreaptă către Rusia, atunci Moscova va fi gata să le asculte cu cea mai mare atenție, a spus, marți, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Vladimir Putin.

„Nu, nu au făcut-o, acesta este primul lucru. În al doilea rând: trebuie să se adreseze, desigur, autorităților țării a cărei instanță a pronunțat verdictul, iar aceasta nu este Federația Rusă”, a afirmat Dmitri Peskov, răspunzând la întrebarea dacă autoritățile britanice abordează Rusia cu privire la soarta supușilor britanici condamnați la moarte în RPD.

În ceea ce privește posibilitatea ca Moscova să joace un rol de mediator în această chestiune, Peskov a precizat: „Dar, desigur, totul va depinde de apelurile de la Londra. Și sunt sigur că partea rusă va fi pregătită să le asculte”.

Pe 9 iunie, Curtea Supremă a RPD i-a condamnat la moarte pe britanicii Aiden Aslin și Sean Pinner, precum și pe marocanul Brahim Saadoun, care se predase în Donbass, sub acuzația că sunt mercenari.

Mai multe detalii: Kremlinul spune că separatiștii vor asculta apelul Regatului Unit privind luptătorii britanici condamnați la moarte

Șeful Administraţiei Militare din Severodoneţk, Oleksandr Struik, a transmis, marți, că se continuă evacuarea civililor din Severodoneţk ori de câte ori se mai liniştesc confruntări armate ”extrem de puternice”, informează CNN.

„Evacuări au loc în orice minut în care este linişte sau există o posibilitate de transportare. Căile de conectare cu oraşul sunt destul de dificile, dar există”, a spus Oleksandr Struik.

Potrivit oficialului ucrainean, peste 500 de civili se află în continuare în uzina chimică Azot, bombardată intensiv de către armata rusă.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Interne a anunțat, marți, într-un comunicat pe Telegram, că în regiunea Donețk, trupele ruse au bombardat opt ​​așezări în ultimele 24 de ore, ucigând și rănind civili și distrugând clădiri.

Potrivit Ministerului de Interne, pe 13 iunie, invadatorii ruși au lovit Donețk cu rachete de croazieră, cu artilerie, aruncătoare de grenade uragan și cu focuri trase de pe tancuri.

Avdiivka, Bakhmut, Dobropillia, Tonenke, Novoselivka Persha, Netaylove, Kurakhivka și Niu York au intrat sub focul inamicului, mai multe cxlădiri fiind distruse.

De asemenea, în urma bombardamentelor, au fost raportați morți și răniți printre civilii din aceste localități.

Un raid aerian al forțelor ruse a fost anunțat, marți, în aproape toată Ucraina, cu excepția regiunii Herson, care este ocupată de armata rusă, au precizat autoritățile ucrainene într-un comunicat pe Telegram.

Aproape toată Ucraina se află în zona de pericol a loviturilor cu rachete: la 12:44 a fost adăugat semnalul de alarmă aerian în regiunile Ternopil și Cernăuți, înainte de aceasta acesta fiind activat în regiunile Liov și Donețk.

Natalia Poklonskaia, care a fost eliberată din funcția de adjunct al șefului Rossotrudnichestvo prin decret al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat, marți, că a fost numită consilier al Procurorului General al Rusiei.

„Astăzi (n.r. – marți) am fost numită în funcția de consilier al procurorului general al Federației Ruse Igor Viktorovich Krasnov. Pentru reprezentanții presei, vă informez că ar trebui să contactați serviciul de presă al Parchetului General al Federației Ruse pentru comentarii”, a scris Natalia Poklonskaia pe Telegram.

În vârstă de 34 de ani, Natalia Poklonskaia a fost concediată din funcția de procuror general al Crimeii după ce a criticat războiul din Ucraina, catalogându-l drept o „catastrofă”.

Natalia Poklonskaia a fost timp de câțiva ani procurorul Crimeei și unul dintre personajele principale ale primăverii Crimeei – perioada de tranziție înainte de anexarea peninsulei la Rusia, în 2014.

Ministerul ucrainean al Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar a anunțat, marți, într-un comunicat, că a avut loc, marți, în regiunea Zaporojie, un schimb de militari morți cu Federația Rusă.  

„Ucraina a primit înapoi trupurile a 64 de apărători eroici de la Azovstal pentru înmormântarea lor demnă”, se arată în comunicat.

Operațiunea a fost realizată în cooperare cu Ministerul Reintegrării, Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Serviciul de Securitate al Ucrainei , Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei și alte agenții de aplicare a legii din Ucraina.

Procesul de returnare a cadavrelor soldaților ucraineni morți continuă și are loc în conformitate cu regulile Convenției de la Geneva, se mai specifică în comunicat.

Șeful Roscosmos, Dmitri Rogozin, care a ocupat și funcția de viceprim-ministru rus responsabil de industria de Apărarea, a transmis luni seară un apel șocant la genocid în Ucraina.

„În general, ceea ce a apărut în locul Ucrainei reprezintă o amenințare existențială pentru poporul rus, istoria rusă, limba rusă și civilizația rusă”, a scris Dmitri Rogozin pe Twitter. 

„Dacă nu îi terminăm (n.r. – pe ucraineni) acum, din păcate, bunicii noștri nu au terminat-o cu ei, va trebui să murim, dar la un cost și mai mare pentru nepoții noștri. Așadar, haideți să terminăm cu asta. Odată pentru totdeauna. Pentru nepoții noștri”, a precizat Dmitri Rogozin.

Если не покончим с ними, как, к сожалению, не покончили с ними наши деды, придется погибать, но заканчивать еще большей ценой нашим внукам.
Поэтому давайте лучше мы с этим покончим. Раз и навсегда. Ради наших внуков.

— РОГОЗИН (@Rogozin) June 13, 2022

Kiril Stremousov, adjunct al șefului administrației militaro-civile a Rusiei din regiunea Herson, a anunțat, marți, că vor fi concediați acei oficiali care sabotează munca de pe teren și nu transmit populației poziția cu privire la viitorul regiunii ca parte a Rusiei, transmite TASS.

„Toți cei care sabotează munca locală, toți cei care nu dau o poziție concretă și clară în sate cu privire la dezvoltarea noastră viitoare ca parte a Federației Ruse, vor fi dați afară în curând. Mulți vor fi pur și simplu pedepsiți”, a amenințat Kiril Stremousov .

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoţkii, a anunțat, marți, că țara sa a pierdut un sfert dintre terenurile cultivabile din cauza ocupaţiei ruse a anumitor regiuni, în sud şi est, însă acest lucru nu constituie „o ameninţare la adresa securităţii alimentare” a ţării, informează AFP.

„În pofida pierderii a 25% dintre terenurile cultivabile, structura culturilor semănate anul acesta este mai mult decât suficientă să asigure consumul” populaţiei ucrainene, a precizat Taras Vîsoţkii.

Chiar și în această situație complicată în care o parte importantă de suprafaţă arabilă se află pe mâna ruşilor, „structura actuală a suprafeţelor cultivate nu constituie o ameninţare la adresa securităţii alimentare a Ucrainei”, a asigurat Taras Vîsoţkii.

„Agricultorii ucraineni au reuşit să se pregătească relativ bine de însămânţare, înaintea războiului”, a precizat taras Vîsoțkii.

Șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (DPR), Denis Pușilin, a avertizat că, după bombardarea zonelor rezidențiale din orașul Donețk de către forțele ucrainene, conducerea din regiunea separatistă va apela la ajutorul Rusiei.

„Se folosesc metode de război interzise, ​​zonele locuite sunt bombardate. Toate forțele necesare, inclusiv forțele aliate, inclusiv forțele Federației Ruse, vor fi folosite pentru a contracara acțiunile inamicului”, a precizat Denis Pușilin pe Telegram.

Șeful DPR a făcut apel la conducerile întreprinderilor din zonă să țină angajații într-un mod de lucru la distanță, din cauza riscului bombardamentelor. „În zilele următoare, recomandăm cetățenilor să rămână în locuri sigure și să nu iasă din case”, a spus Denis Pushilin.

Donețk a fost supus bombardamentelor masive pe 13 iunie. Potrivit datelor preliminare, bombardamentul a fost efectuat cu artilerie de calibru mare, în urma exploziilor mai multe case fiind avariate.

32.500 de soldați a pierdut armata rusă de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie, și până în prezent, potrivit ultimei actualizări a situației de pe front prezentată de armata ucraineană. Numărul reprezintă o creștere de 200 de soldați, faă de acum 24 de ore.

De asemenea, armata rusă a pierdut 1.434 de tancuri, 3.503 vehicule blindate, 213 aeronave și 179 de elicoptere.

#Russian losses according to the General Staff of the Armed Forces of #Ukraine. pic.twitter.com/fx2unY9Teb

— NEXTA (@nexta_tv) June 14, 2022

Papa Francisc a criticat din nou Rusia pentru acțiunile sale în Ucraina, declarând că trupele sale au fost brutale, crude și feroce, în timp ce i-a lăudat pe ucraineni pentru că au luptat pentru supraviețuire.

Dar în textul unei conversații pe care a avut-o luna trecută cu editorii presei iezuite, interviu publicat marți, el a mai spus că situația nu este alb-negru și că războiul a fost „poate într-un fel provocat”.

A avut loc o explozie în orașul Klintsy din regiunea Breansk de la granița cu Ucraina. Anterior, o unitate militară din districtul Klintsy a luat foc, arzând o mulțime de echipamente militare, relatează platforma Nexta.

După explozia din Klintsy, un elicopter a putut fi văzut zburând deasupra orașului.

After the explosion in the city of Klintsy (Bryansk region), a helicopter could be seen flying in the sky pic.twitter.com/57ikEJaHi7

— NEXTA (@nexta_tv) June 14, 2022

Oleksandr Sienkevich, primarul orașului Mikolaiv, a anunțat că au avut loc bombardamente în diferite districte și așezări, dar că nu au fost victime.

Evoluțiile de marți dimineață continuă seria de atacuri repetate ale forțelor ruse asupra regiunii din sudul Ucrainei învecinată cu Hersonul deja ocupat de armata rusă din prima parte a războiului.

Kremlinul a transmis că vede „protecția” republicilor populare separatiste pro-ruse Donețk și Luhansk din estul Ucrainei drept obiectivul cheie al campaniei sale militare de aproape 16 săptămâni.

„Protecția republicilor este scopul principal al operațiunii militare speciale în general”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenția de stat rusă Ria Novosti.

Referitor la solicitarea liderul republicii separatiste Donețk de a cere „forțe aliate suplimentare” ca răspuns la ceea ce el a numit bombardamente puternice ale orașelor din regiunea separatistă, Peskov a redirecționat întrebarea către Ministerul Apărării.

Principalul efort operațional al Rusiei rămâne asaltul împotriva orașul Severodonețk din Donbas, iar soldații ruși au făcut probabil mici progrese și în zona Harkov, pentru prima dată în câteva săptămâni, potrivit actualizări zilnice emise de Ministerul Apărării de la Londra.

Pe 10 iunie, primul vicepreședinte al comisiei industriale militare a Rusiei a prezis că cheltuielile de stat pentru apărare vor crește cu 600-700 de miliarde de ruble (10-11,5 miliarde de euro), ceea ce s-ar putea apropia de o creștere cu 20% a bugetului de apărare al Rusiei.

Finanțarea guvernului rus permite ca baza industrială de apărare a țării să fie mobilizată încet pentru a răspunde cerințelor impuse acesteia de războiul din Ucraina.

Cu toate acestea, industria ar putea avea dificultăți să îndeplinească multe dintre aceste cerințe, parțial din cauza efectelor sancțiunilor și a lipsei de expertiză.

Producția Rusiei de optică de înaltă calitate și electronică avansată rămâne probabil problematică și ar putea submina eforturile sale de a înlocui echipamentele pierdute în Ucraina.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 14 June 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/yLAMUTwSGK

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/R1qjlpdsue

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) June 14, 2022

SUA și aliații sunt gata să ofere Ucrainei toate armele de care are nevoie pentru a învinge Rusia, afirmă șeful Pentagonului Lloyd Austin, potrivit transcrierii oficiale a unei declarații avute la Bangkoc în Tailanda.

„Prioritar va fi convocarea Grupului de Contact pentru Apărare al Ucrainei pentru a treia oară. Aceasta va fi o oportunitate importantă de a aduna grupul nostru în creștere de parteneri din întreaga lume pentru a ne asigura că oferim Ucrainei ceea ce are nevoie în acest moment pentru a se apăra împotriva atacului nejustificat și neprovocat al Rusiei, și să privim în viitor pentru a ne asigura că ajutăm Ucraina să construiască și să susțină apărări solide, astfel încât să se poată apăra în următoarele luni și ani”, a declarat Austin.

„Vom auzi direct de la liderii ucraineni conduși de bunul meu prieten și omologul meu, Oleksii Reznikov, și vom lucra pentru a ne intensifica eforturile comune pentru a îndeplini cerințele prioritare ale Ucrainei de a se apăra dacă Rusia își reînnoiește atacul în Donbas”, a mai declarat Lloyd Austin.

Forțele aeriene ucrainene anunță doborârea marți dimineață a două rachete Onyx care se îndreptau spre Odesa, relatează publicația ucraineană 24TV.

„Două rachete Onyx lansate din complexul de rachete de coastă, de pe teritoriul Crimeei ocupate temporar, au fost distruse peste mare de unitatea de apărare aeriană”, a transmis comandamentul sudic al armatei ucrainene.

Cel puțin cinci persoane au fost ucise și 22 rănite, luni, în regiunea separatistă ucraineană Donețk în ceea ce oficialii separatiști au declarat că a fost o creștere a bombardamentelor ucrainene.

Oficialii separatiști și agențiile de presă ruse au raportat mai multe lovituri de artilerie ucrainene, inclusiv asupra unei piețe. Agențiile de presă ruse au raportat ulterior că un obuz a căzut asupra unei maternități din orașul Donețk, declanșând un incendiu și determinând personalul să trimită pacienții în subsol.

Nu a existat o confirmare independentă a niciunuia dintre atacuri și nicio reacție imediată din partea Kievului la aceste relatări.

Agenția de presă de stat rusă TASS a declarat că oficialii separatiști au raportat cinci decese. Liderul separatist din Donețk, Denis Pușilin, s-a angajat să mobilizeze mai multe forțe ruse pentru a contracara Ucraina

Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a publicat o listă a armelor și echipamentului militar de care are nevoie Ucraina în condițiile în care miercuri are loc la Bruxelles o întâlnire a miniștrilor apărării din grupul de contact de sprijin al Ucrainei.

Pe această listă, oficialul ucrainean a inclus: 100 de obuziere cu calibrul de 155mm, 300 de sisteme de lansatoare multiple de rachetă, 500 de tancuri, 2.000 de vehicule blindate și 1.000 de drone.

Being straightforward – to end the war we need heavy weapons parity:

1000 howitzers caliber 155 mm;
300 MLRS;
500 tanks;
2000 armored vehicles;
1000 drones.

Contact Group of Defense Ministers meeting is held in #Brussels on June 15. We are waiting for a decision.

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) June 13, 2022

Într-o declarație pentru BBC, Iuri Sak, un consilier al ministrului ucrainean al apărării, a spus că trupele care apără Severodonețk ar fi fost mai eficiente dacă ar fi primit mai devreme arme grele. Trupele apără orașul „cu ce putem”, dar ar fi „mult mai eficiente în a respinge inamicul și a elibera pământul ucrainean dacă am fi primit până acum mai multe arme grele”.

El a adăugat că avantajul Rusiei este copleșitor – trage în medie 50.000 de cartușe pe zi și crează un „baraj de obuze de mortar, bombardamente aeriene, lovituri cu rachete” asupra Ucrainei.

În ultimele săptămâni, țările occidentale s-au angajat să trimită arme cu rază mai lungă de acțiune la Kiev, inclusiv Marea Britanie care a anunțat pentru prima dată că va trimite sisteme de rachete cu lansare multiplă pentru a ajuta Ucraina să se apere.

Forțele ruse controlează acum cea mai mare parte din Severodonețk, epicentrul bătăliei sângeroase pentru regiunea Donbas din estul Ucrainei, relatează CNN.

„Situația rămâne dificilă. Luptele continuă, dar, din păcate, cea mai mare parte a orașului este sub control rusesc. Unele lupte de poziție au loc pe străzi”, a declarat Serghei Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk, care alcătuiește Donbasul împreună cu regiunea învecinată Donețk.

Forțele ruse au întrerupt toate rutele pentru evacuarea cetățenilor din Severodonețk prin distrugerea ultimului pod care îl leagă de un oraș ținut ucrainean de cealaltă parte a râului.

Serghei Haidai a declarat că aproximativ 70% din oraș se afla sub controlul inamicului. Haidai a descris situația soldaților ucraineni care rezistă în oraș ca fiind „dificilă, dar sub control”. Dar el a spus că distrugerea ultimului pod de peste râu către orașul Lisichansk a însemnat că toți civilii încă din Sievierodonetsk sunt prinși și este imposibil să se livreze provizii umanitare.

Cancelarul german Olaf Scholz a respins luni criticile conform cărora Germania este prea lentă în livrările de armament greu către Ucraina, relatează DPA, citată de Agerpres.

„Vom livra toate armele pe care le-am aprobat”, a declarat Scholz, adăugând că a fost nevoie mai întâi ca forţele ucrainene să fie instruite în folosirea armelor.

„Este vorba de echipament foarte greu. Trebuie să poţi să îl foloseşti, trebuie să fii antrenat pentru asta”, a declarat Scholz, adăugând că soldaţi ucraineni sunt în prezent instruiţi în Germania în acest scop.

Scholz a refuzat să confirme relatările conform cărora ar urma să se deplaseze joi la Kiev, alături de preşedintele francez Emmanuel Macron şi de premierul italian Mario Draghi.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, luni seara, pe Telegram că bătălia pentru Severodonețk este una „înfricoșătoare”, potrivit BBC.

Acesta a vorbit despre Severodonețk, orașul important din punct de vedere strategic din est, pe care forțele ruse sunt aproape de a-l ocupa pe deplin.

„Costul uman al acestei bătălii este foarte mare pentru noi. Este pur și simplu înfricoșător”, a transmis președintele Ucrainei.

„Bătălia pentru Donbas va rămâne cu siguranţă în istoria militară drept una dintre cele mai violente bătălii din Europa”, a subliniat preşedintele ucrainean.

„Avem de-a face cu Răul absolut”, a mai spus el, luni seară, adăgând: „Nu avem de ales decât să mergem înainte şi să ne eliberăm ţara”, ale cărei regiuni ocupate de ruşi în sud şi est se confruntă cu „o blocadă civilizaţională”, ruşii „blocând toate comunicaţiile” spre exterior.

Toate cele trei poduri către oraşul asediat Severodoneţk au fost distruse, a spus guvernatorul regional Serghei Haidai. El a spus că, deşi trupele ruse nu au capturat complet oraşul, iar toate podurile care duc la centrul regional au fost acum distruse, ceea ce face evacuarea rezidenţilor şi transportul aproape imposibil.

Şapte cadavre au fost descoperite luni într-o nouă groapă comună în apropiere de Bucea, unde s-au descoperit cadavre ale unor civili după retragerea armatei ruse din regiunea Kiev, la sfârșitul lui martie, anunţă Poliţia din Kiev, potrivit The Guardian.

Autoritățile au precizat că civilii au fost executaţi cu un glonţ în cap şi că unele dintre vctime aveau mâinile şi genunchii legaţi.

Cadavrele au fost găsite în afara satului Vorzel, la mai puțin de 10 km de Bucha. În acel oraș, a susținut Ucraina, forțele ruse au efectuat execuții sistematice într-o încercare eșuată de a captura capitala.

„Şapte civili au fost torturaţi de către ruşi şi apoi executaţi în mod laş cu un glonţ în cap”, anunţă într-o postare pe Facebook şeful Poliţiei din Kiev, Andrii Nebîtov.

„Mai multe victime aveau mâinile şi genunchii legaţi”, a mai spus acesta el.

Anchetatorii au spus că va dura timp pentru a identifica clar cadavrele, deoarece se află într-o stare acansată de descompunere. Ucraina a anunțat că în aprilie au fost găsite gropi comune care conțineau peste 400 de cadavre.

Toate cele trei poduri către orașul strategic Severodonețk au fost distruse a anunțat, luni seara, guvernatorul regiunii Luhansk, Serghei Haidai.

Acesta a spus că deși trupele ruse nu au capturat complet orașul – care e în prezent epicentrul luptelor dintre ruși și ucraineni , toate podurile care duc spre centrul regional sunt acum distruse, ceea ce face ca evacuarea localnicilor și transportul de bunuri să fie imposibile, potrivit Ukrayinska Pravda.

All bridges leading to Severodonetsk have been destroyed. It is now impossible to evacuate the city and deliver humanitarian aid.

He added that part of Severodonetsk is still controlled by the AFU.

📰Head of #Luhansk regional military administration, Serhiy Hayday pic.twitter.com/ggrR99hUoy

— NEXTA (@nexta_tv) June 13, 2022

„Rușii nu au capturat complet Severodoneţk, o parte a oraşului este aflată sub control ucrainian. Toate podurile care duceau la centrul regional au fost distruse”, a transmis oficialul în această seară pe Telegram.

Urmărește-ne pe Google News