Război în Ucraina, ziua 113 | Atacurile rușilor, concentrate pe orașele Severodonețk și Bahmut

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a insistat, într-un interviu acordat BBC, asupra faptului că instanțele de judecată din autointulata Republică Populară Donețk (RPD), condusă de separatiștii susținuți de Moscova, sunt cu adevărat independente.

Șeful diplomației ruse a fost întrebat despre cei doi britanici condamnați recent la moarte de către un tribunal din această regiune din estul Ucrainei, după ce au fost luați prizonieri în timp ce luptau alături de trupele ucrainene.

Lavrov a spus că „nu îl interesează” dacă Occidentul consideră Rusia ca fiind responsabilă pentru soarta acestora.

„Mă interesează doar dreptul internațional”, a afirmat Lavrov. „Conform dreptului internațional, mercenarii nu sunt recunoscuți ca fiind combatanți”, a adăugat ministrul rus.

Familiile lui Aiden Aslin și Shaun Pinner neagă că cei doi bărbați ar fi fost mercenari, afirmând în schimb că sunt membri cu vechime ai armatei ucrainene.

Confruntat cu această afirmație, Lavrov a răspuns că „acest lucru ar trebui să fie decis de un tribunal”.

Moscova a promis joi să accelereze discuţiile privind majorarea vânzărilor de gaze către China şi a avertizat că Europa va plăti un preţ ridicat pentru embargoul petrolier impus contra Rusiei, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Vicepremierul Alexander Novak a declarat la Forumul economic de la Sankt Petersburg că Europa va plăti suplimentar 400 miliarde de dolari pentru preţurile mai ridicate la energie şi s-ar putea confrunta cu o penurie de produse petroliere. El nu a oferit un interval de timp privind aceste evoluţii.

Rusia este puternic dependentă de exporturile sale de energie de miliarde de dolari pentru stabilitatea sa financiară, în condiţiile în care mai mult de jumătate din gazele importate de UE vin din Rusia, lăsând expus blocul comunitar la orice întreruperi în aprovizionare.

Liderii statelor UE au convenit o diminuare cu 90% a importurilor de petrol din Rusia până la finele anului, precum şi alte sancţiuni, inclusiv eliminarea celei mai mari bănci ruseşti, Sberbank, din sistemul SWIFT, în ideea de a pedepsi Moscova pentru intervenţia sa în Ucraina. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că sancţiunile UE asupra importurilor de ţiţei din Rusia pe mare vor fi impuse cu o perioadă de tranziţie de şase luni pentru ţiţei şi de opt luni pentru produsele rafinate.

Novak a prognozat că planul de reducere a importurilor de petrol din Rusia ar putea duce la o penurie de produse petroliere pe piaţa europeană. De asemenea, el a dat vina pe „planificarea proastă a securităţii energetice” în SUA şi Europa pentru preţul record al combustibilului şi majorarea inflaţiei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a spus joi omologului său francez, Emmanuel Macron, că se îndoieşte de rostul discuţiilor cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Agerpres preluând AFP.

„Nu sunt sigur că există vreo posibilitate ca preşedintele Federaţiei Ruse să fie gata să audă ceva”, a declarat Zelenski în timpul unei conferinţe de presă la Kiev, alături de lideri europeni. „Se pare că în acest moment el (Vladimir Putin) ia decizii şi apoi discută cu cineva (…). Aceasta nu se referă doar la Emmanuel Macron, eu nu sunt sigur că există astăzi lideri în lume care ar putea determina Rusia în mod individual să înceteze războiul”, a spus Zelenski.

Preşedintele ucrainean i-a răspuns astfel unui jurnalist care l-a întrebat despre valul de critici, în special din Ucraina, provocat de recentele afirmaţii ale lui Macron, potrivit cărora Rusia „nu trebuie umilită”.

Foarte implicat în criza ucraineană, Macron este unul dintre puţinii lideri care discută regulat cu Vladimir Putin – ceea ce suscită critici în estul Europei – şi face legătura cu preşedintele Zelenski.

Joi, preşedintele francez a declarat că nu exclude o nouă discuţie cu omologul său rus dacă va fi nevoie. „În probleme de securitate alimentară este nevoie să se discute şi cu Rusia, pentru a încerca să se obţină progrese”, a spus Macron. „Atunci când se deschid ferestre de oportunitate, a face presiuni pentru ca discuţiile să fie reluate este util”, a adăugat liderul francez.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, întrebat despre soluţia pentru cozile de camioane încărcate cu cereale din Ucraina, că problema este „în curs de rezolvare”. „Este nevoie de noi linii de logistică, este nevoie de noi puncte de trecere a frontierei şi toate acestea sunt în lucru”, a explicat Iohannis, menţionând că, în Portul Constanţa, de exemplu, a existat, doar în ultima lună, o creştere cu 400% a tranzitului în ceea ce priveşte grâul din Ucraina, potrivit news.ro.

Klaus Iohannis a fost întrebat, la Kiev, care este soluţia pe care autorităţile din România o pot găsi pentru a rezolva problema cozilor de camioane încărcate cu cereale, care se întind pe zeci de kilometri.

„Aceleaşi coloane de tiruri le-am văzut şi noi când am venit azi-noapte aici. Este o problemă pe care aş putea să o definesc ca fiind în curs de rezolvare. Trebuie să înţelegem de unde am pornit. Schimburile comerciale între România şi Ucraina nu au fost foarte intense, iar tranzitul mărfurilor ucrainene prin România a fost, aş putea să spun, chiar foarte redus până acum câteva luni”, a afirmat șeful statului.

„Este nevoie de noi linii de logistică, este nevoie de noi puncte de trecere a frontierei şi toate acestea sunt în lucru. Ca să vă dau un exemplu poate concret şi legat de ce s-a discutat şi astăzi: tranzitul grâului din Ucraina la Portul Constanţa. Am avut doar în ultima lună de zile o creştere a acestui tranzit cu 400%, deci de patru ori mai mult! Este ceva impresionant, dar, până când reuşim să avem aceeaşi creştere şi pe cale rutieră, pe Dunăre, pe cale ferată, este evident că e nevoie de investiţii. Am discutat şi astăzi cu preşedintele Zelenski aceste chestiuni şi vom lucra în continuare la ameliorarea acestor situaţii”, a adăugat Iohannis.

Armata rusă își concentrează eforturile asupra orașului Bahmut din regiunea Donețk și a continuat asaltul asupra Severodonețkului, a anunțat joi Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în actualizarea zilnică a situației de pe front, potrivit BBC.

„Inamicul continuă să încerce să stabilească un control total asupra orașului Severodonețk. Ei (rușii, n.r.) iau cu asalt orașul, iar luptele continuă”, scrie în raportul Statului Major General.

Armata rusă a deschis focul asupra unităților ucrainene în diferite zone din Severodonețk sau din apropiere și a bombardat mai multe orașe din zona Bahmut – dar și orașe și localități din alte părți ale țării, precizează raportul.

Soldații ucraineni „au descoperit și distrus un grup inamic de sabotaj și recunoaștere” pe traseul dintre Iehorivka și Șevcenko, în regiunea Donețk, a mai anunțat Statul Major General.

Cancelarul german Olaf Scholz a promis, joi, în timpul vizitei la Kiev, că Germania va ajuta Ucraina din punct de vedere militar „atât timp” cât ţara are nevoie, scrie Le Figaro.

„Ajutăm Ucraina cu livrări de arme, vom continua să facem asta atâta timp cât Ucraina va avea nevoie”, a dat asigurări Scholz, în cadrul conferinței comune de presă cu președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi, președintele român Klaus Iohannis și liderul ucrainean Volodimir Zelenski.

Coca-Cola HBC AG și clienții săi din Rusia sunt „în proces de epuizare a stocurilor”, a anunțat Coca-Cola Co, într-un comunicat citat de Reuters.

Odată ce stocurile companiei vor fi epuizate, Coca-Cola HBC „nu va mai produce sau vinde Coca-Cola sau alte mărci ale Coca-Cola Company în Rusia”, a precizat Coca-Cola.

Mai multe detalii: Coca-Cola HBC anunţă că nu mai vinde mărcile sale în Rusia, după epuizarea stocurilor

Ucraina ar trebui să fie cea care decide dacă acceptă sau nu concesii teritoriale față de Rusia în încercarea de a pune capăt războiului, a declarat joi președintele francez Emmanuel Macron, cu ocazia vizitei sale la Kiev, scrie The Guardian.

„Asta depinde de Ucraina să decidă”, a declarat Macron la postul de televiziune TF1, când a fost întrebat ce concesii, inclusiv teritoriale, ar trebui să accepte Ucraina, adăugând: „Cred că este de datoria noastră să rămânem alături de valorile noastre, de dreptul internațional și, prin urmare, de Ucraina”.

Liderii Germaniei, Franței și Italiei, toți criticați în trecut de Kiev pentru un sprijin considerat prea prudent, au vizitat joi Ucraina și au oferit speranța aderării la UE unei țări care cere primirea de noi arme pentru a se putea apăra în fața invaziei ruse.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că țara sa nu va accepta să renunțe la niciun teritoriu în urma invaziei Rusiei.

Negociatorul-șef al Ucrainei în tratativele de pace cu Rusia, Mihailo Podoliak a respins cele mai recente comentarii ale Moscovei, cu privire la faptul că este dispusă să continue negocierile, ca fiind „o încercare de a înșela lumea”, relatează The Guardian.

Rusia, a afirmat Podoliak într-o postare online, a vrut să dea impresia că este gata să discute în timp ce plănuiește să înjunghie Ucraina în spate.

Kievul va reveni cu siguranță la negocieri, dar numai la momentul potrivit, a adăugat el.

Într-o altă postare pe Twitter, Podoliak a adăugat joi: „Clasicul «stil rusesc»: distrugerea orașelor, organizarea de execuții publice, pregătirea unei anexări, dar pretinzând în continuare că negociază”.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat că are cunoștință de informații despre un al treilea american care a călătorit în Ucraina pentru a lupta împotriva Rusiei și despre care s-a aflat „în ultimele săptămâni” că a dispărut, dar nu a putut oferi mai multe detalii, relatează CNN. Alți doi americani au fost dați dispăruți miercuri.

„Există informații despre încă un american a cărui locație este necunoscută. Nu pot vorbi despre detaliile acestui caz. Din păcate, nu cunoaștem toate detaliile acestui caz”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, în cadrul unei conferințe de presă.

Price a precizat că Departamentul de Stat este în contact cu familiile celorlalți doi cetățeni americani care ar fi fost capturați în Ucraina, precum și cu autoritățile ucrainene și cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii, dar că, de asemenea, nu poate confirma informațiile potrivit cărora acești doi cetățeni ar fi fost luați prizonieri de către ruși.

„Continuăm să îndemnăm pe toate căile posibile cetățenii americani să nu călătorească în Ucraina, din cauza pericolelor aferente pe care le reprezintă agresiunea continuă a Rusiei”, a declarat Price.

Acesta a mai spus că SUA nu sunt în contact cu Rusia în legătură cu cetățenii americani dispăruți, pentru că nu au încă „motive credibile” să creadă că rușii i-au luat prizonieri și, de asemenea, pentru că Rusia nu a pretins că i-a capturat.

„Dacă simțim că o astfel de informare prin intermediul ambasadei noastre de la Moscova sau în alt mod ar fi productivă în ceea ce privește aflarea mai multor informații despre locul unde se află aceste persoane, nu vom ezita să facem acest lucru”, a spus Price.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a mai spus că SUA sunt în contact și cu „alți parteneri”, inclusiv cu Marea Britanie.

SUA şi Uniunea Europeană au îndemnat joi Rusia să accepte rapid redeschiderea porturilor ucrainene pentru a permite exportul milioanelor de tone de cereale care sunt depozitate acolo şi a atenua astfel criza alimentară mondială, scrie Agerpres preluând AFP.

Moscova „ar trebui să acţioneze imediat pentru a deschide aceste porturi şi a pune capăt acestui război”, a subliniat secretarul pentru agricultură al SUA, Tom Vilsack, în timpul unei conferinţe de presă după discuţii la ONU. „Acesta este un lucru serios, noi nu ar trebui să utilizăm hrana ca pe o armă”, a insistat el.

ONU negociază de mai multe săptămâni cu Moscova, Kiev şi Ankara un acord ce ar permite cerealelor ucrainene să iasă în siguranţă din Ucraina şi îngrăşămintelor produse în Rusia să revină pe piaţa internaţională.

Moscova se plânge că exporturile sale sunt împiedicate de sancţiunile economice. Dacă se va ajunge la un acord, acesta va reduce preţurile la alimente şi va reduce criza alimentară din lume, care se agravează din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Tom Vilsack a reafirmat că sancţiunile americane nu vizează hrana şi îngrăşămintele.

Nici sancţiunile europene, a confirmat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU asupra cooperării cu UE. „Sancţiunile UE nu sunt cauza penuriilor alimentare”, pentru că „ele vizează capacitatea Kremlinului de a finanţa agresiunea militară, nu desfăşurarea unui comerţ legitim”, a declarat Borrell.

„Sancţiunile UE nu interzic importul şi transportul de produse agricole ruseşti, nici de îngrăşăminte, nici plata pentru aceste exporturi ruse” şi „măsurile noastre nu afectează capacitatea unor ţări terţe de a cumpăra de la Rusia”, a precizat şeful diplomaţiei europene.

În prezent, „Rusia blochează cel puţin 20 de milioane de tone de cereale ucrainene, care nu pot ajunge pe pieţele mondiale”, a mai denunţat Josep Borrell, îndemnând la rândul său Moscova să permită redeschiderea porturilor aflate sub blocadă rusă.

Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a respins aceste acuzaţii. „Se încearcă să se pună greşeala pe seama Rusiei, cu afirmaţii nefondate privind bombardamente asupra unor depozite de cereale, privind blocade impuse asupra cerealelor. Nu există niciun obstacol în această privinţă”, a afirmat diplomatul rus.

Obuzierele franceze „Caesar” au fost încărcate în siguranță la bordul unui avion An-124 „Ruslan” din Ucraina și deja se află în drum spre linia frontului, anunță portalul Nexta TV.

Președintele francez Emmanuel Macron și-a luat joi, la Kiev, angajamentul că Franța va trimite alte șase sisteme de obuziere Caesar armatei ucrainene.

Înaintea vizitei sale de la Kiev de joi, liderul francez a cerut companiei autohtone Nexter „să își revizuiască organizarea pentru a putea lucra ca «pe timp de război», pentru a putea produce obuziere Ceasar mult mai rapid”, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată Ministerului francez al Apărării.

Franța a trimis deja în Ucraina alte 12 sisteme de obuziere Caesar.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov consideră că se încearcă transformarea Republicii Moldova într-o ”a doua Ucraină”, iar acest lucru este evident din abordarea „consumeristă” a actualei conduceri a ţării, relatează joi agenţia oficială de presă rusă TASS, potrivit Agerpres.

„Desigur, ei încearcă clar să transforme Moldova într-o a doua Ucraină”, a declarat șeful diplomației ruse, joi, într-un interviu acordat canalului NTV.

„O astfel de abordare consumeristă din partea actualei conduceri moldoveneşti este foarte, foarte revelatoare. Atunci când ei spun: «Să începem acum aderarea la Uniunea Europeană, apoi vom vedea ce ne promit acolo, iar apoi poate vom decide dacă rămânem în Comunitatea Statelor Independente», precum şi alte declaraţii”, a explicat Lavrov, numind această abordare „cerşit”. El a menţionat însă că majoritatea populaţiei moldoveneşti nu împărtăşeşte această poziţie, notează TASS.

„Ruşii ar trebui să ne dea din nou o reducere la gaz comparativ cu contractele care au fost semnate, să amâne plăţile”, a citat el un exemplu de astfel de declaraţii. „O astfel de cerşetorie, în general, extorcare”, a mai estimat Lavrov.

Ministrul rus a adăugat că comportamentul Chişinăului seamănă cu un truc. „Dacă nu ne faceţi aceasta, vom merge mai repede în Europa, iar dacă ne faceţi, oricum mergem, dar mai încet”.

Anterior, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a declarat că Ucraina doreşte deschiderea frontului transnistrean, ceea ce ar putea conduce la consecinţe triste pentru statalitatea Republicii Moldova, potrivit site-ului pro-guvernamental gazeta.ru. Reprezentantul permanent nu a exclus un scenariu în care Rusia ar trebui să apere Republica Moldovenească Transnistreană (PMR), nerecunoscută la nivel internațional. „În special, vorbim despre provocările Ucrainei la graniţă”, a adăugat el.

Şeful guvernului italian, Mario Draghi, a acuzat, joi, la Kiev, compania Gazprom de „minciuni”, după ce gigantul rus a livrat, joi, celor de la Eni doar 65% din cantităţile de gaz, invocând probleme tehnice, scrie news.ro citând Le Figaro.

„Una dintre explicaţii este că întreţinerea (…) necesită piese de schimb”, a spus Mario Draghi, într-o conferinţă de presă.

„Noi, Germania şi alte (ţări) credem că acestea sunt minciuni”, a subliniat premierul italian.

Serviciile de informații olandeze au dezvăluit că un spion care lucra pentru Serviciul de informații al armatei ruse (GRU) a încercat să călătorească din Brazilia în Olanda în baza unui act de identitate brazilian fals. În Olanda el urma să lucreze ca stagiar la Curtea Penală Internațională, relatează BBC.

El a fost arestat la sosirea în Olanda și a fost extrădat cu primul zbor spre Brazilia.

Dacă reușea să pătrundă ca stagiar la Curtea Penală Internațională, spionul ar fi avut acces în clădirea instituției și la sistemele informatice.

Spionul acționa în baza unor acte false, o practică tot mai des utilizată de serviciile ruse. El pretindea să fie cetățeanul brazilian Viktor Muller Ferreira, născut pe 4 aprilie 1989, când în realitate era Sergey Vladimirovich Cherkasov, născut pe 11 septembrie 1985.

Mai multe detalii: Un spion rus a încercat să se infiltreze în Curtea Penală Internațională

Administrația Biden va continua să ofere asistență militară semnificativă Ucrainei „cât de repede o putem trimite”, atât timp cât este necesar, până când Rusia va înceta lupta, a declarat joi, la CNN, John Kirby, coordonatorul pentru comunicare strategică al Consiliului Național de Securitate (NSC) din SUA.

„Primesc atât cât putem trimite și cât de repede putem trimite”, a declarat Kirby, evocând discuția lui Biden cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâlnirea de la Bruxelles, care a avut loc la începutul acestei săptămâni, a secretarului Apărării, Lloyd Austin, cu omologii săi din cadrul NATO.

„Așadar, lucrăm foarte, foarte mult la acest lucru”, a spus el, adăugând că ajutorul militar oferit Ucrainei de către SUA ajunge „cu o viteză record” și că Washingtonul se află în „discuții constante” cu Kievul.

Președintele rus Vladimir Putin „nu a arătat nicio înclinație de a opri luptele” și de a negocia cu bună credință, iar până atunci, „ne vom angaja să ajutăm forțele armate ucrainene să se apere și să încerce să-și recupereze teritoriul, în special în est și în sud, pe care încearcă să îl recupereze acum”, a adăugat Kirby.

Potrivit lui Kirby, conflictul cu Rusia „ar putea fi un efort prelungit”, dar un ajutor suplimentar pentru Ucraina din partea Congresului american nu este necesar în acest stadiu.

„Nu suntem în momentul de față într-un punct în care să credem că trebuie să planificăm un alt pachet suplimentar. Abia am început să cheltuim și să producem din pachetul suplimentar pe care tocmai l-am aprobat”, a spus el.

Kirby nu a oferit nicio actualizare cu privire la cei doi americani dispăruți care au luptat alături de forțele ucrainene.

„Pur și simplu nu suntem în măsură să confirmăm unde se află. Evident, gândurile noastre se îndreaptă către familiile care, în acest moment, sigur trec printr-o suferință teribilă. Dar nu suntem în măsură să confirmăm ce s-ar fi putut întâmpla cu aceste persoane”, a spus el.

Kirby a subliniat că americanii nu ar trebui să călătorească în Ucraina.

„Este totuși un memento util, și spunem asta de luni de zile: nu este momentul să mergem în Ucraina, oricât de altruist ar fi cineva care dorește să ajute Ucraina pe câmpul de luptă. Nu este momentul ca cetățenii americani să călătorească acolo. Stați departe de Ucraina, este o zonă de război activă. Iar dacă vă aflați în Ucraina ca american, vă rugăm să plecați imediat”, a declarat Kirby.

În schimb, el i-a încurajat pe americani să sprijine Ucraina prin alte mijloace, inclusiv prin contribuții la organizații precum Crucea Roșie.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a apărat din nou acțiunile Moscovei în țara vecină, Ucraina, în cadrul unui interviu acordat BBC.

„Rusia nu este curată ca lacrima”, a recunoscut Serghei Lavrov. „Rusia este ceea ce este. Și nu ne este rușine să arătăm cine suntem”, a afirmat șeful diplomației ruse.

Lavrov a precizat că a văzut mai multe părți dintr-un raport ONU care detaliază presupusele crime de război ale Rusiei în Ucraina și a susținut că Organizația Națiunilor Unite este „folosită pentru a amplifica știrile false care vin din Occident”.

Despre invazia în sine, Lavrov a spus: „Nu aveam absolut nicio altă modalitate de a explica Occidentului că aducerea Ucrainei în NATO a fost un act criminal”.

Rusia s-a opus extinderii spre est a NATO, alianța militară care cuprinde 30 de state occidentale.

În marja conferinței de presă comune a celor patru lideri europeni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a fost întrebat dacă cele mai recente arme pe care Occidentul a anunțat că le va trimite Kievului sunt „prea puțin” și vin „prea târziu”, având în vedere că autoritățile ucrainene spun că până la 200 de soldați sunt pierduți în fiecare zi în Donbas, scrie BBC.

„Anunțurile privind noile arme livrate Ucrainei ar trebui să fie făcute săptămânal. Iar aceste arme ar trebui să fie livrate în cantități suficiente. Aceasta este realitatea. Apreciem tot ceea ce s-a făcut, nu ne plângem”, i-a spus Kuleba corespondentului BBC de la Kiev, Nick Beake.

„Dar adevărul este că suntem în continuare depășiți numeric atunci când vine vorba de artilerie, sisteme de rachete cu lansare multiplă și sisteme de apărare și nu putem face progrese mari până când nu vom ajunge la un echilibru cu Rusia în ceea ce privește numărul acestor trei echipamente”, a precizat șeful diplomației ucrainene.

„Așadar, nu mă înțelegeți greșit. Nu mă plâng. Apreciez tot ceea ce s-a făcut. Apreciez aceste anunțuri, dar – pentru a echilibra raportul de forțe, așa cum am spus – aceste anunțuri ar trebui să fie făcute săptămânal, iar armele trimise să fie în cantități suficiente”, a insistat Kuleba.

Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, a declarat joi, la Kiev, că speră la ”o decizie pozitivă” a Uniunii Europene (UE) asupra candidaturii Ucrainei şi Republicii Moldova, informează AFP, preluată de Agerpres.

„Ucraina face parte din familia europeană”, a asigurat cancelarul federal german în timpul unei conferinţe de presă comune cu liderii ucrainean, francez, italian şi român, precizând că va trebui „să se facă tot ce este necesar” pentru „a găsi unanimitatea” în cadrul UE în vederea lansării acestor candidaturi.

„Aderarea la UE este supusă unor reguli clare, care trebuie respectate de toţi”, a amintit cu toate acestea Scholz.

Ţările membre ale UE urmează să decidă, în timpul unui summit pe 23-24 iunie, dacă îi acordă într-o primă fază Ucrainei şi Republicii Moldova statutul oficial de ţară candidată la aderare, începutul unui proces de negocieri ce ar putea dura ani de zile. Comisia Europeană urmează să vină cu o recomandare vineri.

Premierul italian Mario Draghi și-a reafirmat joi, la Kiev, sprijinul pentru speranțele Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană și a declarat că UE „nu poate întârzia acest proces”, scrie CNN.

„Vreau să spun astăzi că cel mai important mesaj al vizitei noastre este că Italia dorește ca Ucraina să facă parte din Uniunea Europeană și dorește ca Ucraina să aibă statutul de candidat și va susține această poziție la următorul Consiliu European”, a declarat Draghi, în cadrul unei conferințe de presă comune, joi, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și colegii săi europeni – președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și președintele român Klaus Iohannis.

„Poporul ucrainean apără în fiecare zi valorile democrației și ale libertății care stau la baza proiectului european, a proiectului nostru. Nu putem întârzia acest proces”, a adăugat Draghi.

Zelenski a înțeles că drumul de la candidat la membru al UE este „un drum, nu un pas”, a mai spus premierul italian, adăugând că trebuie să se vadă „reforme profunde” în societatea ucraineană.

Draghi a avertizat, de asemenea, că criza umanitară din Ucraina „nu trebuie să se transforme într-o catastrofă mondială” și a cerut „deblocarea milioanelor de tone de cereale care sunt oprite în porturile din Marea Neagră” prin coridoare sigure.

„Singura cale de urmat este o rezoluție a Națiunilor Unite, care să reglementeze crearea de coridoare în Marea Neagră. Până acum, Rusia a respins-o”, a precizat șeful guvernului italian.

Președintele francez Emmanuel Macron i-a transmis omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că Franța, Italia, Germania și România susțin candidatura Ucrainei pentru aderarea la Uniunea Europeană, în timpul vizitei oficiale de joi a celor patru lideri în această țară, relatează CNN.

„Toți cei patru [Franța, Germania, Italia și România] susținem statutul de candidatură imediată pentru aderare. Acest statut va fi însoțit de o foaie de parcurs și va implica, de asemenea, că situația Balcanilor de Vest și a vecinătății, în special a Republicii Moldova, este luată în considerare”, i-a spus Macron lui Zelenski.

„Europa este alături de voi, va rămâne așa atâta timp cât va fi necesar, până la obținerea victoriei, o victorie care va duce la revenirea păcii într-o Ucraină liberă și independentă”, a adăugat Macron.

Liderul francez a mai spus că actuala criză alimentară mondială este o „consecință directă a războiului purtat de Rusia” și a cerut Rusiei „să accepte ca Națiunile Unite să organizeze exportul de cereale, ceea ce presupune ridicarea blocadei rusești, și să ofere Ucrainei toate garanțiile de securitate pentru a permite ieșirea acestor cereale prin porturile ucrainene”.

Președintele român Klaus Iohannis a invitat joi Uniunea Europeană să acorde Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la blocul comunitar, subliniind că „nu există timp pentru ezitare”, în cadrul vizitei istorice de la Kiev, alături de omologii săi ucrainean, francez, german și italian, relatează CNN.

„Ne aflăm într-un punct de cotitură în istoria Europei. Vremuri extraordinare cer răspunsuri extraordinare, strategice și vizionare. Acordarea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, la Consiliul European de săptămâna viitoare, este esențială în construirea unui scut puternic și durabil în jurul valorilor noastre comune”, a declarat Klaus Iohannis.

„Această decizie este grăitoare pentru capacitatea noastră de a proiecta securitate și stabilitate în vecinătatea proprie. Nu mai avem timp pentru ezitări. Partenerii noștri au nevoie să le acordăm mai mult sprijin pe termen lung, să-i ajutăm în a-și construi reziliența și a face față unei game largi de provocări simultane, fie convenționale, fie hibride. Domnule Președinte Zelenski, dragi prieteni, ne aflăm aici împreună pentru că știm că este de datoria noastră să acționăm. Este responsabilitatea noastră să menținem acest avânt și să ne ajutăm prietenii ucraineni să-și făurească un nou viitor”, a mai spus președintele României.

Vorbind alături de Klaus Iohannis, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi s-au angajat, de asemenea, să susțină acordarea statutului de candidat la aderarea la UE pentru Ucraina.

Mai multe detalii: Iohannis, Macron, Scholz și Draghi au promis susținere pentru candidatura Ucrainei la Uniunea Europeană

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că invazia Rusiei are ca scop „să rupă Ucraina și, prin Ucraina, să rupă întreaga Europă”, relatează CNN.

În cadrul unei conferințe de presă comune la Kiev cu cancelarul german Olaf Scholz, cu președintele francez Emmanuel Macron, cu premierul italian Mario Draghi și cu președintele român Klaus Iohannis, Zelenski le-a spus omologilor săi că atacul Rusiei asupra Ucrainei echivalează cu un atac asupra întregii Europe.

„Rusia vrea să demonstreze că Europa unită nu este capabilă să fie eficientă și că valorile europene nu funcționează pentru protejarea libertății. Noi putem și trebuie să spargem acest scenariu și să le demonstrăm că Europa va continua să fie liberă, democratică și (…) unită”, a spus liderul ucrainean.

Zelensky a declarat că cel mai bun mod de a demonstra „poziția noastră comună și puternică” este susținerea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană, adăugând că statutul Ucrainei de candidat la aderarea la UE „poate amplifica libertatea în Europa din punct de vedere istoric și poate deveni una dintre deciziile europene cheie din prima treime a secolului XXI”.

Zelensky a precizat că Ucraina este pregătită să lucreze pentru a deveni stat membru UE cu drepturi depline.

„Înțelegem că drumul spre Uniunea Europeană este într-adevăr un drum și nu un singur pas. Dar această cale trebuie să înceapă, iar noi suntem gata să lucrăm pentru ca statul nostru să se transforme într-un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar ucrainenii au câștigat deja dreptul de a porni pe această cale”, a declarat el.

Președintele ucrainean a făcut apel la liderii UE să acorde țării sale o aderare rapidă la blocul comunitar, printr-o procedură mai scurtă, pentru a contracara agresiunea rusă.

Zelensky a spus că numărul total de rachete rusești folosite împotriva populației civile din Ucraina „a ajuns deja la 3.000 în această lună”, adăugând că, cu cât Ucraina va primi mai repede arme mai puternice din partea Occidentului, cu atât mai repede va putea pune capăt atacurilor rușilor.

„Fiecare lot de astfel de provizii echivalează cu ucraineni salvați. Și fiecare zi de întârziere sau de amânare a deciziilor este o șansă pentru armata rusă de a ucide ucraineni sau o șansă de a ne distruge orașele. Există o legătură directă: Cu cât obținem arme mai puternice, cu atât mai repede ne putem elibera poporul și ne putem elibera țara”, a declarat Zelenski.

Cel puțin patru persoane au fost ucise, iar alte șapte rănite în urma unui atac aerian care a lovit astăzi orașul ucrainean Lisichansk din estul țării, informează Sky News.

Anterior, autoritățile ucrainene anunțaseră că trei persoane au fost ucise în urma atacului asupra unei clădiri care adăpostea civili.

Guvernatorul regional din Luhansk, Serhiy Haidai, a declarat că o operațiune de salvare este încă în desfășurare.

Un alt atac aerian a lovit o unitate medicală din oraș și a cauzat prăbușirea acesteia, deși nu se știe încă dacă există victime.

„Este probabil să existe persoane prinse sub dărâmături”, a declarat Haidai, despre cel de-al doilea atac.

Orașul Lisichansk se învecinează cu Severodonețk, care a devenit un câmp de luptă în ultimele zile. Cele două orașe sunt singurele din regiunea estică Luhansk care nu au căzut în mâinile trupelor ruse.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a provocat guvernul britanic să încerce să „învingă” Rusia, după declaraţiile oficialililor britanici cu privire la războiul din Ucraina, transmite BBC.

Într-un interviu în exclusivitate cu editorul BBC pentru Rusia, Steve Rosenberg, oficialul rus spune că nu crede că mai există „spațiu de manevră” în ceea ce privește relațiile dintre Rusia și Marea Britanie.

„Atât [premierul britanic Boris] Johnson, cât și [ministrul de externe Liz] Truss spun deschis că ar trebui să învingem Rusia, ar trebui să forțăm Rusia să îngenuncheze. Haideți atunci, faceți-o!”, a spus Lavrov.

Lavrov acuză Marea Britanie că „sacrifică încă o dată interesele poporului său de dragul ambițiilor politice”. „Politicienii lor se gândesc doar la următoarele alegeri și nimic altceva”, continuă acesta.

Ca și alte națiuni occidentale, Marea Britanie a furnizat Ucrainei arme pentru a lupta împotriva invadatorilor ruși – și a vizat, de asemenea, Moscova cu sancțiuni.

Rusia plănuiește să reziste sancțiunilor occidentale și să își ducă la bun sfârșit obiectivul în regiunea Donbas din estul Ucrainei, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru CNN.

Întrebat despre intenția Rusiei de a ocupa părți din teritoriile ucrainene din Odesa, Harkov și Kherson, Peskov a spus că decizia va depinde de „voința populației locale”.

„Obiectivul numărul unu este de a proteja populația din Donbas și Luhansk de cei care bombardează Donețk, de exemplu, chiar acum, și ucid civili acolo. Și fac acest lucru de opt-nouă ani”, a spus el.

„În ceea ce privește alte teritorii și regiuni ale Ucrainei, știți, cu cât armata noastră curăță mai mult teritoriul de aceste regimente naționaliste, cu atât mai mulți oameni îi întâmpină și cu atât mai mulți oameni își declară dorința de a întrerupe viața cu regimul de la Kiev”, a susținut el.

Peskov a declarat că Rusia nu reprezintă o amenințare pentru statele baltice și Finlanda, care și-a anunțat luna trecută intenția de a se alătura NATO, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

„Suntem siguri că aderarea Finlandei și Suediei la NATO, nu va aduce niciun beneficiu suplimentar pentru securitatea continentului european. Dimpotrivă, va aduce tensiuni suplimentare”, a spus el.

Purtătorul de cuvânt a recunoscut că Moscova nu se află într-o „poziție confortabilă” în urma sancțiunilor economice „fără precedent” ale Occidentului împotriva Rusiei, dar a susținut că „efectul crucial” al sancțiunilor pe care Occidentul îl spera „nu s-a produs”.

„Acum ne simțim chiar un pic mai bine decât s-ar crede”, a declarat Peskov. „Desigur, ne înțelegem problemele, înțelegem că într-un timp foarte scurt va trebui să compensăm scăderea destul de semnificativă de peste 40%-45% a importurilor”.

El a spus că Rusia plănuiește o „stimulare foarte serioasă” a producției și infrastructurii sale interne.

Marea Britanie a achiziționat și recondiționat peste 20 de tunuri cu rază lungă de acțiune – M109 – de la o companie belgiană de armament pe care le trimite în Ucraina, a declarat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, conform The Guardian.

Armele grele trag gloanțe de 155 mm, a declarat acesta pentru Sky News după o reuniune a miniștrilor apărării din NATO la Bruxelles.

„Vom desfășura peste douăzeci de tunuri autopropulsate de 155 pe care le-am cumpărat de pe piața globală, le-am recondiționat și au o rază de acțiune mult mai mare”, a precizat oficialul britanic.

Rusia depășește Ucraina în materie de tir de artilerie cu 20 la 1 în unele zone, dar aliații încep să ofere Ucrainei artileria cu rază lungă de acțiune și sistemele de rachete care vor permite forțelor sale să învingă, a spus Wallace.

El a spus că forțele ucrainene vor putea în curând să facă „progrese semnificative în estul țării”.

Administrația Biden va continua să ofere asistență militară semnificativă Ucrainei „atât de repede cât putem trimite”, atât timp cât este necesar, până când Rusia va înceta lupta, a declarat joi la CNN coordonatorul Consiliului de Securitate Națională pentru comunicare strategică și contraamiralul în retragere John Kirby.

Potrivit acestuia, asistenţa militară ajunge „cu o viteză record”, iar SUA se află în „discuții constante” cu Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin „nu a arătat nicio înclinație de a opri lupta” și de a negocia cu bună credință, iar până atunci, „vom fi angajați să ajutăm forțele armate ale Ucrainei să se apere și să încerce să recupereze teritoriul, în special în est, în sud, pe care încearcă să îl recupereze acum”, a adăugat el.

Conflictul cu Rusia „ar putea fi un efort prelungit”, dar a spus că un ajutor suplimentar din partea Congresului nu este necesar în acest stadiu, a susţinut oficialul american.

„Nu suntem în momentul de față într-un punct în care să credem, știți, că trebuie să planificăm un alt pachet suplimentar. Abia am început să cheltuim și să producem din pachetul suplimentar recent aprobat”, a spus el.

Ucraina este „pregătită să lucreze” pentru a deveni membru UE cu drepturi depline, a declarat președintele Zelenski, după ce s-a întâlnit cu patru lideri UE la Kiev, transmite BBC.

În cadrul unei conferințe de presă în capitala ucraineană, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi și președintele român Klaus Iohannis au susținut în mod public candidatura Kievului la aderarea la blocul comunitar.

Liderii UE organizează săptămâna viitoare un summit în cadrul căruia este posibil ca cererea Kievului de a deveni candidat la aderare să primească undă verde.

„Ucrainenii și-au câștigat deja dreptul de a merge pe această cale și de a obține acest statut de candidat”, a punctat Zelenski.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat că Rusia se află „într-un loc foarte dificil”, iar succesul Ucrainei ar putea depinde de rapiditatea cu care va desfășura arme mai grele pe linia frontului pentru o contraofensivă, spre deosebire de un contraatac, informează CNN.

„Cred că Rusia, vom descoperi, se află într-un loc foarte, foarte dificil, cu siguranță în ceea ce privește profunzimea rezervelor sale și moralul său, iar acest lucru va face ca fiecare metru pentru care luptă să fie și mai greu. Și, în același timp, vom vedea acum cum unele dintre aceste arme mai grele vor ajunge în mâinile Ucrainei, livrate în țară, iar acest lucru va schimba din nou echilibrul”, a spus Wallace.

Wallace a adăugat că Rusia va încerca „cu disperare să găsească o formă de victorie, oricât de mică ar fi, pentru a-și reface moralul”, dar nu s-a arătat încrezător în cât timp Rusia poate susține această ofensivă.

„Rusia se află pe teren de luni de zile; amintiți-vă, au fost desfășurați predominant cu trei luni înainte de invazie. Nicio armată nu este concepută să fie [o] armată de recruți pe teren în acest fel, prost echipată, suferind pierderi uriașe”, a spus el.

„Cred că cheia aici este cât de repede va desfășura Ucraina unele dintre aceste arme mai grele și cât de repede va organiza o contraofensivă, spre deosebire de simple contraatacuri, și cât de mult succes ar avea. De aceea, Occidentul este foarte dornic să ajute la pregătirea lor și să se asigure că aplică aceste arme într-un mod care să facă această diferență”, a adăugat Wallace.

Wallace a recunoscut că există o criză a costului vieții în întreaga Europă, dar a spus că „Rusia a ales să folosească alimentele, să folosească combustibilul ca arme” și că „multe dintre problemele zilnice cu care se confruntă oamenii sunt de fapt determinate de Rusia”.

„Toate guvernele trebuie să gestioneze opinia publică și să explice publicului lor de ce se fac lucruri în numele lor”, a mai spus el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat joi, într-o conferință de presă, că toți cei patru lideri ai Uniunii Europene prezenți la Kiev, printre care și Klaus Iohannis, susțin ideea acordării Ucrainei unui statut de candidat „imediat” la UE.

”Toți patru susținem statutul de candidat imediat la UE”, a spus Macron, care a adăugat că Franța va intensifica livrările de arme către Ucraina.

În cadrul conferinței de presă, Draghi a declarat că principalul său mesaj în timpul vizitei la Kiev a fost că Italia dorește ca Ucraina să facă parte din UE.

Scholz a promis că Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va avea nevoie, descriind lupta Kievului împotriva invaziei rusești ca fiind „eroică”.

Germania a primit 800.000 de refugiați ucraineni și sprijină, de asemenea, Ucraina din punct de vedere financiar și militar, a spus acesta. „Vom continua să facem acest lucru atâta timp cât Ucraina are nevoie de sprijinul nostru”, a punctat cancelarul german

Zelenski a declarat că invazia Rusiei a însemnat o agresiune împotriva întregii Europe.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat joi pe președintele Klaus Iohannis, cancelarul german, Olaf Scholz, președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul italian, Mario Draghi să împună mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit Reuters.

Liderul ucrainean a spus că invazia Rusiei echivalează cu o agresiune împotriva întregii Europe.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că asistența militară a NATO pentru Ucraina nu este „o provocare”, ci mai degrabă sprijin pentru un stat independent, potrivit CNN.

Întrebat despre comentariile Papei Francisc de săptămâna asta, care a spus că războiul din Ucraina „a fost poate într-un fel fie provocat, fie n-a fost împiedicat”, Stoltenberg a spus că „NATO este o alianță defensivă, iar războiul este războiul președintelui Putin”.

„Acesta este un război pe care a decis să-l conducă împotriva unei națiuni suverane independente și ceea ce NATO de mulți ani a fost să sprijine o națiune suverană independentă în Europa – Ucraina”, a declarat Stoltenberg la o conferință de presă la Bruxelles, după o întâlnire cu miniștrii apărării.

Sute de civili care se adăpostesc la uzina chimică Azot din Severodonețk nu mai pot fi evacuați din cauza barajelor susținute de artilerie rusă, a declarat joi guvernatorul militar regional din Luhansk, pentru CNN.

„Este imposibil să ieși de acolo acum. Vreau să spun, este posibil din punct de vedere fizic, dar este foarte periculos din cauza bombardamentelor și a luptei constante”, a spus Serghei Haidai.

„Dacă cineva ar ieși, sunt 99% șanse să moară”, a adăugat el.

Oficialul ucrainean a adăugat că 568 de persoane, inclusiv 38 de copii, sunt în prezent refugiați în uzină.

Scopul strategic al Rusiei în războiul din Ucraina este distrugerea completă a suveranității și națiunii ucrainene, a declarat joi adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Hanna Malyar, citată de Reuters.

Ea a spus vcă situația rămâne dificilă pentru forțele ucrainene și că principalul accent al Rusiei este acum pe stabilirea controlului deplin asupra regiunilor Luhansk și Donețk din estul Ucrainei.

„Principalele obiective strategice, militaro-politice și militar-economice ale Rusiei în ceea ce privește statul nostru rămân distrugerea completă a statului ucrainean și a națiunii ucrainene, precum și distrugerea fundamentelor militare și economice ale statului nostru”, a spus Malyar, într-o conferință de presă.

Cel puțin trei civili au fost uciși și alți șapte răniți în urma unui atac aerian rusesc în orașul de est Lisichansk, a anunțat joi guvernatorul Luhansk, Serghei Haidai, citat de The Guardian.

Ținta atacului a fost o clădire care se adăposteau civili, a spus Haidai. Salvatorii curăță molozul de la fața locului, a adăugat el.

Premierul italian Mario Draghi a promis că va „reconstrui totul”, după ce a vizitat joi Irpin, una din suburbiile Kievului, devastată de război, potrivit CNN.

„Vom reconstrui totul. Au distrus grădinițele, au distrus grădinile copiilor. Totul va fi reconstruit. Au început deja”, a spus Draghi.

„Ei știu exact unde sunt șantierele care trebuie reconstruite. Fiecare familie are o aplicație în care descrie ceea ce s-a întâmplat și sunt deja într-o stare foarte avansată”, a adăugat el.

Marea Britanie a adoptat joi o nouă listă de sancțiuni împotriva mai multor cetățeni ruși acuzați de implicare în războiul declanșat în Ucraina. Pe listă se află Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copiilor, și patriarhul Kiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, relatează Reuters.

Potrivit Ministerului de Externe de la Londra, Lvova-Belova a fost adăugată pe listă pentru transferul și adopția forțată de copii ucraineni, în timp ce Kiril a fost adăugat pentru „sprijinul proeminent acordat agresiunii militare ruse în Ucraina”.

Mai multe detalii: Marea Britanie, prima țară care impune sancțiuni împotriva patriarhului Kiril al Rusiei

Liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), susținut de Rusia, afirmă că dorește organizarea unui „referendum” pentru ca regiunea sa să se alăture Rusiei, relatează CNN.

„O decizie cu privire la un referendum privind aderarea RPD la Rusia va fi luată după finalizarea operațiunii militare speciale”, a declarat Denis Pușilin pentru agenția de presă rusă de stat RIA Novosti.

El a spus că speră că războiul va fi încheiat „până la sfârșitul anului”.

„Ucraina, ca stat, ar putea pur și simplu să nu mai existe în viitorul apropiat”, a avertizat acesta.

Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, a transmis joi că speră că vizita la Kiev a celor patru lideri UE „nu se va concentra exclusiv pe livrările de arme către Ucraina”, potrivit BBC.

„Mi-aș dori să sper că liderii acestor trei state – și președintele României – nu se vor concentra doar pe sprijinirea Ucrainei prin pomparea în continuare a Ucrainei cu arme”, a spus Peskov. Acest lucru ar fi „absolut inutil și va provoca noi daune țării”, a mai avertizat el.

În jur de 10.000 de civili încă se află prinși în bombardamentele din oraşul Severodoneţk, pe care trupele ruse încearcă să îl cucerească de mai multe săptămâni. Anunțul a fost făcut joi de Sergei Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk, citat de BBC.

„De aproape patru luni, ei încearcă să controleze Severodoneţk, unde, din 100.000 de locuitori, au mai rămas circa 10.000, fără a lua în considerare victimele”, a spus guvernatorul, pe Telegram.

Mai multe informații: Oficial ucrainean: Aproximativ 10.000 de civili sunt în continuare blocați la Severodoneţk

Consilierul primarului din Mariupol, Petro Andriușchenko, a relatat, joi, într-o postare pe Telegram, că în Mariupol, oraș aflat sub ocupația trupelor ruse, oficialii din școli le interzic elevilor să folosească limba ucraineană, chiar și în timpul pauzelor.

„Conducerea școlilor le interzice adolescenților care au studiat în școli în limba ucraineană să folosească ucraineană chiar și în pauze”, a scris Petro Andriușchenko.

Oficialul ucrainean a menționat că directorii școlilor au amenință deschis cu „consecințele pentru copii și părinți” în cazul în care ucraineana este folosită în comunicare.

„Denazificarea nu este la toate nivelurile după cele mai bune exemple ale URSS”, a precizat Petro Andriușchenko.

Ministrul apărării al Slovaciei Jaroslav Nagy a anunțat, joi, că țara sa a donat Ucrainei patru elicoptere Mi-17 și un elicopter Mi-2, precum și muniție pentru lansatorul de rachete multiple Grad.

„Sunt încântat să confirm că mii de rachete slovace Grad de 122 mm și cinci elicoptere din seria Mi au fost predate în siguranță Forțelor Armate ucrainene”, a scris Jaroslav Nagy.

„Acest ajutor acordat Ucrainei, ca toate livrările anterioare, va fi rambursat Slovaciei din Fondul European de Pace și reprezintă o expresie puternică a solidarităţii Uniunii Europene cu Ucraina”, a spus Jaroslav Nagy.

Miercuri, șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a declarat, după o întâlnire cu Ramstein la Bruxelles, că Slovacia  a decis să doneze Ucrainei elicoptere de luptă, dar nu a specificat informații despre furnizare.

Serviciile secrete britanice au transmis în raportul zilnic că toate podurile principale de peste râul Severski Doneț, care leagă Severodonețk de teritoriul controlat de Ucraina, vor fi probabil distruse, în condițiile în care situația de pe front este dificilă pentru forțele ucrainene.

„Ucraina a reușit probabil să își retragă majoritatea unităților de luptă, care dețineau inițial orașul. Situația rămâne extrem de dificilă pentru forțele și civilii ucraineni care au rămas la est de râu”, se arată în comunicat.

După ce podurile vor fi probabil distruse, Rusia va trebui acum fie să traverseze râul, fie să avanseze pe flancuri pentru a transforma câștigul tactic în avantaj operațional.

„Forțele de luptă ale Rusiei din Donbas vor fi formate probabil din grupuri din ce în ce mai fragmentate și cu personal insuficient. Potrivit autorităților ucrainene, unele grupuri tactice de batalion ruse (BTG), numărând de obicei 600-800, au reușit să strângă doar 30 de soldați”, se subliniază în mesaj.

De asemenea, se raportează că, pentru ambele părți care luptă în orașele de pe linia frontului, este probabil ca luptele să se îndrepte din ce în ce mai mult către grupuri mici de trupe, care operează de obicei pedestru.

„Unele dintre punctele forte ale Rusiei, cum ar fi avantajul său în ceea ce privește numărul de tancuri, devin din ce în ce mai puțin relevante în acest mediu. Acest lucru este probabil să contribuie la ritmul lent al progresului”, se arată în comunicat.

Fostul președinte al Federației Ruse, în prezent vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a comentat în mod disprețuitor pe Twitter vizita pe care liderii din Franța, Germania și Italia au efectuat-o împreună în Ucraina.

„Fani europeni de broaște, ficat și paste cărora le place să viziteze Kievul. Beneficiile sunt zero. Au promis din nou că vor intra în UE, obuziere vechi, au trântit o vodcă și au luat trenul acasă, ca acum o sută de ani . Și totul este bine. Numai că acum acest lucru nu aduce Ucraina mai aproape de pace. Iar timpul se scurge”, a scris Dmitri Medvedev.

Și purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a reacționat după vizita la Kiev a celor trei lideri europeni, cărora li s-a alăturat și președintele României, Klaus Iohannis.

„Sper ca liderii acestor trei state – și președintele României – nu se vor concentra doar pe sprijinirea Ucrainei prin pomparea în continuare de arme, pentru că este absolut inutil și va provoca noi suferințe poporului”, a spus Dmitri Peskov.

Armele americane vor ajuta Ucraina să recupereze teritoriul ocupat de ruși, inclusiv Crimeea și Donbasul, a declarat, joi, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, pentru CNN.

„Vom elibera toate teritoriile noastre, toate, inclusiv Crimeea. Crimeea este un obiectiv strategic pentru Ucraina, deoarece este teritoriu ucrainean. Dar ne vom mișca pas cu pas”, a afirmat Oleksii Reznikov.

Ministrul ucrainean apărării a spus că primul pas va fi stabilizarea situației pe teren pentru a preveni noi pierderi în rândul propriei armate. A doua etapă, a spus el, este împingerea forțelor ruse înapoi în pozițiile lor înainte de invazia din 24 februarie.

Abia în a treia etapă vor exista discuții cu partenerii Ucrainei despre „cum să eliberăm teritoriile, inclusiv Crimeea” a spus Oleksii Reznikov. 

Oficialii ucraineni spun că nu vor folosi armele livrate de SUA pentru a ataca Federația Rusă, dar Ucraina nu consideră Crimeea drept teritoriu rus.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, la Bruxelles, joi, că aliații și partenerii lor internaționali sunt gata să continue să ofere asistență Ucrainei pentru o lungă perioadă de timp.

„Ieri (n.r. – miercuri), în cadrul unei întâlniri a miniștrilor aliați ai apărării, aliații și partenerii au transmis un semnal puternic de sprijin pentru Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruse, precum și confirmarea că sunt pregătiți pentru un drum lung pentru a-și atinge obiectivele. Aliații NATO sunt pregătiți să continue să ofere asistență substanțială și fără precedent Ucrainei”, a declarat Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a remarcat rolul principal jucat de Statele Unite în aceste eforturi de realizare a dreptului Ucrainei la autoapărare împotriva agresiunii externe.

„Salut sincer anunțul făcut ieri de președintele Statelor Unite de a spori în continuare sprijinul pentru Ucraina, pentru că are nevoie de ajutorul nostru”, a spus Jens Stoltenberg.

Ministerul de Justiției al Ucrainei a anunțat joi, într-un comunicat, că de când Ucraina a câștigat Eurovision 2022, 68 de copii au fost numiți „Stefania”, după numele piesei interpretate de trupa Kalush Orchestra.

„În timp ce întreaga lume cântă versurile trupei Kalush despre mama lor Stefania, care a câștigat concursul Eurovision 2022, ucrainenii își numesc din ce în ce mai mult copiii cu acest nume. Până în prezent, 68 de copii au primit acest nume”, se arată în comunicat.

După succesul de la Eurovision 2022, trenul care face legătura între Ivano-Frankivsk și Kiev a fost redenumit „Stefania”, piesa este interpretată zilnic pe front de militari, iar poșta ucraineană a anunțat că va emite un timbru în onoarea trupei Kalush Orchestra.

Mai multe detalii: Zeci de copii ucraineni au primit numele ”Stefania” după victoria trupei Kalush Orchestra la Eurovision

Preşedintele român Klaus Iohannis, alături președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi de premierul italian Mario Draghi au efectuat joi o vizită la Irpin, la periferia Kievului, relatează AFP.

Cei patru au mers pe străzile orașului în care 75% dintre clădiri au fost avariate în invazia trupelor ruse şi unde, în martie, le-a fost oprită înaintarea către Kiev.

Liderii europeni au fost însoțiți de ministrul ucrainean al Descentralizării și au fost protejați de mai multe echipe de securitate și soldați.

”Nu există cuvinte pentru a descrie tragedia umană de neimaginat şi distrugerile oribile pe care le-am văzut astăzi în Irpin”, a scris Klaus Iohannis, pe Twtter, după vizita la Irpin.  

„Este un oraș eroic, marcat de stigmatul barbariei. Franţa este alături de Ucraina din prima zi. Trebuie ca Ucraina să reziste şi să învingă”, a declarat și Emmanuel Macron.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a fost prezent la această vizită.

Cei trei lideri au fost întâmpinați cu sirene de raid aerian în capitala Ucrainei, în timp ce Rusia continua să lovească ținte în toată țara.

Mai multe detalii: Klaus Iohannis a ajuns la Kiev. Președintele vizitează Ucraina, alături de Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi

Ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anushauskas, a anunțat joi că transferul de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 15,5 milioane de euro a fost finalizat, informează Ukrainska Pravda.

„M113 a ajuns deja pe câmpul de luptă din Ucraina și va proteja viețile armatei ucrainene”, a scris Arvydas Anushauskas pe Twitter.

Potrivit unui comunicat al ministerului apărării din Lituania, au fost livrate Ucrainei 20 de vehicule blindate M113, 10 camioane militare și 10 SUV-uri în valoare totală de 15,5 milioane de euro.

Transportorul blindat M113 este un vehicul pe șenile cu o greutate de 10,4 tone, care adăpostește 12 luptători și un șofer. M113 poate merge pe apă cu 6 km/h.

Comunicatul de presă mai notează că forțele armate lituaniene îi antrenează pe ucraineni să folosească armele occidentale, oferind oportunități de pregătire avansată. 

Ca parte a asistenței militare, Lituania a donat deja Ucrainei sisteme Stinger, arme antitanc, veste antiglonț și căști de protecție, mortiere de 120 mm, arme de calibru mic, muniție, camere termice, drone sau radare de supraveghere.

Guvernatorul regiunii Lugansk, Serghei Gaidai, a anunțat, joi, într-o postare pe Telegram, că la Severodonețk se duc lupte aprige pentru fiecare casă, informează The Guardian.

„De aproape patru luni, rușii nu au avut victorii semnificative, așa că își aruncă acum toate rezervele pentru a captura Severodonețk. Se duc bătălii aprige pentru fiecare casă din oraș. Armata ucraineană are nevoie de artilerie cu rază lungă pentru a-i împinge pe ruși la o distanță sigură. Zeci de ocupanți mor în fiecare zi în timpul ciocnirilor de stradă din Severodonețk”, a transmis Serghei Gaidai.

„Armata rusă pierde sute de combatanţi, dar găseşte rezerve şi continuă să distrugă Severodoneţkul”, a spus Serghei Gaidai, care a precizat că în orașul care avea înaintea războiului 100.000 de locuitori mai sunt 10.000 de oameni „fără să punem la socoteală victimele”.

Șeful echipei de negocieri a Ucrainei cu Federația Rusă, David Arahamiya, a declarat, joi, că până la o mie de apărători ucraineni sunt uciși sau răniți zilnic în confruntările cu trupele ruse din regiunea Donbas, informează Axios.

„Până la 1.000 de soldați ucraineni sunt uciși sau răniți în fiecare zi în regiunea Donbas din estul Ucrainei, cu o medie de 200 până la 500 de morți și mult mai mulți răniți”, a transmis David Arahamiya.

Oficialul ucrainean a adăugat că un milion de oameni au fost mobilizați în Ucraina și există posibilitatea de a mări armata cu încă două milioane pentru a continua lupta împotriva agresiunii ruse.

„Avem oameni pregătiți să atace, să contraatace, dar avem nevoie de arme pentru asta”, a precizat David Arahamiya.

La începutul lunii iunie, consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak  a declarat că armata ucraineană pierde zilnic între 100 și 200 de militari.

Autoritățile de ocupație din regiunea Herson au anunțat că toți copiii născuți în regiune după 24 februarie vor primi automat cetățenia rusă, informează TASS.

Anunțul a fost făcut joi de către Kiril Stremousov, șef adjunct al administrației militaro-civile ruse din regiunea Herson aflată sub ocupația Federației Ruse.

„Toți copiii născuți în regiunea Herson după 24 februarie vor primi automat cetățenia rusă”, a declarat Kiril Stremousov.

Potrivit lui Stremousov, orfanii au primit deja cetățenia rusă, iar pașapoartele rusești sunt la mare căutare în regiune, oamenii stând „la coadă în masă” ca să le obțină.

Kiril Stremousov a mai transmis că în regiunea Herson ar fi fost depuse peste 10.000 de cereri pentru cetățenia rusă.

Mai multe detalii: Oficial rus: Copiii născuți în Herson după începutul războiului vor primi automat cetățenie rusă

Președintele României, Klaus Iohannis, a ajuns, joi, la Kiev, acolo unde s-a alăturat președintelui Franței, Emmanuel Macron, cancelarului Germaniei, Olaf Scholz și premierului Italiei, Mario Draghi.

Şeful statului român s-a alăturat delegaţiei europene joi dimineaţă, după ce a parcurs cu trenul un alt traseu, conform Le Figaro.

La gara din Kiev, Klaus Iohannis a fost întâmpinat de către vicepremierul ucrainean Olga Stefanișina.

„Azi la Kiev cu colegii mei europeni cancelarul Germaniei Olaf Scholz, președintele Franței Emmanuel Macron și premierul Italiei Mario Draghi să ne arătăm sprijinul puternic și solidaritatea deplină cu președintele Zelenski și cu poporul ucrainean. Această agresiune ilegală rusă trebuie să înceteze!”, a notat Klaus Iohannis pe Twitter.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, joi, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 32.950 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 200 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 1.449 de tancuri, 3 545 de vehicule blindate de luptă, 729 sisteme de artilerie, 233 de lansatoare de rachete multiple, 213 avioane și 179 de elicoptere.

Parchetul general al Ucrainei a transmis, joi, că, de la începutul războiului, 318 copii au murit în Ucraina ca urmare a agresiunii armate a Federației Ruse.

„Până în dimineața zilei de 16 iunie 2022, aproape 900 de copii au căzut victimei în Ucraina ca urmare a agresiunii armate pe scară largă din partea Federației Ruse. Potrivit informațiilor oficiale, 318 copii au fost uciși și cel puțin 581 au fost răniți”, a precizat Parchetul general al Ucrainei.

Aceste cifre nu sunt definitive, din cauză că se lucrează pentru stabilirea numărului victimelor în zonele în care se duc lupte și în teritoriile ocupate temporar și eliberate recent.

Cei mai afectați copii au fost în regiunea Donețk – 297, regiunea Harkov – 170, regiunea Kiev – 116, regiunea Cernihiv – 68, regiunea Luhansk – 54, regiunea Herson – 52, regiunea Mikolaiv – 48, regiunea Zaporojie – 30 și regiunea Sumî – 17.

Șeful Administrației Militare Regionale Sumî, Dmitro Zhivitskyi, a transmis joi, pe Telegram, că rușiii au tras noaptea cu rachete spre Sadivska din regiunea Sumî, ucigând patru persoane și rănind cel puțin șase.

„Noaptea (n.r. – de miercuri spre joi), pe teritoriul Sadivska OTG din regiunea Sumî, inamicul a tras o rachetă. Patru oameni au fost uciși și cel puțin șase au fost răniți”, a precizat Dmitro Zhivitskyi.

Oficialul ucrainean a transmis că explozia a fost auzită în jumătate din raionul Sumî și în centrul regional. De asememea, joi, în jurul orei 05.00, rușii au lovit cu o rachetă și comuna Krasnopil.

Ocupanții au lovit o altă rachetă în jurul orei 5 dimineața în comunitatea Krasnopil.

Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi au sosit joi dimineață în Ucraina, la Kiev, relatează Ukrinform.

Anunțul a fost făcut, joi, de președintele Consiliului de administrație al căilor ferate ucrainene, Oleksandr Kamișin, într-un comunicat, pe Telegram.

„Pentru mine azi a fost a treia noapte la rând. Și nu numai că am petrecut seara asta cu trenul”, a scris Oleksandr Kamișin, adăugând fotografii cu liderii din Franța, Germania și Italia.

Serviciul de presă al căilor ferate ucrainene a comentat și sosirea joi dimineață a liderilor europeni în capitala țării, Kiev.

„Cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Mario Draghi vă urează bună dimineața din trenul nostru diplomatic”, a transmis compania pe Telegram.

„Este un moment important. Este un mesaj de unitate pe care îl transmitem ucrainenilor”, a declarat Emmanuel Macron după cea sosit la Kiev.

Întrebat de ce are loc vizita acum, un oficial de la Palatul Elysee a spus că liderii europeni au considerat că este cel mai bine să o facă înainte de un summit UE în care urmează să se discute despre cererea Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană.

Mai multe detalii: Liderii Germaniei, Franţei şi Italiei sunt aşteptaţi astăzi la Kiev. Împreună cu ei ar urma să meargă în Ucraina și Klaus Iohannis

Prim-ministrul din Republica Cehă, Petr Fiala, a cărui țară va prelua de la 1 iulie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a anunțat, miercuri, că va acorda prioritate organizării unui summit privind reconstrucţia Ucrainei şi lansării unui plan Marshall pentru această ţară.

„Am dori să organizăm un summit privind reconstrucţia postbelică a Ucrainei cu un plan Marshall, în prezenţa preşedintelui ucrainean Zelenski”, a declarat Petr Fiala.

Premierul ceh a adăugat că pacea în Ucraina reprezintă o condiţie prealabilă pentru organizarea unui astfel de summit.

„Gestionarea crizei refugiaţilor, reconstrucţia postbelică a Ucrainei, securitatea energetică, consolidarea apărării europene şi a securităţii în spaţiul cibernetic vor fi câteva din priorităţile noii preşedinţii”, a afirmat Petr Fiala.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, a transmis, într-un comunicat, că armata rusă încearcă să captureze orașul Severodonețk și, totodată, și-a concentrat eforturile principale pe direcția Bakhmut.

„În direcția Severodonețk , ocupanții ruși continuă să tragă asupra unităților Forțelor Armate ale Ucrainei cu toată puterea de foc disponibilă în zonele așezărilor Belogorovka, Lisichansk și Severodonețk. Inamicul continuă să încerce să stabilească controlul deplin asupra orașului Severodonețk. Conduce asaltul, luptele continuă”, se precizează în comunicat.

„În direcția Bakhmut, inamicul dă asalt pentru a îmbunătăți situația tactică. S-au înregistrat bombardamente de artilerie în zonele așezărilor Vesele, Soledar, Berestove și Vovchoiarivka”, a transmis armata ucraineană.

Și șeful Administrației Militare Regionale Luhansk, Serhiy Gaidai, a anunțat, într-un mesaj pe în Telegram, că rușii continuă asaltul asupra orașului Severodonețk și a localității Toșkivka

„Inamicul atacă în Severodonetsk și Toșkivka. Pe cât este posibil, forțele armate ale Ucrainei rețin inamicul. Ieri au respins un alt atac asupra Toșkivka, unde distrugerile cresc în fiecare zi”, a notat Serhiy Gaidai.

Pavlo Kirilenko, şeful administraţiei militare regionale Doneţk, a transmis, joi, pe Facebook, că rușii au tras cu rachete în orașul Pokrovsk și satul Grișin, regiunea Donețk.

„Rachetele rusești au lovit din nou așezările din regiunea Donețk. De data aceasta – Pokrovsk și satul Grișin. Două persoane au fost rănite, distruse și avariate cel puțin 14 case, o stație meteo și o fermă unde trei duzini de animale au fost ucise. Rușii își urmează clar tactica pământului pârjolit. Lovesc obiective civile, terorizează oamenii”, a notat Pavlo Kirilenko.

bb

Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujni a transmis, joi, pe Facebook, că rușii din regiunea Lugansk atacă în nouă direcții în același timp, iar Severodonețk rămâne un punct cheie în apărarea regiunii.

 „Lupta acerbă pentru regiunea Luhansk continuă. Inamicul și-a concentrat principalele forțe de atac în nordul regiunii și încearcă să atace simultan în nouă direcții… Severodonetsk este un punct cheie în sistemul operațional de apărare al regiunii Lugansk. Orașul nu poate fi considerat altfel”, a transmis Valeri Zalujni.

Potrivit oficialului ucrainean, ocupanții ruși avansează de la sud la nord în direcțiile Popasna-Komishuvakha și mai departe spre Lisichansk, Popasna-Mikolaivka, Popasna-Berestove, de la nord la sud în direcțiile Bogorodichne-Sloviansk, Izium-Sloviansk, iar de la est la vest în direcția Severodonețk-Lisichansk, precum și în direcțiile Severodonețk-Metolkine, Toșkivka-Komișuvakha.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat miercuri seară că a acceptat invitaţiile la summiturile G7 şi NATO care vor avea loc la sfârşitul acestei luni în sudul Germaniei şi, respectiv, la Madrid, informează DPA.

„Am acceptat cu recunoștință invitația partenerilor de a participa la evenimente internaționale cheie: de la Cancelarul Federal (n.r. – Olaf Scholz), la Summit-ul G7 din Germania și de la Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, la summit-ul NATO de la Madrid”, a transmis Volodimir Zelenski pe Twitter.

Președintele ucrainean nu a precizat dacă va participa personal la aceste reuniuni la nivel înalt sau se va adresa participanţilor prin videoconferinţă, aşa cum a mai procedat anterior.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski va participa la summiturile G7 şi NATO care vor avea loc la sfârșitul lunii iunie

Generalul american Mark Milley, șeful Statului Major al SUA, a declarat că rușii au pierdut aproximativ 20-30% din forța lor blindată în timpul războiului din Ucraina, informează BBC.

„Este semnificativ, este uriaș”, a declarat acesta în fața jurnaliștilor la sediul NATO din Bruxelles.

El a precizat că, deși ucrainenii au fost depășiți în armament și în număr în regiunea estică Donbas, „războiul nu este doar un joc al numerelor, ci și modul în care le folosești”.

Rușii efectuau focuri de armă în masă „fără a obține neapărat un efect militar”, a spus el.

Dar ucrainenii foloseau „tehnici de artilerie mult mai bune” și „duceau o luptă foarte eficientă din punct de vedere tactic, atât cu focuri, cât și cu manevre”, a adăugat el.

De asemenea, el a spus că rapoartele din mass-media potrivit cărora 100 de soldați ucraineni mor în fiecare zi, iar alți 100-300 sunt răniți, sunt „în apropierea evaluărilor SUA”.

Aproape 10.000 de civili ucraineni au fost uciși sau răniți de la izbucnirea războiului, potrivit Organizației Națiunilor Unite, informează BBC.

Cifrele publicate astăzi de Biroul Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului sugerează că 4.452 de civili au fost uciși, în timp ce 5.531 au fost răniți.

De asemenea, 280 de copii au fost ucişi, de la invazia Rusiei în Ucraina.

Cele mai multe dintre decese și răniri au fost cauzate de utilizarea armelor explozive cu o zonă de impact largă, inclusiv bombardamente și lovituri cu rachete, rachete și rachete și lovituri aeriene, precizează OHCHR.

Organizaţia consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari decât cele raportate, numărul victimelor din zonele de lupte grele nefiind încă coroborat.

Generalul american Mark Milley, șefului Statului Major al SUA, a declarat că sistemul de rachete Himars, împreună cu muniția și echipajele instruite, vor fi transferate în Ucraina până la sfârșitul acestei luni, notează BBC.

Acest lucru înseamnă că în câteva săptămâni vor avea artilerie cu rachete cu rază lungă de acțiune antrenată în luptă, a adăugat acesta.

Sistemul Himars poate lansa mai multe rachete ghidate cu precizie asupra unor ținte aflate la o distanță de până la 70 km – mult mai departe decât artileria de care dispune în prezent Ucraina.

SUA au anunţat anterior că au fost de acord să le furnizeze numai după ce au obținut asigurări din partea președintelui ucrainean Zelenski că armele nu vor fi folosite pentru a ataca ținte din interiorul Rusiei.

Generalul Milley a declarat că SUA și aliații au instruit 60 de membri ai personalului ucrainean cu privire la Himars, precum și 420 cu privire la obuzierele M777 și alții cu privire la transportoare blindate de trupe și sisteme aeriene fără pilot.

Potrivit acestuia, comunitatea internațională a furnizat 97.000 de sisteme antitanc – mai multe decât tancurile existente în lume.