Război în Ucraina, ziua 112 | Kievul susține că a dejucat un atac terorist ce viza conducerea țării

Generalul american Mark Milley, șeful Statului Major al SUA, a declarat că rușii au pierdut aproximativ 20-30% din forța lor blindată în timpul războiului din Ucraina, informează BBC.

„Este semnificativ, este uriaș”, a declarat acesta în fața jurnaliștilor la sediul NATO din Bruxelles.

El a precizat că, deși ucrainenii au fost depășiți în armament și în număr în regiunea estică Donbas, „războiul nu este doar un joc al numerelor, ci și modul în care le folosești”.

Rușii efectuau focuri de armă în masă „fără a obține neapărat un efect militar”, a spus el.

Dar ucrainenii foloseau „tehnici de artilerie mult mai bune” și „duceau o luptă foarte eficientă din punct de vedere tactic, atât cu focuri, cât și cu manevre”, a adăugat el.

De asemenea, el a spus că rapoartele din mass-media potrivit cărora 100 de soldați ucraineni mor în fiecare zi, iar alți 100-300 sunt răniți, sunt „în apropierea evaluărilor SUA”.

Aproape 10.000 de civili ucraineni au fost uciși sau răniți de la izbucnirea războiului, potrivit Organizației Națiunilor Unite, informează BBC.

Cifrele publicate astăzi de Biroul Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului sugerează că 4.452 de civili au fost uciși, în timp ce 5.531 au fost răniți.

De asemenea, 280 de copii au fost ucişi, de la invazia Rusiei în Ucraina.

Cele mai multe dintre decese și răniri au fost cauzate de utilizarea armelor explozive cu o zonă de impact largă, inclusiv bombardamente și lovituri cu rachete, rachete și rachete și lovituri aeriene, precizează OHCHR.

Organizaţia consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari decât cele raportate, numărul victimelor din zonele de lupte grele nefiind încă coroborat.

Generalul american Mark Milley, șefului Statului Major al SUA, a declarat că sistemul de rachete Himars, împreună cu muniția și echipajele instruite, vor fi transferate în Ucraina până la sfârșitul acestei luni, notează BBC.

Acest lucru înseamnă că în câteva săptămâni vor avea artilerie cu rachete cu rază lungă de acțiune antrenată în luptă, a adăugat acesta.

Sistemul Himars poate lansa mai multe rachete ghidate cu precizie asupra unor ținte aflate la o distanță de până la 70 km – mult mai departe decât artileria de care dispune în prezent Ucraina.

SUA au anunţat anterior că au fost de acord să le furnizeze numai după ce au obținut asigurări din partea președintelui ucrainean Zelenski că armele nu vor fi folosite pentru a ataca ținte din interiorul Rusiei.

Generalul Milley a declarat că SUA și aliații au instruit 60 de membri ai personalului ucrainean cu privire la Himars, precum și 420 cu privire la obuzierele M777 și alții cu privire la transportoare blindate de trupe și sisteme aeriene fără pilot.

Potrivit acestuia, comunitatea internațională a furnizat 97.000 de sisteme antitanc – mai multe decât tancurile existente în lume.

Canada va furniza Ucrainei 10 țevi de înlocuire pentru tunurile de artilerie obuzier M777, în cadrul unui nou ajutor militar în valoare de 9 milioane de dolari canadieni, a declarat ministrul apărării din această țară, Anita Anand, informează The Guardian, care preia Reuters.

„Vom continua să lucrăm non-stop pentru a oferi Ucrainei ajutorul militar cuprinzător de care are nevoie pentru a-și apăra suveranitatea și securitatea”, a declarat Anita Anand.

Canada a donat anterior Ucrainei obuzierele M777, iar țevile de înlocuire sunt necesare pentru a le menține raza de acțiune la distanță și precizia.

Generalul Mark Milley, șeful Statului Major al SUA, a declarat că, în ciuda faptului că forțele ruse depășesc ca număr pe cele ucrainene din regiunea Donbas, consolidarea controlului rusesc în estul Ucrainei nu este „o fatalitate”, transmite CNN.

„Nu există inevitabilități în război. Războiul ia multe, multe întorsături. Așa că nu aș spune că este o fatalitate”, a declarat Milley, înainte de a spune că „cifrele îi favorizează clar pe ruși”.

Milley a spus că orașul ucrainean Severodoneţk „este probabil pe trei sferturi luat sau cam așa ceva de forțele ruse”, dar că „ucrainenii se luptă cu ei stradă cu stradă, casă cu casă”.

De asemenea, el a caracterizat faza actuală a războiului ca fiind „o bătălie de uzură foarte severă, aproape ca în Primul Război Mondial”, menționând cum progresul rusesc în regiune a fost „foarte lent, o luptă foarte grea”.

„Rușii s-au lovit de o mulțime de probleme. Au probleme de comandă și control, probleme de logistică. Au probleme de moral, probleme de conducere și o mare varietate de alte probleme”, a declarat Milley. „Iar rușii au suferit enorm de multe pierderi.”

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat că Occidentul s-a „împușcat singur în cap”, încercând să limiteze importurile de energie din câmpurile de petrol și gaze din Siberia, notează The Guardian.

Zakharova a pus în contrast sancțiunile occidentale împotriva Rusiei cu livrările în creştere către China.

„Livrările de energie sunt în continuă creștere. China știe ce vrea și nu se împușcă în picior. În timp ce la vest de Moscova, se împușcă singuri în cap”, a transmis Zakharova.

Ea a declarat că parteneriatul strategic al Moscovei cu Beijingul a rezistat încercărilor Occidentului de a semăna discordie, adăugând că UE a pus la cale un plan „sinucigaș” prin încercarea de diversifica sursele de energie, în afara Rusiei.

Ea a adăugat că resursele diplomatice ale Rusiei au fost deja redirecționate din Europa, SUA și Canada către Asia, Africa și fosta Uniune Sovietică.

Sentințele de condamnare la moarte date celor doi britanici și unui cetățean marocan care au fost capturați în timp ce luptau în Ucraina vor fi un „exemplu clar pentru alți mercenari care luptă pentru Ucraina”, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, informează BBC.

Aiden Aslin și Shaun Pinner au fost capturați luptând alături de armata ucraineană și au fost judecați ca mercenari de către un tribunal rusesc prin procură.

Ei au fost judecați în așa-numita Republică Populară Donețk – o regiune separatistă pro-rusă din estul Ucrainei – alături de un al treilea bărbat, cetățeanul marocan Saaudun Brahim.

Guvernul britanic și procurorul general al Ucrainei au declarat că sentințele încalcă Convențiile de la Geneva.

Ambii bărbați locuiau deja în Ucraina în momentul invaziei ruse, iar familiile lor spun că toți au fost contractați pentru a lupta pentru Ucraina.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că aderarea la Uniunea Europeană „nu poate fi singura soluție pentru stabilitatea” țărilor vecine, precum Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

„În primul rând, pentru că este un proces care este, pe bună dreptate, solicitant și pentru că trebuie, de asemenea, să continuăm să simplificăm Europa noastră, astfel încât să fie mai eficientă”, a declarat Macron în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele moldovean Maia Sandu, miercuri, în capitala Republicii Moldova, Chișinău, conform CNN.

El a subliniat importanța construirii unei comunități politice europene mai largi care să coopereze în probleme-cheie precum apărarea și securitatea, care nu ar înlocui aderarea.

Liderii UE se vor reuni la sfârșitul lunii iunie la Bruxelles pentru a discuta despre cererile de candidatură ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Acesta va fi ultimul summit al UE organizat sub președinția franceză.

„Rolul meu este de a construi un consens”, a declarat Macron.

Franța a luat, de asemenea, inițiativa de a conduce Platforma europeană de sprijinire a Republicii Moldova, care promite țării est-europene un ajutor de 650 de milioane de euro, potrivit lui Macron.

Un atac terorist care viza conducerea Ucrainei a fost dejucat de către agențiile de aplicare a legii, afirmă un ministru al guvernului de la Kiev, conform BBC, care anunţă că informaţia nu a putut fi verificată în mod independent.

„Datorită informațiilor pe care le primim de la sursele noastre operaționale, am reușit să prevenim un act terorist împotriva conducerii țării noastre”, a declarat prim-adjunctul ministrului ucrainean de interne, Evhen Yenin.

Într-un interviu televizat acordat astăzi, citat de agenția de știri Interfax-Ucraina, Yenin spune că nu poate dezvălui niciun detaliu. Dar el spune că „va fi posibil să se povestească despre aceasta în mod semnificativ mai detaliat după victoria” în războiul cu Rusia.

SUA oferă încă un miliard de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina, inclusiv artilerie suplimentară și arme de apărare de coastă, precum și muniție pentru artilerie și sisteme avansate de rachete, a anunțat președintele Joe Biden, conform BBC.

„Am vorbit cu președintele ucrainean. Mi-am reafirmat angajamentul că Statele Unite vor fi alături de Ucraina în timp ce aceasta își apără democrația și își sprijină suveranitatea și integritatea teritorială în fața agresiunii rusești neprovocate”, a spus Biden.

„L-am informat pe președintele Zelenskyy că Statele Unite oferă încă un miliard de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina, inclusiv artilerie suplimentară și arme de apărare de coastă, precum și muniție pentru artilerie și sisteme avansate de rachete de care ucrainenii au nevoie pentru a-și susține operațiunile defensive în Donbas. Am discutat, de asemenea, despre eforturile depuse astăzi la Bruxelles de secretarul Austin pentru a coordona un sprijin internațional suplimentar pentru forțele armate ucrainene”, a continuat preşedintele american, potrivit CNN.

De asemenea, SUA vor oferi 225 de milioane de dolari în asistență umanitară, despre care Biden a spus că vor fi destinate „furnizării de apă potabilă, de medicamente și asistență medicală critice, de alimente, adăposturi și bani pentru ca familiile să poată cumpăra articole esențiale”.

Casa Albă ar trebui să anunțe miercuri un nou ajutor, în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari, pentru Ucraina, care include sisteme de rachete antinavă, rachete de artilerie și muniție pentru obuziere, au declarat pentru Reuters surse familiarizate cu aceste pachete suplimentare de sprijin militar.

Pachetele de ajutor, care vin în contextul în care secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, se întâlnește cu aliații la Bruxelles, ar putea fi împărțite în două categorii: transferul de articole de apărare din stocurile americane în surplus și alte arme finanțate de Inițiativa de asistență pentru securitatea Ucrainei, un program separat de sprijin, autorizat de Congresul american.

Armamentul va include mai multe rachete pentru sistemele de lansatoare multiple de rachete (MLRS) care au fost trimise în Ucraina și rachete de artilerie pentru obuzierele M777, precum și piese de schimb.

Noul ajutor militar va cuprinde și capacități de lansare a rachetelor antinavă Harpoon, radiouri securizate, echipamente pentru vizibilitatea pe timp de noapte, precum și oferirea de instruire. Informația privind noul ajutor militar suplimentar de 1 miliard de dolari pentru Ucraina este difuzată și de CNN, care citează un oficial american.

Mai multe informaţii: Casa Albă, așteptată să anunțe un nou ajutor militar, de 1 miliard de dolari, pentru Ucraina. Ce arme vor fi livrate cu prioritate Kievului

Forțele ruse își consolidează poziția pe Insula Șerpilor, importantă strategic pentru controlul rutelor maritime din Marea Neagră. Sisteme antirachetă, tranșe, precum și depozite de combustibil au fost surprinse acolo, potrivit imaginilor realizate pe 14 iunie din satelit și publicate de un specialist britanic în recunoaștere aeriană, pe contul de Twitter.

Una dintre imagini a fost realizată de „Planet”, un sistem de peste 200 de sateliți de observație, care fotografiază zilnic pământul. Analizând fotografia de pe Insula Șerpilor, un fost parașutist al Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii și specialist în recunoaștere aeriană a identificat diferitele instalații construite sau aduse de ruși pe insulă.

Printre ele, se numără tranșee, poziții de apărare a coastei, vehicule, instalații radar, depozite de combustibil și camuflaje militare. Potrivit administratorului contului OSINT-88, în prezent se află pe Insula Șerpilor peste 17 vehicule rusești și sisteme de apărare antiaeriană.

Mai multe informaţii: Rușii au început să fortifice Insula Șerpilor. Ce se vede în imaginile din satelit

Rezistența față de ocupația din Mariupol continuă, în ciuda faptului că orașul a căzut în mâinile rușilor luna trecută. Petro Andryushchenko, un consilier al primarului ucrainean din Mariupol, a declarat, pe Telegram, că orașul „nu a acceptat ocupația”, arată BBC.

El a afirmat că două camioane de remorcare și alte trei vehicule mari au fost incendiate săptămâna trecută în parcarea Ministerului rus al Situațiilor de Urgență.

Acesta mai spune că un angajat al ministerului rus a fost înjunghiat mortal, în apropierea metroului. „Răzbunarea este aproape. Glorie Ucrainei!”, a încheiat postarea, într-un avertisment adresat soldaților ruși din oraș.

Orașul portuar din sudul țării a fost aproape distrus de bombardamente și este acum în pericol de o epidemie majoră de holeră, potrivit Ministerului britanic al Apărării.

Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, l-a atacat miercuri pe aliatul lui Vladimir Putin, fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, numindu-l „un om mic cu nesiguranțe uriașe”, după ce acesta a amenințat că, în doi ani de zile, Ucraina ar putea să nu mai existe pe harta lumii, relatează Sky News și The Guardian.

Podoliak, care este și șeful echipei de negociatori ucraineni în discuțiile de pace cu partea rusă, sistate în prezent, l-a descris pe Medvedev ca fiind „un om mic, cu nesiguranțe uriașe, care împroașcă otravă spre Ucraina sau amenință lumea ca singura modalitate de a se afirma”.

„Dacă imperialismul rus ar avea o față, aceasta ar fi Medvedev. Un om mic, cu nesiguranțe uriașe, care împroașcă otravă spre Ucraina sau amenință lumea ca singura modalitate de a se afirma. Ucraina a fost, este și va fi. Întrebarea este unde va fi Dmitri Medvedev peste doi ani”, a scris Podoliak, într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter.

Mai multe informaţii: „Un om mic cu nesiguranțe uriașe”. Replica acidă a Kievului pentru Medvedev, care a amenințat că Ucraina va dispărea în 2 ani

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că invazia Rusiei în Ucraina se află într-un moment „crucial”, iar America și aliații săi „nu își pot permite să se lase în voia sorții și să piardă din viteză”, notează The Guardian.

„Nu ne putem permite să ne lăsăm mai prejos și nu putem pierde avânt. Miza este prea mare. Trebuie să intensificăm angajamentul nostru comun față de autoapărarea Ucrainei și trebuie să ne forțăm și mai mult pentru a ne asigura că Ucraina se poate apăra pe sine, pe cetățenii și pe teritoriul său”, a spus acesta.

Ucraina se confruntă cu un „moment crucial pe câmpul de luptă” la Severodoneţk, forțele ruse folosind arme cu rază lungă de acțiune pentru a încerca să copleșească pozițiile ucrainene, a continuat el.

Între timp, Anthony Capaccio, de la Bloomberg, relatează că SUA intenționează să anunțe un nou pachet de 650 de milioane de dolari de ajutor pentru Ucraina, care va include pentru prima dată rachete anti-navă Harpoon montate pe vehicule.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aliații vor continua să aprovizioneze Ucraina cu arme grele și sisteme cu rază lungă de acțiune, un acord privind un nou pachet de asistență pentru Kiev fiind așteptat la summitul de la Madrid de la sfârșitul acestei luni, transmite The Guardian.

Stoltenberg s-a adresat reporterilor înainte de o reuniune la Bruxelles a miniștrilor apărării din NATO și din alte țări pentru a discuta și a coordona ajutorul acordat Ucrainei.

„Uneori aceste eforturi necesită timp. Tocmai de aceea este important să avem o întâlnire ca cea de astăzi… să ne întâlnim cu reprezentanții ucraineni pentru a identifica provocările și problemele pe care ar dori să le ridice cu noi. Acordul va ajuta Ucraina să treacă de la vechiul armament din epoca sovietică la un echipament „mai modern, conform standardelor NATO”, a spus Stoltenberg.

„Este vorba în mare măsură de a le permite ucrainenilor să treacă de la echipamentele din epoca sovietică, de la echipamente vechi la echipamente mai moderne, standard NATO”, a adăugat secretarul general al NATO.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat membrilor parlamentului ceh prin videoconferință și a comparat situația dificilă a țării sale cu invazia Cehoslovaciei în 1968 de către sovietici, transmite BBC.

Președintele Zelenski le-a mulțumit cehilor pentru sprijinul acordat – furnizând arme grele într-un moment crucial al conflictului.

„Suntem cu voi, fiți cu noi”, a spus el, citând o replică celebră din una dintre ultimele emisiuni radio din 1968, înainte ca soldații ruși să cucerească clădirea Radio Cehoslovacia.

El a spus că Ucraina folosește acum aceleași cuvinte pentru a face apel la toate națiunile democratice din lume.

Zelenski a avertizat, de asemenea, că Vladimir Putin nu se va opri la Ucraina și că întreaga Europă Centrală și de Est este în pericol.

Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, spune că așteaptă un răspuns din partea Rusiei pentru crearea unui „coridor sigur” pentru transferurile de cereale din Ucraina, fără a fi nevoită să degajeze minele dintr-o parte a Mării Negre, informează BBC.

Cavusoglu a detaliat un plan al ONU pentru crearea unui coridor maritim din Ucraina pentru exporturile de cereale, spunând că ar putea fi formate rute sigure fără a fi nevoie să se curețe minele din jurul porturilor ucrainene.

Măsura diferă de propunerea sa anterioară de deminare a porturilor ucrainene, o măsură de care Kievul se teme că l-ar face mult mai vulnerabil la un atac rusesc dinspre Marea Neagră.

Cavusoglu a discutat despre acest plan cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Ankara săptămâna trecută, dar a declarat că sunt necesare discuții suplimentare cu Moscova și Kievul. Lavrov a declarat că Ucraina va trebui să curețe ea însăși minele din jurul porturilor sale pentru ca navele comerciale să se poată apropia.

El a spus că „va dura ceva timp” pentru a deminarea porturilor ucrainene și că, între timp, ar putea fi stabilit un coridor maritim sigur în zonele fără mine, conform propunerii ONU, adăugând că Turcia așteaptă încă reacția Moscovei la acest plan.

Marea Britanie a anunţat miercuri livrarea „iminentă” a unor lansatoare multiple de rachete către Ucraina, care cere Occidentului acest tip de armament pentru a putea lovi în special artileria rusă care o copleşeşte numeric pe cea ucraineană în confruntările din estul Ucrainei, informează Agerpres, care preia AFP şi Reuters.

„Cred că livrarea lor este iminentă, şi vor urma de asemenea muniţiile”, a declarat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, la o conferinţă de presă la Oslo.

În plus faţă de lansatoarele multiple de rachete, ministrul Wallace a menţionat că Londra examinează şi oferirea către Ucraina a unor rachete anti-navă Harpoon, complementare celor deja promise de Danemarca şi Olanda.

La aceeaşi conferinţă de presă, omologul său norvegian Bjorn Arild Gram a declarat că ţara sa are în vedere la rândul ei noi donaţii de armament către Ucraina, în plus faţă de cele 22 de obuziere M-109, cele circa o sută de rachete antiaeriene Mistral şi cele aproximativ 4.000 de arme antitanc M72 deja furnizate.

Aceste declaraţii au fost făcute înaintea unei reuniuni la care „aproape 50 de ţări”, conform ambasadorului american la NATO, examinează ajutorul militar pe care îl vor oferi în continuare Ucrainei, reuniune condusă de secretarul american al apărării Lloyd Austin.

Urmând exemplul Statelor Unite, Londra a transmis pe 6 iunie că va furniza la rândul ei Ucrainei astfel de sisteme MLRS, care au o rază de acţiune şi o precizie superioare artileriei ruse.

Guvernul de la Kiev, ale cărui trupe sunt în dificultate în faţa trupelor ruse în estul Ucrainei, cere insistent Occidentului să-i furnizeze mai mult armament greu. Vice-ministrul ucrainean al apărării, Anna Maliar, a deplâns marţi că ţara sa a primit numai 10% din armele de care are nevoie.

Comunicarea rămâne „esenţială” în relaţiile dintre Moscova şi Washington, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe fondul tensiunilor legate de războiul continuu al Rusiei în Ucraina, relatează Reuters.

Întrebat despre starea relaţiilor dintre SUA şi Rusia, Peskov a răspuns: „Comunicarea este esenţială, în viitor va trebui în continuare să comunicăm. SUA nu pleacă nicăieri, Europa nu pleacă nicăieri, așa că, cumva, va trebui să comunicăm cu ele”.

Relaţiile dintre Rusia şi Occident erau deja la unu dintre cele mai scăzute niveluri de la sfârşitul Războiului Rece chiar înainte ca Moscova să trimită zeci de mii de militari în Ucraina în ceea ce numește „operaţiune militară specială”, notează Reuters.

Occidentul a răspuns cu o serie de sancţiuni fără precedent, iar preşedintele american Joe Biden s-a angajat ca omologul său rus Vladimir Putin să devină un „paria” la nivel internaţional. La rândul său Rusia a acuzat Washingtonul că duce un ”război economic”.

Mai multe informaţii: Kremlinul spune că discuţiile rămân „esenţiale” în relaţiile cu SUA

Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au distrus un depozit de muniții din regiunea ucraineană Lviv, unde au fost depozitate arme transferate de aliații occidentali, informează BBC, care precizează că informaţia nu a putut fi verificată în mod independent.

În informarea sa zilnică postată pe Telegram, armata Moscovei a declarat că au fost folosite „rachete de precizie cu rază lungă de acțiune” pentru a lovi instalația din vestul țării, unde erau depozitate „tipuri de arme străine, inclusiv obuziere M777 de 155 mm”.

Ministerul rus al Apărării a mai spus că a lovit o bază aeriană ucraineană din regiunea Mykolaiv și a distrus echipamente militare occidentale din estul țării, despre care a spus că Ucraina plănuia să le folosească în Donbas.

Moscova mai spune că 300 de soldați ucraineni au fost uciși în loviturile aeriene.

Cei peste 500 de civili adăpostiți la uzina chimică Azot din orașul asediat Severodonețk, în estul Ucrainei, nu au fost aprovizionați de două săptămâni, a declarat miercuri liderul districtului, Roman Vlasenko, pentru CNN.

Potrivit acestuia, există stocuri de alimente, dar nu au mai ajuns la civili. „Stocurile nu vor rezista mult timp. Dacă există un coridor umanitar, cred că oamenii sunt pregătiți să părăsească Azot”.

Ministerul rus al Apărării a declarat că va deschide un coridor de evacuare de la uzină pentru civili începând de miercuri, dar numai către teritoriul deținut de Rusia în nord.
Autoritățile ucrainene nu au comentat propunerea Rusiei și, în general, au fost sceptice cu privire la astfel de afirmații, având în vedere practicile rusești din trecut. Potrivit acestora, în repetate rânduri în timpul războiului, forțele ruse nu au respectat promisiunile de a deschide coridoare de evacuare, au condus persoanele evacuate pe teritoriul lor și nu au respectat acordurile de încetare a focului.

„S-au ascuns acolo încă de la început”, a declarat Vlasenko. „Există adevărate adăposturi antiaeriene acolo. În cele mai multe cazuri, aceștia sunt angajați ai întreprinderii, rezidenți locali”.

Într-un interviu la televiziunea națională, șeful administrației militare a orașului a declarat că deplasarea între Lysychansk și Severodoneţk, aflate sub control ucrainean, este dificilă, dar încă posibilă.

„Căile de scăpare sunt destul de periculoase, dar ele există”, a declarat Oleksandr Striuk. „Este greșit să spunem că orașul este complet izolat. Logistica a devenit mult mai complicată”.

El a spus că luptele s-au concentrat în centrul Severodoneţkului. „Controlăm zona industrială, perimetrul care asigură conexiunile cu Lysychansk”, a spus el. „Situația este dificilă, dar stabilă”.

Striuk a declarat că este dificil de estimat câți civili au mai rămas în oraș, spunând doar că au rămas aproximativ 10.000 de persoane „la începutul escaladării situației”.

Colonelul rus Serghei Postnov, șeful grupului de răspuns informațional al Departamentului de relații cu mass-media al Rosguard (Garda Rusă), a murit în Ucraina, în noaptea de luni spre marți.

Anunțul decesului colonelului a fost făcut, miercuri, printr-un comunicat, de către  Consiliul Veteranilor din Oficiul Central al Ministerului de Interne al Rusiei.

„În noaptea de 13 spre 14 iunie 2022, în timpul serviciului militar, a fost curmată viața jurnalistului militar colonelul Serghei Postnov, șeful grupului de răspuns informațional al Departamentului pentru relația cu mass-media al Gărzii Ruse”, se precizează în comunicat.

În Ucraina, timp de mai bine de patru luni, Serghei Postnov a efectuat misiuni de luptă în zona „operațiunii militare speciale din Ucraina”. 

Potrivit comunicatului, colonelul, în calitate de membru al grupului „V” a intrat în Gostomel, apoi a luat parte la eliberarea mai multor orașe și localități din regiunea Harkov și din autoproclamata Republică Populară Luhansk.

Sergei Postnov a absolvit în 1997 Școala Militară Suvorov din Ekaterinburg. După ce a absolvit Facultatea de Cultură și Jurnalism a Universității Militare a Ministerului Apărării al Federației Ruse în 2002, a fost repartizat în trupele interne ale Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei. A lucrat la mai multe ziare și reviste, fiind numit ulterior la Oficiul Central al Gărzii Ruse.

Rosguard reprezintă Serviciul Federal al Gărzii Naționale a Federației Ruse. Până în 2021 erau peste 430.000 de oameni în rândurile structurii. 

Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a transmis un mesaj pe rețelele de socializare, în care acuză SUA și Marea Britanie că au încurajat Ucraina să recruteze mercenari străini, informeze The Guardian. 

„Regimul de la Kiev continuă să recruteze mercenari străini pe măsură ce forțele armate ucrainene pierd luptători. Ei au recrutat peste 6.500 de „soldați ai norocului”. Eforturile de a recruta mercenari și „voluntari” continuă fără încetare, vizând în mare parte refugiații afgani și ceea ce a mai rămas din luptătorii Isis din Siria”, a scris Maria Zakharova.

„Acești oameni au găsit probabil un teren nou și fertil pentru ideologia lor odioasă. Contractori militari privați din Statele Unite și Marea Britanie au ajutat la selectarea acestor luptători și la trimiterea lor în Ucraina. Cu toate acestea, nu s-a vorbit despre sancționarea lor în vreun fel”, a notat Maria Zakharova.

Potrivit purtătorului de cuvânt al minsterului rus de externe, „Occidentul are o agendă dublă: să-l ajute pe Volodimir Zelenski, scăpând totodată de propriii extremiști și radicali”. 

„Ce logica greșită. Acești luptători se vor întoarce acasă după ce au dobândit o experiență vastă de luptă”, a conchis Maria Zakharova.

Ministerul rus al apărării a anunațat, miercuri, că a distrus în apropiere de localitatea Zolociv, regiunea ucraineană Liov, un depozit de muniţie în care se afla armamant NATO, relatează AFP.

Ministrul rus al Apărării dă asigurări că „rachete de croazieră (de tip) Kalibr de înaltă precizie au distrus, în apropiere de localitatea Zolociv, un depozit de muniţie pentru armament străin, furnizată Ucrainei de către state membre NATO, şi anume obuziere (de tip) M777 de 155 de milimetri”.

Guvernatorul regiunii ucrainene Liov (vest), unde se află Zolociv, Maksim Kozîţki, anunţă într-o postare pe Telegram că apărarea antiaeriană ucraineană a doborât o rachetă rusească deasupra acestui oraş, marţi, iar căderea acesteia s-a soldat cu şase răniţi uşor.

Potrivit presei ucrainene, armata rusă a distrus de fapt o firmă de transport. Acest anunţ al armatei ruse după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Occidentului să-şi accelereze livrările de armament în Ucraina.

Ambasadorul autoproclamatei Republici Populare Lugansk (LPR) în Federația Rusă, Rodion Miroșnik, a acuzat, miercuri, într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, partea ucraineană că încearcă să perturbe evacuarea civililor din uzina chimică Azot din Severodonețk, informează Interfax.ru.

„La Azot, militanții încearcă să perturbe evacuarea! Militanții au început să bombardeze cu un mortier și un tanc de pe teritoriul uzinei”, a scris Rodion Miroșnik.

„În acest moment, retragerea populației civile de pe teritoriul Azotului a fost complet zădărnicită de inamic”, a transmis Rodion Miroșmik.

La rândul său, șeful serviciului de garnizoană al Miliției Populare din LPR, Alexander Nikișin, a declarat că unul dintre civilii ascunși în uzina chimică a părăsit locația miercuri dimineață fără ca să știe că rușii au deschis un coridor umanitar în zonă.

„În această dimineață (n.r. – miercuri dimineață), pe la ora 7, a ieșit de acolo un bunic de 74 de ani. A ieșit singur. Nimeni nu i-a anunțat (n.r. – pe civili) că azi va fi evacuarea”, a spus Alexander Nikișin.

Serhii Khlan, adjunct al consiliului regional și consilier al șefului Administrației Regionale de Stat Herson, a anunțat miercuri, pe  Facebook, că în Chornobaiivka, regiunea Herson, a avut loc o explozie în apropierea pieței localității, provocând mai multe victime în rândul civililor.

„În Chornobaiivka, dimineața (n.r. – miercuri dimineață) a avut loc o explozie lângă piață . Din păcate, există răniți și morți”, a scris Serhii Khlan.

Potrivit oficialului ucrainean, ar fi vorba despre un act terorist al Rusiei. „Ocupanții vor să intimideze oamenii și să se răzbune pentru loviturile precise ale forțelor armate asupra unităților lor de artilerie. Ei încearcă să doboare spiritul de luptă înalt al oamenilor din regiunea Herson ucigând civili”, a spus Serhii Khlan.

Conform primelor mărturii luate de la localnici, în urma exploziei au murit cel puțin două persoane, iar alte șapte ar fi fost rănite.

Șeful Administrației Militare și Civile a orașului Severodonețk, Oleksandr Stryuk, a anunțat, miercuri, pe Facebook, că, din cauza distrugerii a trei poduri peste Severski Doneț, logistica a devenit mai dificilă, dar Severodonețk nu a pierdut contactul cu teritoriul controlat de Ucraina.

„Rușii încearcă să ia cu asalt orașul din mai multe direcții. Armata ucraineană controlează zona industrială și din când în când se iau măsuri pentru alungarea inamicului din centrul orașului”, a precizat Oleksandr Stryuk.  

„Rușii deschid calea pentru cadavrele propriilor soldați. Logistica a devenit mai dificilă din cauza distrugerii podurilor, dar căile de conectare cu Severodonetsk rămân”, a spus Oleksandr Stryuk. 

Procuratura Generală a Ucrainei a transmis, miercuri, un comunicat, pe Telegram, în care anunță că, de la începutul invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei, oamenii legii au înregistrat peste 17.500 de cazuri de crime de război.

Potrivit Procuraturii Generale, au fost înregistrate 17.511 crime de agresiune și de război, dintre care 16.862 pentru încălcarea legilor și obiceiurilor războiului, 73 pentru planificarea, pregătirea sau începerea și purtarea unui război de agresiune, 18 pentru propagandă de război și alte 558 din alte cauze.

În plus, oamenii legii ucraineni au înregistrat 8.477 de infracțiuni împotriva securității naționale, dintre care 5.841 pentru încălcarea integrității teritoriale și inviolabilitatea Ucrainei, 1.112 pentru trădare, 1.140 pentru colaborare, 46 pentru sprijinirea unui stat agresor, 62 pentru sabotaj și altele.

Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a postat, miercuri dimineață pe Telegram, un mesaj care oferă o perspectivă asupra stării actuale a gândirii ruse la nivel superior despre situația din Ucraina, informează The Guardian.

În mesaj, Dmitri Medvedev pune la îndoială cererea ucraineană de a primi importuri de energie în această iarnă cu opțiunea de a amâna plata cu doi ani.

„Doar o întrebare: Cine a spus că în doi ani Ucraina va mai exista pe harta lumii?”, s-a întrebat retoric Dmitri Medvedev.

Un aliat pe termen lung al actualului șef al statului, Vladimir Putin, Medvedev a anunțat, cu o zi în urmă, că Moscova va ataca orașe din vest, dacă Ucraina va folosi rachete furnizate de SUA pentru a ataca Rusia. „Călăreții Apocalipsei sunt pe drum”, le-a transmis Dmitri Medvedev liderilor occidentali.

Săptămâna trecută, Medvedev a scris despre Ucraina și aliații săi: „Sunt adesea întrebat de ce postările mele de pe Telegram sunt atât de dure. Răspunsul este că îi urăsc. Sunt niște nenorociți și degenerați. Ei vor moartea pentru Rusia. Și atâta timp cât voi fi în viață, voi face totul pentru a-i face să dispară”.

Mai multe detalii: Dmitri Medvedev, un alt mesaj de amenințare: „Cine a spus că în doi ani Ucraina va mai exista pe harta lumii?”

Parchetul General din Ucraina, a anunțat că, până miercuri, cel puțin 313 copii au fost uciși în Ucraina, după invazia rusă la scară largă din 24 februarie.

În timpul înregistrării infracțiunilor, s-a descoperit că încă 25 de copii vârsta cuprinsă între 4 și 17 ani au fost uciși în regiunea Donețk, ca urmare a bombardamentelor rusești din martie până în mai. Dintre acești copii uciși, 21 sunt din Mariupol.

Totodată, de la izbucnirea războiului din Ucraina, cel puțin 579 de copii au fost răniți. Astfel, conform datelor actualizate, pe 14 iunie, un copil a fost rănit în Zolociv , regiunea Liov, iar pe 14 iunie, alți trei copii de 3 luni, 11 și 17 ani au fost răniți în satele Pyatnytske și Malynivka , regiunea Harkov.

În primele 100 de zile ale războiului de agresiune din Ucraina, Rusia și-a consumat cea mai mare parte din potențialul său militar, așa că în câteva luni va trebui să încetinească ofensiva, în plus, în țara agresoare este posibilă mobilizarea generală, a transmis miercuri Bloomberg, citând surse de rang înalt din Uniunea Europeană.

„Potrivit oficialilor europeni de rang înalt familiarizați cu situația, Rusia caută în țară forță de muncă și arme, inclusiv tancuri vechi staționate în Orientul Îndepărtat, deoarece și-a cheltuit cea mai mare parte a potențialului militar în primele 100 de zile de invazie în Ucraina”, notează Bloomberg.

„De asemenea, Kremlinul ar putea fi obligat să declare mobilizarea în masă, pe care președintele rus Vladimir Putin a evitat-o ​​până acum, deoarece ar fi echivalent cu recunoaşterea publică a războiului planificat”, a scris Bloomberg

În același timp, publicația notează că problemele din Rusia ar putea să nu fie rezolvate suficient de curând pentru a oferi asistență forțelor ucrainene din estul Donbasului.

Directoarea regională a UNICEF în Europa şi Asia Centrală, Afshan Khan, a declarat, miercuri, că niciun copil din Ucraina nu trebuie să fie adoptat în Rusia, după ce mii de copii ucraineni ar fi fost transferaţi în Rusia după invazia din 24 februarie, informează AFP.

„Insistăm în continuare ca niciun copil să nu fie dat în adopţie în timpul unui război, deoarece ONU privilegiază întoarcerea copiilor în familiile lor”, a subliniat Afshan Khan.

„Orice decizie de a deplasa un copil trebuie să aibă la bază interesul său superior, iar orice deplasare trebuie să fie voită, cu acordul familiei”, a precizat Afshan Khan.

Mai multe detalii: ONU cere Moscovei să nu dea spre adopție în Rusia, copiii luați din Ucraina, de la începutul invaziei

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, miercuri, pe Facebook, că între 24 februarie și 15 iunie, ucrainenii au eliminat aproximativ 32.750 de militari ruși.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 250 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 1.440 de tancuri, 3.528 de vehicule blindate de luptă, 722 sisteme de artilerie, 230 de lansatoare de rachete multiple, 213 avioane și 179 de elicoptere.

Guvernatorul regiunii ruse Kursk, Roman Starovoit, a anunțat, miercuri, că forțele ucrainene au bombardat un punct de control din districtul Rilski din Ucraina, fără însă a fi înregistrate victime, informează Interfax.ru.

„Astăzi (n.r. – miercuri), la ora 7:30, inamicul ucrainean a tras în punctul de control Krupets din districtul Rilski. Nu s-au înregistrat victime sau pagube”, a scris Roman Starovoit pe Telegram.

Potrivit guvernatorului regiunii Kursk, polițiștii ruși de frontieră au răspuns cu focuri de armă tirului inamic. Regiunea Kursk se învecinează cu regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei. 

Anterior, autoritățile din regiunea Kursk au raportat în mod repetat despre bombardarea satelor de graniță din regiune Kursk de către Ucraina.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a afirmat, marți, că țările occidentale ar trebui să trimită mai multe arme grele Ucrainei pentru a o ajuta să oprească avansul forțelor ruse, informează site-ul alianței. 

„Ucraina trebuie să aibă mai multe arme grele. Aliații au furnizat astfel de arme și își intensifică eforturile. O întâlnire la sediul NATO în sprijinul Ucrainei va avea loc miercuri, în formatul lansat în urmă cu câteva luni”, a precizat Jens Stoltenberg.

„Acest grup se întrunește în mod regulat pentru a coordona eforturile Aliaților și partenerilor NATO în furnizarea de diverse arme și echipamente militare, inclusiv arme grele către Ucraina. Ei depind complet de acest lucru pentru a putea rezista brutalei invazii ruse”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a reamintit că aliații sprijină Ucraina de mulți ani. Din 2014, aceștia antrenează și furnizează echipamente pentru zeci de mii de soldați și ofițeri ucraineni care se află acum în linia frontului.

Președintele american Joe Biden a declarat că vor fi construite silozuri temporare de-a lungul graniței cu Ucraina , inclusiv în Polonia, în încercarea de a ajuta exportul mai multor cereale din țara sfâșiată de război.

„Lucrez îndeaproape cu partenerii noștri europeni pentru a scoate pe piață 20 de milioane de tone de cereale blocate în Ucraina pentru a ajuta la scăderea prețurilor la alimente. Nu poate ieși prin Marea Neagră pentru că vor fi scufundate… Așa că vom construi silozuri, silozuri temporare, la granițele Ucrainei, inclusiv în Polonia”, a spus Joe Biden.

Președintele american a declarat că Statele Unite lucrează la un plan pentru a scoate cereale din Ucraina pe calea ferată, dar a remarcat că ecartamentul căilor ferate ucrainene este diferit de cel din Europa , așa că, la graniță, cerealele trebuie transferate în diferite trenuri.

Rusia deține controlul asupra majorității orașului Severodonețk după o lună de lupte intense care au creat „daune colaterale extinse” în orașul cheie din est, potrivit Ministerului Apărării al Regatului Unit, informează BBC.

De asemenea, britanicii au transmis că este „foarte puțin probabil ca Rusia să fi anticipat o opoziție atât de puternică” sau „un conflict lent, de uzură”.

În cazul în care luptătorii ucraineni rămân și continuă să reziste în uzina chimică Azot, acest lucru „va împiedica temporar Rusia să poată reloca unități pentru misiuni în altă parte”.

Ministerul Apărării al Federației Ruse a anunțat că miercuri va deschide un coridor umanitar pentru civilii din uzina Azot din Severodonețk, invitând, totodată, formațiunile ucrainene să depună armele.

„Ghidate de principii umane, Forțele Armate ale Rusiei și formațiunile Republicii Populare Luhansk (RPL) sunt pregătite să desfășoare o operațiune umanitară de evacuare a civililor. Pentru a face posibil acest lucru, pe 15 iunie, de la 08:00 până la 20:00 ora Moscovei, va fi deschis un coridor umanitar în direcția nord către orașul Svatovo al RPL „, a declarat Mihail Mizințev, șeful Centrului de control al apărării naționale al Federației Ruse.

„Evacuarea în siguranță a tuturor civililor fără excepție și deplasarea lor ca parte a convoaielor umanitare către centrele de cazare temporară este garantată”, a precizat Mihail Mizințev.

Totodată, oficialul militar rus a spus că unitățile ucrainene de la uzina Azot ar trebui să „oprească rezistența fără sens și să depună armele” de la 08.00, ora Moscovei.

„Federația Rusă garantează păstrarea vieții și respectarea tuturor normelor Convenției de la Geneva privind tratamentul prizonierilor de război, așa cum sa întâmplat cu cei care s-au predat anterior la Mariupol”, a spus Mihail Mizințev.

Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, miercuri, într-un comunicat, că în urma acțiunilor militarilor ucraineni, ofensiva inamicului pe direcția Mikolaivka a fost oprită.

„În direcția Bakhmut, inamicul ne-a bombardat pozițiile în zonele Spirni, Yakovlivka, Pokrovski, Klinov și Novolugansk. O lovitură aeriană a fost înregistrată lângă Ustinivka. Datorită acțiunilor soldaților noștri, ofensiva inamicului în zona Mykolaivka a fost stopată”, se arată în comunicat. 

„Inamicul a suferit pierderi și s-a retras. Se regrupează pentru a relua ofensiva. Folosind rezultatele incendiilor, inamicul a efectuat operațiuni de asalt în zonele așezărilor Zolote-3, Novolugansk, Berestov. A suferit pierderi și s-a retras în pozițiile ocupate anterior. Efectuează operațiuni de asalt lângă Vrubivka, luptele continuă”, se mai precizează în comunicat.

În orașul Apostolovo, regiunea Dnipropetrovsk, patru persoane au murit în urma bombardamentelor inamice cu lansatoarele de rachete multiple ”Uragan”, a transmis primarul localității, Andrii Osa.

„În urmă cu câteva ore, Apostolovo a fost bombardat de inamic cu „uraganul”. Sunt patru morți”, a anunțat Andrii Osa.

De asemenea, în urma bombardamentului, un bărbat a fost rănit, acesta fiind transportat la spital. Potrivit primarului din Apostolovo, primele consecințe ale bombardamentului au fost „eliminate”, dar serviciile speciale continuă să lucreze în zonele afectate de bombardament.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat, într-un mesaj transmis marți seară compatrioților, că regiunea Donbas din estul țării este vitală pentru viitorul războiului împotriva Rusiei, informează Ukrainska Pravda.

„În ultima zi în bătălia de la Donbas nu au existat schimbări drastice. Cele mai aprige lupte – în Severodonetsk și în toate orașele și comunitățile din apropiere, ca și în zilele precedente. Din păcate, există pierderi și sunt dureroase. Dar trebuie să rezistăm, este vital să rămânem acolo, în Donbas”, a spus Volodimir Zelenski.

„Cu cât inamicul suferă pierderi mai mari, cu atât va avea mai puțină forță să-și continue agresiunea. Prin urmare, direcția Donbas este cheia pentru a determina cine va domina în săptămânile următoare. Trebuie să rezistăm”, a precizat Volodimir Zelenski.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski: „Este vital să rămânem în Donbas. Trebuie să rezistăm”

Aliații îngrijorați ai liderului încarcerat al opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, spun că acesta a fost mutat într-o colonie penitenciară „cu regim strict”, după ce anterior a apărut informația că acesta a fost transferat într-o locație necunoscută, relatează AFP, preluată de The Guardian.

Olga Mikhailova, avocata acestui critic înverșunat al războiului purtat de Kremlin în Ucraina, a declarat că oficialii ruși i-au spus că acesta a fost transferat de la centrul de detenție din Pokrov, situat la est de Moscova, într-o colonie cu un regim mult mai dur aflată în altă parte.

Cu toate acestea, oficialii ruși au refuzat să spună unde a fost mutat opozantul rus, în vârstă de 46 de ani.

Navalnîi ispășește o pedeapsă de doi ani și jumătate pentru încălcarea eliberării condiționate în urma unei acuzații de fraudă, dar susținătorii săi insistă că este persecutat din cauza contestării politice a regimului președintelui rus Vladimir Putin.

Kira Yarmysh, purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, a scris pe Twitter că este îngrijorată pentru siguranța acestuia.

„Problema transferului său într-o altă colonie nu este doar că această colonie de înaltă securitate este mult mai înfricoșătoare”, a scris ea. „Atâta timp cât nu știm unde se află Aleksei, el rămâne față în față cu sistemul care a încercat deja să îl ucidă, așa că principala noastră sarcină acum este să îl localizăm cât mai repede posibil”, a explicat purtătoarea de cuvânt.

SUA au cerut Rusiei să îi acorde lui Navalnîi acces la avocați și la asistență medicală și au condamnat acțiunile „motivate politic” împotriva acestuia.

Rusia „va fi trasă la răspundere de comunitatea internațională pentru orice se va întâmpla cu domnul Navalnîi”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Preşedintele american Joe Biden a dezvăluit marţi un plan occidental pentru construirea de silozuri la frontierele Ucrainei, cu scopul de a facilita exportul de cereale împiedicat de blocada rusă asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră care a provocat o criză globală, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Joe Biden l-a acuzat pe omologul său rus, Vladimir Putin, a cărui armată a invadat Ucraina la sfârşitul lunii februarie, pentru creșterea prețurilor la alimente în SUA şi a avertizat că acest plan de a instala noi infrastructuri „ia timp”.

„Lucrez în strânsă cooperare cu partenerii noştri europeni pentru a pune pe piaţă 20 de milioane de tone de cereale blocate în Ucraina cu scopul de a contribui la scăderea preţurilor la bunurile alimentare”, a afirmat liderul american, într-un discurs la Philadelphia.

„Ceea ce a făcut războiul lui Putin a fost nu numai să încerce să distrugă cultura ucrainenilor, să decimeze oamenii, să comită nenumărate crime de război, dar a şi împiedicat cerealele să iasă, mii de tone de cereale care sunt blocate”, a mai spus Joe Biden.

Liderul de la Casa Albă a adăugat că exporturile terestre alternative sunt complicate de faptul că trenurile ucrainene folosesc un ecartament diferit de cel al reţelelor feroviare din ţările vecine.

Pentru a ajuta la eliminarea blocajului, „vom construi silozuri, silozuri temporare, la frontierele Ucrainei, inclusiv în Polonia, astfel încât să putem transfera (cerealele) din aceste vagoane în silozurile în cauză, în vagoane din Europa, să le putem transporta spre ocean şi în întreaga lume”, a explicat președintele american.

Martorii oculari au publicat marți pe rețelele de socializare fotografii și imagini video cu un incendiu de proporții, cu fum negru, în orașul Nova Kahovka, ocupat temporar de ruși, din regiunea Herson, scrie Ukrainska Pravda.

Momentan, nu există informații oficiale cu privire la exploziile și incendiile din acest oraș.

În același timp, utilizatorii de pe rețelele de socializare relatează că apărătorii ucraineni au distrus depozitul de muniții al trupelor ruse din oraș. Detonarea muniției poate fi auzită în înregistrările video publicate.

În total, peste 13 milioane de oameni și-au părăsit locuințele de când Rusia a invadat Ucraina, arată datele Organizației Națiunilor Unite (ONU), potrivit BBC

Aproape cinci milioane de persoane au plecat în țările vecine, în timp ce opt milioane de oameni sunt strămutați în interiorul Ucrainei.

ONU precizează că, până pe data de 9 iunie, peste 4,9 milioane de refugiați din Ucraina au fost înregistrați în întreaga Europă. Peste 3,2 milioane de ucraineni au depus cereri de ședere temporară.

Cu toate acestea, sute de mii de persoane s-au întors în Ucraina, în special în orașe precum Kiev.

Serviciile ucrainene de frontieră au anunțat că aproximativ 30.000 de oameni se întorc, în medie, zilnic în țară.

Unii dintre aceștia se întorc în zone din Ucraina, cum ar fi capitala Kiev, care au fost amenințate de avansul armatei ruse la începutul războiului, dar care acum sunt considerate mai sigure.

Înaintea unei reuniuni a miniștrilor occidentali ai apărării, Kievul a avertizat că are nevoie urgentă de o paritate cu Rusia în privința armelor grele. Analiștii spun și ei că nevoia Ucrainei de arme și muniție este acută, scrie Financial Times.

Înalții oficiali ucraineni au enumerat armele de care au nevoie pentru a învinge Rusia pe câmpul de luptă, înaintea unei reuniuni a miniștrilor occidentali ai apărării ce va avea loc miercuri.

Mihailo Podoliak, un consilier cheie al președintelui Volodimir Zelenski, a prezentat practic o listă de cumpărături care ar trebui să acopere principalele lipsuri de echipament ale armatei ucrainene, confruntate în prezent cu asaltul nemilos al artileriei ruse în regiunea Donbas, din estul țării.

„Ca să fiu direct – pentru a pune capăt războiului avem nevoie de paritate în ceea ce privește armele grele”, a declarat Podoliak luni, detaliind lista care include 1.000 de obuziere de 155 mm, 300 de sisteme de rachete cu lansare multiplă și 500 de tancuri.

Mai multe detalii: De ce are nevoie Ucraina pentru a câștiga războiul. Kievul are o listă de cumpărături, iar nevoile sunt departe de a fi acoperite

Ministerul de finanţe de la Moscova a anunţat marţi că va restricţiona accesul public la unele date pentru a proteja Rusia de sancţiunile occidentale, transmite Agerpres citând Reuters.

Ministerul a comunicat că va limita publicarea informaţiilor despre cheltuielile bugetare, ca reacţie la „consecinţele negative” ale sancţiunilor asupra economiei ruse.

În primele cinci luni ale anului, bugetul Rusiei a înregistrat un surplus de 1490 de miliarde de ruble (circa 26 de miliarde de dolari), în contextul preţurilor ridicate ale petrolului şi gazelor exportate, arată datele ministerului de finanţe.

Conform proiecţiilor bugetare, în 2022 Rusia va avea venituri bugetare de 25.000 de miliarde de ruble şi va cheltui 23.700 de miliarde, însă va aloca orice sume disponibile pentru a proteja economia şi cetăţenii de efectele sancţiunilor occidentale impuse după invadarea Ucrainei.

Mai multe detalii: Rusia restricţionează accesul la datele despre buget pentru a se proteja de sancţiunile occidentale

Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat marți că primarul din orașul Sviatohirsk, Volodymyr Bandura, este anchetat pentru suspiciuni de trădare comisă în timpul legii marțiale, scrie CNN.

Procuratura a precizat că primarul este anchetat pentru că „a trecut de partea inamicului” și a răspândit prin intermediul mass-media „un apel în care a promovat ideile lumii ruse”. Forțele ruse au cucerit recent orașul Sviatohirsk, din regiunea estică Donețk. CNN precizează că nu a reușit să ia legătura direct cu Bandura.

Într-un anunț publicat pe site-ul Procuraturii Generale a Ucrainei, procurorul l-a acuzat pe Bandura că a acceptat propunerea Federației Ruse de a ocupa un post în conducerea orașului.

Luni, Denis Pușilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), din estul Ucrainei, a afirmat că Bandura s-a alăturat RPD.

„Suntem în contact cu el de mult timp, el aștepta, ca mulți locuitori din Sviatohirsk, eliberarea și susține operațiunea militară specială”, a afirmat Denis Pușilin, într-o postare pe Telegram.

Pușilin a publicat și o fotografie în care se întâlnește cu primarul Bandura.

În Sviatohirsk se află o mănăstire importantă care în ultimele săptămâni a suferit pagube, în timpul avansului trupelor ruse. Orașul se află pe râul Siverskyi Doneț și este un premiu-cheie în ofensiva Rusiei spre orașul Sloviansk, situat mai la sud.

„Din motive evidente, el a trebuit să-și ascundă poziția – sarcina era de a menține oamenii în siguranță”, a afirmat Pușilin despre Bandura, pe Telegram.

„Într-un moment dificil, Volodymyr nu și-a părăsit postul, este respectat și susținut de locuitori, așa că i-am oferit postul de șef al administrației orașului Sviatohirsk”, a precizat Pușilin.

Liderul separatist a precizat că mănăstirea – Sviatohirsk Lavra – este intactă, dar „are nevoie de reparații”.

Ca parte a unui schimb, trupurile a 56 de soldați ruși sunt repatriate în Rusia de către guvernul ucrainean, a declarat marți, pentru CNN, Oleh Kotenko, comisarul ucrainean pentru persoanele dispărute în circumstanțe speciale.

Trupurile a încă 64 de soldați ucraineni care au murit în apărarea uzinei siderurgice Azovstal din orașul Mariupol, din sud-estul Ucrainei, au fost repatriate pe teritoriul controlat de guvern, a anunțat marți Ministerul ucrainean al Teritoriilor Ocupate Temporar.

Ucraina și Rusia s-au angajat la un schimb de cadavre ca parte a acordului care a pus capăt acestui asediu, potrivit Ministerului ucrainean al Teritoriilor Ocupate Temporar. Acesta este cel de-al treilea schimb de cadavre care are loc, a precizat Kotenko. Oficialul a adăugat că și schimburi similare sunt planificate în viitor, iar calendarul următorului schimb va depinde de identificarea cadavrelor atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană.

Olena Tolkachova, șefa Serviciilor de Patronaj ale regimentului Azov, a declarat pentru CNN că a lucrat într-o morgă pentru a ajuta la identificarea soldaților și civililor din Mariupol, inclusiv a celor 64 de soldați care proveneau de la uzina siderurgică Azovstal și care au fost repatriați. Ea a precizat că trupurile ucrainenilor sunt adunate de ruși și încărcate în frigiderul lor, iar apoi cadavrele sunt reîncărcate în frigiderul morgii.

Aceasta a spus că, de multe ori, cei care lucrează la morgă recunosc cadavrele după tatuaje sau obiecte personale, deoarece sunt soldați din cadrul regimentului lor. Tolkachova a adăugat că obținerea ADN-ului pentru a confirma cadavrele pe baza probelor prelevate de la rude este un proces complicat care durează până la trei luni.

CNN notează că nu a primit imediat un răspuns la solicitarea sa adresată Ministerului rus al Apărării de a face precizări pe acest subiect.

Foto: Profimedia