Război în Ucraina, ziua 114 | Trupele lui Putin sunt supuse unei „presiuni colosale” şi „suferă pierderi grele”, spune premierul britanic

Într-o declarație publicată vineri, ministerul ucrainean de Finanțe a precizat că fondurile, care au fost „obținute în conformitate cu acordul de împrumut dintre Ucraina și Canada”, vor fi „direcționate către bugetul de stat pentru a finanța cheltuielile prioritare, în special pentru a asigura cheltuielile sociale și umanitare”, informează The Guardian.

Ministrul ucrainean de finanțe, Sergii Marchenko, a mulțumit guvernului canadian pentru împrumut.

„Sunt recunoscător guvernului Canadei și ministrului de finanțe al Canadei, Chrystia Freeland, pentru sprijinul acordat Ucrainei în lupta pentru libertatea noastră. Această decizie demonstrează încă o dată leadership-ul Canadei în susținerea poporului ucrainean și oportunitatea crucială de a ajuta Ucraina”, a transmis ministrul ucrainean de finanţe.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că este „absolut necesar” ca liderii să vorbească direct cu președintele rus Vladimir Putin în încercarea de a pune capăt războiului, notează The Guardian.

Recomandări

Cum se împarte averea lui Silviu Prigoană. Avocatul Adrian Cuculis a spus unde ajunge pensia fostului afacerist: „Sunt patru copii”

„Este absolut necesar să vorbim cu Putin și voi continua să fac acest lucru – la fel ca și președintele francez”, a declarat cancelarul german pentru agenția germană de știri DPA.

Comentariile lui Scholz vin la o zi după ce acesta și alți câțiva lideri europeni au vizitat Ucraina și au purtat discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Este nevoie de anumite țări și de anumiți lideri care să vorbească cu el – și este necesar ca aceștia să fie clari”, a spus acesta. „Când vorbesc cu Putin, îi spun, de exemplu, aceleași lucruri pe care vi le-am spus și vouă… Vă rog să înțelegeți că nu va exista o pace dictată, iar dacă voi chiar credeți că veți jefui niște terenuri și apoi sperați că vremurile se vor schimba și că toate lucrurile vor redeveni normale, aceasta este o greșeală”, a adăugat acesta.

O autostradă cheie care duce la ieşirea din orașul ucrainean Lisichansk, a devenit impracticabilă din cauza bombardamentelor rusești, potrivit guvernatorului regional din Luhansk, citat de BBC.

Drumul leagă Lysychansk și orașul Bakhmut, aflat la aproximativ 55 km spre sud-vest, a declarat Serhiy Haidai, într-o postare online.

Recomandări

Elena Lasconi și George Simion, umăr la umăr în turul 2 la alegerile prezidențiale, susține un nou sondaj USR. Pe ce loc este Nicolae Ciucă

Haidai a mai spus că Lisichansk se află încă în totalitate sub control ucrainean.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat că Iulia Paievska, paramedic, a fost eliberată din mâinile ruşilor, informează 24TV.ua. Paramedicul Taira a salvat zeci de răniţi, ucraineni şi ruşi, până să fie capturată.

Iulia Paievska a ajuns în mâinile ruşilor pe 15 martie, iar după mai bine de trei luni preşedintele Zelenski a anunţat vineri seară că aceasta este deja acasă. Nu se știe când paramedicul a fost eliberat din mâinile ruşilor.

„Astăzi pot deja să anunț acest lucru: paramedicul ucrainean Iulia Paievska a fost eliberat din captivitate. Sunt recunoscător tuturor celor care au lucrat pentru acest rezultat. Taira este deja acasă. Vom continua să lucrăm pentru a-i aduce pe toți”, a spus șeful statului.

Preşedintele ucrainean a adăugat că partea ucraineană va depune eforturi pentru a se asigura că toți ucrainenii ținuți în captivi de invadatorii ruși se vor întoarce acasă.

Mai multe informaţii: Paramedicul Iulia Paievska, eliberată din mâinile ocupanţilor ruşi

17 iun. 2022 - Acum 2 ani

17-06-2022

Putin: Rusia va folosi armele nucleare doar pentru apărarea suveranităţii

Recomandări

Moscova a explicat cum i-a avertizat pe americani cu 30 de minute înainte că vor ataca Ucraina cu o rachetă Oreșnik: „Au înțeles declarația președintelui rus”

Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat vineri că ţara sa va recurge la folosirea armelor nucleare doar „dacă este necesar” pentru a-şi apăra suveranitatea, informează Agerpres, care citează agenţia EFE.

„Nu suntem o ameninţare, dar toţi trebuie să ştie ce avem noi şi ce vom folosi dacă este necesar pentru apărarea suveranităţii noastre”, a spus Putin în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg.

El a catalogat drept „iresponsabile” declaraţiile unor oficiali occidentali conform cărora Rusia ameninţă omenirea cu armele sale nucleare. „Am auzit acest tip de retorică. Noi să rămânem tăcuţi? Răspundem aşa cum trebuie. Dar imediat ce răspundem ei se prevalează de asta şi spun: Rusia este o ameninţare”, a spus preşedintele rus.

Mai multe informaţii: Vladimir Putin: Rusia va folosi armele nucleare doar pentru apărarea suveranităţii

Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia nu are „nimic împotriva” aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, transmite CNN.

„UE nu este un bloc politico-militar, spre deosebire de NATO, de aceea am spus întotdeauna că poziția noastră aici este consecventă, de înțeles, nu avem nimic împotriva ei”, a declarat Putin, după discursul său la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg.

„Este decizia suverană a oricărei țări de a adera sau nu la asociații economice și este la latitudinea acestei asociații economice să accepte sau nu noi state ca membri ai săi. În măsura în care este oportun pentru UE, lăsați țările UE să decidă ele însele. Dacă va fi în beneficiul sau în detrimentul Ucrainei este, de asemenea, treaba lor”, a declarat Putin.

„Aceasta este treaba poporului ucrainean și a conducerii actuale a Ucrainei, dar structura economiei ucrainene este de așa natură încât va fi nevoie de subvenții foarte mari. Ei bine, dacă nu protejați piața internă, Ucraina se va transforma într-o astfel de semi-colonie, în opinia mea. Dar, în același timp, va primi un sprijin destul de semnificativ pentru cheltuielile curente. Este puțin probabil ca acest lucru să ducă la refacerea industriei aeronautice pierdute, a construcțiilor navale și a industriei electronice”, a adăugat el.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune a anunțat că Ucraina nu va fi gazda de anul viitor a concursului Eurovision, deși este câștigătoarea trofeului din acest an, însă Ucraina spune că nu este de acord cu evaluarea EBU și că va „cere ca decizia să fie revizuită”, notează BBC.

Într-o declarație postată pe Facebook, ministrul Culturii și Politicii Informaționale, Oleksandr Tkachenko, afirmă că Ucraina „consideră că are motive pentru a purta discuții suplimentare în vederea găsirii unei soluții. Credem că putem îndeplini toate angajamentele”.

Decizia EBU a fost luată în contextul războiului din această țară. Ediția din 2023 a competiție ar putea fi organizată de Marea Britanie, relatează Sky News. Trupa ucraineană de rap-folk Kalush Orchestra a câștigat luna trecută Eurovisionul de la Torino, ceea ce dă dreptul Ucrainei să organizeze ediţia Eurovision de anul viitor.

Asaltul Rusiei în estul Ucrainei continuă, cu costuri ridicate pentru armata ucraineană, dar Boris Johnson spune că înțelege de ce Zelenski refuză să facă compromisuri cu Moscova.

El spune că dovezile arată că trupele ruse se află sub „o presiune colosală și suferă pierderi grele”, potrivit BBC. Armata rusă „cheltuiește colosal cu obuze și alte arme”, spune premierul britanic.

Rusia a făcut progrese în ultimele săptămâni în regiunea Luhansk, dar premierul britanic spune că „încă nu au atins obiectivele pe care și le-au propus în prima săptămână” de război.

„Suntem aici pentru a sublinia faptul că vă vom oferi rezistența strategică de care aveți nevoie și vom intensifica sancțiunile împotriva regimului lui Putin”.

Ucraina a cerut mai multe arme cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta la combaterea atacurilor feroce ale Rusiei în est.

Președintele american Joe Biden a declarat vineri că a fost informat în legătură cu cei trei americani dispăruți în Ucraina și le-a transmis americanilor să nu călătorească în această țară, transmite CNN.

„Am fost informat. Nu știm unde sunt, dar vreau să reiterez: Americanii nu ar trebui să meargă acum în Ucraina. O voi spune din nou: Americanii nu ar trebui să meargă în Ucraina acum”, a spus Biden.

Alexander John-Robert Drueke, în vârstă de 39 de ani, din Tuscaloosa, Alabama, și Andy Tai Ngoc Huynh, în vârstă de 27 de ani, din Hartselle, Alabama sunt daţi dispăruţi în Ucraina.

În plus, Departamentul de Stat al SUA a declarat joi că are informații că un al treilea american care a călătorit în Ucraina pentru a lupta împotriva Rusiei a dispărut „în ultimele săptămâni”.

„Există rapoarte despre încă un american al cărui loc de dispariție este necunoscut. Nu pot vorbi despre detaliile acestui caz. Din păcate, nu cunoaștem toate detaliile acelui caz”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, în cadrul unei conferințe de presă de joi.

Boris Johnson s-a oferit să lanseze o operațiune majoră de antrenament pentru forțele ucrainene, cu potențialul de a antrena până la 10.000 de soldați la fiecare 120 de zile, a transmis cancelaria premierului britanic, conform The Guardian.

„Vizita mea de astăzi, în adâncul acestui război, este pentru a trimite un mesaj clar și simplu poporului ucrainean: Marea Britanie este cu voi și vom fi alături de voi până când veți învinge în cele din urmă”, a spus Boris Johnson.

Noul program de pregătire militară „ar putea schimba ecuația acestui război – valorificând cea mai puternică dintre forțe, determinarea ucrainenilor de a învinge”, a adăugat el.

Andri Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean, a anunţat pe Twitter discuțiile dintre cele două părţi care au vizat „livrările de arme grele și sisteme de apărare aeriană atât de necesare, cât şi sprijin economic pentru Ucraina şi creșterea presiunii sancțiunilor asupra Rusiei”.

Today, together with @ZelenskyyUa, the Office and Government team, we met with our good friend and ally, @BorisJohnson.

With Boris, we discussed the much needed heavy weapons and air defense systems supplies, economic support for 🇺🇦, increasing sanctions pressure on RF. pic.twitter.com/MggAl33c1f

— Andriy Yermak (@AndriyYermak) June 17, 2022

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că acțiunile Rusiei în Ucraina nu sunt responsabile pentru criza alimentară globală și a acuzat SUA de creșterea prețurilor la alimente în discursul său de vineri la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, conform CNN.

„Foametea din cele mai sărace țări va fi pe conștiința administrației americane și a eurocraților”, a spus el.

Putin a declarat că Rusia este pregătită să exporte mai multe cereale pentru a echilibra piețele alimentare mondiale. Accentul Rusiei va fi pus pe furnizarea de alimente acelor țări care riscă să se confrunte cu foametea, a spus el.

Potrivit CNN, Rusia blochează accesul maritim la porturile din Marea Neagră deținute de Ucraina, ceea ce înseamnă că nici măcar cerealele care se află încă sub controlul ucrainean nu pot fi exportate către numeroasele țări care se bazează pe ele. Blocada Rusiei a crescut deja prețurile mondiale la alimente și amenință să provoace o penurie alimentară catastrofală în unele părți ale lumii, potrivit Organizației Națiunilor Unite.

Autoritățile ucrainene, precum și unii oficiali internaționali, au acuzat Rusia că jefuiește țara de cereale și alte produse de bază în zonele pe care le ocupă. Denys Marchuk, vicepreședintele Uniunii Publice a Consiliului Agricol Ucrainean, a declarat că Rusia a „furat aproximativ 600.000 de tone de cereale” de la fermierii ucraineni.

Premierul britanic Boris Johnson a ajuns la Kiev în cadrul unei vizitei surprize. Astfel, el este unul din puținii lideri europeni care ajunge pentru a doua oară în Ucraina în cele aproape patru luni de război, relatează The Guardian.

Liderul britanic a anulat în ultimul moment participarea la o întâlnire cu parlamentarii conservatori care trebuia să aibă loc vineri, pentru a se deplasa la Kiev.

La sosire, Boris Johnson a postat, pe Twitter, o fotografie alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Domnule președintele, Volodimir, este bine să fiu în Kiev din nou”, a scris liderul britanic.

„Multe zile de război au demonstrat că sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina este ferm și hotărât. Mă bucur să-l văd din nou la Kiev pe marele prieten al țării noastre, Boris Johnson”, a transmis Zelenski, pe contul oficial de Telegram.

„Aceasta este a doua vizită a lui Boris Johnson la Kiev de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în țara noastră. Avem o viziune comună asupra mișcării spre victoria Ucrainei. Sunt recunoscător pentru un sprijin puternic!”, a adăugat liderul ucrainean.

Danemarca a numit acțiunile Rusiei drept o provocare de neacceptat și a decis convocarea ambasadorului rus la Copenhaga pentru explicații după ce o navă de război rusă a pătruns în apele teritoriale ale Danemarcei, în Marea Baltică lângă insula Bornholm unde avea loc un festival al democrației la care participau parlamentari și oameni de afaceri.

Reuters relatează că nava de război rusă a intrat în apele Danemarcei fără autorizație vineri în jurul orei 00:30, și apoi din nou câteva ore mai târziu. Potrivit forțelor armate daneze, nava a părăsit zona după ce marina daneză a stabilit contactul radio.

„O provocate profund iresponsabilă, grosolană și complet de neacceptat”, a spus ministrul de Externe danez, Jeppe Kofod. „Metodele de intimidare nu funcționează împotriva Danemarcei”.

„Festivalul Democrației” are loc anual și se bucură de prezența celor mai importanți oficiali guvernamentali, pintre care și premierul Mette Frederiksen.

Ucraina va introduce un regim de vize pentru cetăţenii ruşi începând de la 1 iulie, a anunţat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după aproape patru luni de la declanşarea invaziei ruse asupra ţării sale.

Guvernul ucrainean urmează să adopte în cursul zilei o decizie oficială în acest sens „pentru a contracara ameninţările fără precedent la securitatea naţională, suveranitatea şi integritatea teritorială a statului nostru”, a precizat şeful statului pe Telegram.

Această decizie importantă va pune capăt călătoriilor fără viză pentru cetăţenii ruşi, care erau în vigoare de la obţinerea independenţei faţă de URSS, în 1991.

Vladimir Putin a repetat, cu ocazia discursului susținut la Forumul Economic de la St. Petersburg, argumentul că decizia Rusiei de a porni ceea ce numește „operațiune militară specială” a fost una dificilă, dar „au fost forțati”, iar trupele ruse apără dreptul țării de a-și securiza dezvoltarea, cât și locuitorii din Donbas.

El a dat asigurări că toate obiectivele vor fi îndeplinite chiar dacă „Occidentul continuă să alimenteze Ucraina cu armament”.

Liderul de la Kremlin a susținut că Occidentul tratează restul lumii ca „propria curte” și încearcă să izoleze sau să elimine statele „greșite” pe cale le tratează drept „colonii” sau state „de mână a doua”.

„Aceasta este natura actualul val de rusofobie din Vest, precum și a sancțiunilor regulate împotriva Rusiei”, a declarat Vladimir Putin.

El a catalogat sancțiunile internaționale impuse Rusiei drept „nesăbuite și nebunești” și care încearcă să „distrugă economia rusească cu forța”. Cu toate acestea, el a continuat prin a spune că sancțiunile sunt „o sabie cu două tăișuri”, iar statele occidentale iau în considerare să le impune „nu doar împotriva Rusiei ci oricărui stat care cade în dizgrație”.

Discursul președintelui ruse Vladimir Putin în fața Forumului Economic de la St. Peterburg a început cu o întârzie de două ore față de programul oficial, în urma unui atac cibernetic.

Liderul de la Kremlin și-a început alocuțiunea prin a mulțumi participanților și invitaților care participă la forum „într-un moment dificil pentru întreaga comunitate globală”.

Economia, piețele și „principiile sistemelor economice globale” sunt puse „sub amenințare”, a spus Putin.

Putin a spus că lumea a văzut „reapariția și creșterea proeminenței unor noi centre de putere”, iar „vechea ordine mondială” bazată pe o singură putere este „prin simpla ei natură instabilă”.

„Nu mai este posibil să ignorăm” că aceste mișcări „tectonice” în politica globală, economia mondială, tehnologie și relațiile internaționale vor produce „modificări fundamentale și imposibil de prevenit”.

„Ar fi o greșeală să credem că în timpul acestor schimbări tumultoase, poți simplu să stai deoparte și totul va fi ca înainte. Pare că elitele care conduc statele occidentale lucrează precis sub aceste iluzii de a ignora ceea ce este evident, jucându-se constant cu fantomele trecutului. Cred că dominația vestului și a politicii globale și economice sunt o constantă – dar nimic nu este etern”, a declarat Putin.

Liderul administrației militare districtuale a anunțat că au loc negocieri în prezent pentru coridoare sigure de evacuare a civililor captivi în adăposturile uzinei Azot din Severdonențk, regiunea Luhansk, potrivit televiziunii de stat din Ucraina.

„Un armistițiu și crearea unui coridor sunt negociate, dar există numeroase provocări și jocuri rusești”, a declarat Roman Vlasenko, afirmând că el nu este personal implicat în discuții.

La începutul săptămânii, Rusia s-a arătat dispusă să deschisă „un coridor umanitar” pentru civilii din uzina chimică, dar doar spre regiuni controlate de Rusia, nu și către orașul învecinat Lisichansk care este încă sub controlul armatei ucrainene.

Guvernatorul din Luhansk, Serghei Haidai, a declarat joi că evacuările sunt posibile doar în cazul unui armistițiu complet, dar este foarte sceptic că Rusia își va îndeplini promisiunile.

În repetate rânduri, în timpul războiului, rușii și-au încălcat promisiunile de a deschide coridoare pentru evacuare, trimițând civilii în teritorii pe care le controlează și nerespectând armistițiile agreate.

Într-o primă reacție a Moscovei la decizia Comisiei Europene de a da aviz pozitiv pentru ca Ucraina să primească statutul de candidat pentru aderarea la UE, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că decizia luată la Bruxelles „necesită atenția crescută” din partea Rusiei.

„Rămâne în continuarea un avion diferit, deși necesită atenția noastră sporită”, a declarat Peskov, citat de CNN.

„Știm cu toții despre discuțiile din Europa privind întărirea componentei de apărare a Uniunii Europene”, a adăugat Peskov. „Prin urmare, sunt diferite transformări pe care le observăm”.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) a anunțat vineri, 17 iunie, printr-un comunicat, că Ucraina nu va fi gazda de anul viitor a concursului Eurovision, deși este câștigătoarea trofeului din acest an. Decizia a fost luată în contextul războiului din această țară. Ediția din 2023 a competiție ar putea fi organizată de Marea Britanie, relatează Sky News.

Deși este o tradiție ca țara câștigătoare din anul precedent să găzduiască următoarea ediție a concursului, EBU precizează că în urma unei evaluări ajuns la concluzia că nu pot fi îndeplinite garanțiile de siguranță și securitate astfel încât Ucraina să organizeze Eurovision în 2023.

”Eurovision este una dintre cele mai complexe producții TV din lume, mii de oameni lucrând și participând la eveniment și sunt necesare 12 luni de pregătire”, se precizează în comunicat.

EBU dorește să mulțumească UA:PBC (radiodifuzorul public al Ucrainei – n.r.) pentru cooperarea și angajamentul lor din toată inima în explorarea tuturor scenariilor în săptămânile de la victoria Kalush Orchestra de pe 14 mai de la Torino și să-și împărtășească tristețea și dezamăgirea că anul viitor concursul nu poate avea loc în Ucraina.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune:

În aceste condiții, EBU va începe discuțiile cu BBC pentru posibila găzduire a Eurovision Song Contest 2023 de către Regatul Unit, care s-a clasat în acest an pe locul 2.

Condițiile din Mariupol ocupat de trupele ruse sunt acum „medievale”, a declarat vineri Petro Andrișcenko, un consilier al primarului ucrainean al orașului, relatează CNN.

„Mariupol este acum în Evul Mediu. Aprovizionarea cu apă este disponibilă doar în 2-3% din gospodăriile orașului. Oamenii își spală hainele în bălți pe străzi”, a declarat Petro Andrișcenko pentru televiziunea națională ucraineană.

„Riscul de răspândire a bolii crește pe zi ce trece. Există informații că oamenii vin la medici cu simptome asemănătoare dizenteriei sau holerei”, a continuat oficialul.

În urmă cu o lună, reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății se declarau îngrijorați de riscul de holeră din Mariupol, și vorbeau despre un „pericol uriaș” din punctul de vedere al igienei precare.

Totodată, Andrișcenko precizează că Rusia construiește un ”lagăr militar” la Mariupol.

„Plecarea de la Mariupol este posibilă doar în Rusia. Îi sfătuim pe oameni să plece, dar pe cont propriu și nu în coloane oficiale, și apoi să meargă spre țările baltice sau Georgia. Îi sfătuim pe oameni să conducă non-stop și să treacă frontiera cât de curând”, mai spune consilierul.

Pe 20 mai, uzina de oțel Azovstal din Mariupol, ultimul bastion al rezistenței ucrainene din orașul-port de la Marea Azov, a căzut în mâinile trupelor ruse după aproape trei luni de lupte grele.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a scris, într-un mesaj pe Twitter, că propunerea Comisiei Europene ca țara sa să primească statulul de candidată la aderarea la UE reprezintă „primul pas” pe calea europeană, „care cu siguranță ne va apropia victoria”, relatează The Guardian.

Liderul de la Kiev și-a exprimat recunoștința pentru președinta Ursula von der Leyen și ceilalți membri ai Comisiei Europene pentru ceea ce el a catalogat drept „o decizie istorică”.

Cei 27 de lideri ai țărilor UE vor participa săptămâna viitoare la o reuniune a Consiliului European, unde vor discuta despre avizul dat astăzi de Comisie, iar Zelenski precizează în mesajul său că așteaptă un rezultat pozitiv.

I commend the positive @EU_Commission Conclusion on 🇺🇦s candidate status. Its the 1st step on the EU membership path thatll certainly bring our Victory closer. Grateful to @vonderleyen & each EC member for a historic decision. I expect the positive result from #EUCO next week.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 17, 2022

Comisia Europeană recomandă ca Ucraina și Republica Moldova să fie desemnate drept țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, relatează BBC și CNN.

Vorbind vineri, 17 iunie, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Executivul european recomandă „ca Ucraina să primească statutul de candidat. Acest lucru se întâmplă, desigur, în condițiile în care țara va efectua o serie de reforme ulterioare”.

”Avem un mesaj clar – și anume, da, Ucraina merită o perspectivă europeană, da, Ucraina ar trebui salutată ca țară candidată. Este o recunoaște a lucrurilor bune pe care le-a făcut – dar rămâne o muncă importantă de dus la final. Întreg procesul este unul bazat pe merit, trebuie îndeplinit ca la carte, iar progresul depinde în întregime de Ucraina. Deci totul e în mâinile Ucrainei”, a afirmat șefa Comisiei Europene.

„În opinia Comisiei, Ucraina a demonstrat în mod clar aspirația și determinarea țării de a se ridica la standardele europene”, a mai spus von der Leyen.

”Este o bază solidă pe care putem să mergem mai departe. Știm că ucrainenii sunt gata să moară pentru perspectiva europeană. Noi vrem ca ei să trăiască alături de noi acest vis european”, a declarat președinta Comisiei Europene.

Today, the @EU_Commission has adopted its Opinions on the membership applications of Ukraine, Moldova and Georgia, after assessing them against our rigorous standards ↓
https://t.co/BuBLz0Fbdt

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 17, 2022

În privința Republicii Moldova, Ursula von der Leyen a precizat că țara ”este pe o cale reală pro-reformă, anticorupție și europeană. Mai are încă un drum lung de parcurs, dar noi credem că are potențialul de a se ridica la nivelul criteriilor”.

Pe de alt parte, în cazul Georgiei, Comisia recomandă acordarea perspectivei europene.

„Georgia trebuie acum să se unească din punct de vedere politic pentru a concepe o cale clară către reforma structurală și către UE. Așadar, recomandăm ca Georgiei să i se acorde perspectiva europeană, dar să se revină și să se evalueze modul în care îndeplinește o serie de condiții înainte de a-i acorda statutul de candidată”, a mai explicat Ursula von der Leyen.

Liderii celor 27 de state membre UE se vor reuni săptămâna viitoare la un summit pentru a discuta avizul Comisiei.

Mai multe informații: Comisia Europeană recomandă oferirea Ucrainei și Moldovei statului de candidat pentru aderarea la UE

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a făcut aceste afirmații în cadrul unui interviu acordat jurnalistului BBC Steve Rosenberg, în care a promovat narațiunea Moscovei, conform căreia în Ucraina are loc o „operațiune militară specială” de „denazificare”.

„Nu am invadat Ucraina. Am declarat o operațiune militară specială pentru că nu aveam absolut nicio altă modalitate de a explica Occidentului că tragerea Ucrainei în NATO a fost un act criminal”, a spus Lavrov.

Jurnalistul i-a prezentat oficialului rus date dintr-un raport oficial al ONU despre satul ucrainean Iahidne, din regiunea Cernihiv, în care se precizează că „360 de locuitori, inclusiv 74 de copii și cinci persoane cu dizabilități, au fost siliți de forțele armate ruse să stea timp de 28 de zile în subsolul unei școli. Fără toalete, apă”, iar „10 vârstnici au murit”.

Întrebat dacă „asta este lupta împotriva naziștilor”, Lavrov a răspuns: „Este mare păcat. Dar diplomații internaționali, inclusiv Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, secretarul general al ONU și alți reprezentanți ai ONU sunt supuși unor presiuni din partea Occidentului. Și de foarte multe ori sunt folosiți pentru a amplifica știrile false răspândite de Occident”.

”Rusia nu este curată ca lacrima. Rusia este ceea ce este. Și nu ne este rușine să arătăm cine suntem”, a adăugat Lavrov.

Mai multe informații: Serghei Lavrov: Rusia nu este curată ca lacrima. Nu ne este rușine să arătăm cine suntem

Accidentul a avut loc în districtul Korochansky din regiunea rusă. Conform primelor informații, aparatul de zbor a lovit liniile de înaltă tensiune și s-a prăbușit, potrivit agenției ruse de știri TASS, citată de Ukrainska Pravda.

Pilotul avionului a supraviețuit accidentului, reușind să iasă din aeronavă.

Totul s-ar fi întâmplat în timpul unui zbor de antrenament al avionului Su-25. Cauza accidentului ar putea fi o defecțiune tehnică, potrivit sursei citate.

Revenit de la Kiev, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că sunt șanse slabe să se ajungă la o înțelegere cu liderul rus Vladimir Putin cu privire la exportul de cereale din portul ucrainean Odesa, relatează Reuters, care citează postul BFMTV.

Trebuie să discutăm cu Rusia despre securitatea alimentară și discuțiile pot fi justificate prin legătura directă cu secretarul general al ONU pentru a scoate cereale din Odesa. Dar nu cred foarte mult în această cale, pentru că am avut deja discuții în urmă cu câteva săptămâni cu președintele Putin, dar el nu a vrut să accepte o rezoluție ONU pe acest subiect”, a spus Emmanuel Macron.

”Situaţia umanitară pe întreg teritoriul Ucrainei, în special în Donbasul estic, este extrem de alarmantă şi continuă să se deterioreze rapid”, avertizează, vineri, 17 iunie, Biroul Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (Ocha), printr-un comunicat de presă, citat de AFP, relatează Agerpres.

Reprezentanții ONU subliniază că situația este „deosebit de îngrijorătoare” în Severodoneţk şi în jurul acestuia. Orașul este ultimul punct al rezistenței ucrainene din regiunea Luhansk și este controlat în mare parte de forțele ruse.

Oamenii rămași aici au un acces „redus„ la resursele de apă potabilă, alimente și energie electrică din cauza luptelor care sunt în desfășurare.

”În întreaga ţară, zonele rezidenţiale şi infrastructura civilă continuă să fie afectate, ceea ce duce la uciderea şi rănirea mai multor civili”, precizează reprezentanții Ocha, care deplâng faptul că „cele două părţi beligerante nu au ajuns încă la un acord pentru a facilita evacuarea civililor sau pentru a permite accesul ajutorului umanitar” în Severodoneţk şi în oraşul vecin Lisiciansk.

Până acum ONU și partenerii săi umanitari ”au ajuns la peste 8,8 milioane de persoane pe teritoriul Ucrainei de la începutul războiului”, menționează agenția.

4.452 de civili au fost ucişi şi 5.531 au fost răniţi de la începutul războiului, conform datelor publicate de ONU pe 15 iunie, specialiștii precizând că bilanțul este ”probabil mult mai mare”.

În cele aproape patru luni de război din Ucraina, cel puțin 322 de copii au murit și peste 581 au fost răniți, potrivit celor mai recente date anunțate vineri, 17 iunie, de Procuratura Generală a Ucrainei, relatează Kyiv Independent.

Cifrele exacte ar putea fi mult mai mari, în condițiile în care cele prezentate astăzi nu includ victimele din zonele în care au loc ostilități și din cele ocupate de forțele ruse, precizează sursa citată.

Totodată, de la începutul războiului, 2.028 de instituții de învățământ din Ucraina au fost avariate din cauza bombardamentelor, iar 209 dintre ele au fost complet distruse.

Din cauza ”bombardamentelor și luptelor constante” este ”imposibil și periculos din punct de vedere fizic” ca civilii să plece din uzina chimiză din Severodonețk, spune guvernatorul din Luhansk, Serghei Haidai, citat de The Guardian.

„Sunt 568 de persoane în adăpost, inclusiv 38 de copii. Ieșirea din fabrică este posibilă doar dacă are loc o încetare completă a focului”, a scris oficialul pe Telegram.

Guvernatorul a mai precizat că Severodonețk nu este blocat și ”există comunicare cu orașul”.

Cel puțin 1.348 de civili au fost uciși în timpul bătăliei de la Mariupol, inclusiv 70 de copii, a anunțat joi, 16 iunie, un înalt oficial al Națiunilor Unite, potrivit CNN.

„Numărul efectiv de morți în urma ostilităților asupra civililor este probabil cu câteva mii mai mare”, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet.

De asemenea, până la 90% din clădirile rezidențiale au fost avariate sau distruse în orașul-port de la Marea Azov, a precizat Bachelet, care a numit Mariupolul „probabil cel mai mortal loc din Ucraina” de la începutul războiului și până în luna aprilie.

”Cadavrele au fost găsite în morminte individuale sau colective improvizate în curți, străzi și parcuri, în case și apartamente nesupravegheate. Mulți încă urmează să fie îngropați”, a mai spus oficialul ONU, adăugând că în acest moment este „imposibil să știm” numărul exact al morților.

„Până când toate cadavrele nu vor fi recuperate și identificate, iar statutul lor, militar sau civil, și cauzele exacte ale morții nu vor fi stabilite, va fi imposibil să cunoaștem un număr exact de decese civile provocate direct de ostilități și cele cauzate de lipsa de mâncare, apă, îngrijire medicală și alte efecte ale trăirii în mijlocul ostilităților”, a mai declarat Michelle Bachelet.

”Remorcherul Flotei Mării Negre «Vasili Bekh» a fost lovit în Marea Neagră în timpul transportului de muniție, arme și personal al Flotei Mării Negre către Insula Șerpilor”, anunță vineri, 17 iunie, Marina ucraineană într-o postare pe Twitter, citată de The Guardian.

Ulterior, și guvernatorul regiunii Odesa, Maksim Marcenko, s-a referit la un atac reușit al forțelor Kievului, într-un mesaj pe Telegram.

”În această dimineață, în Marea Neagră, remorcherul Flotei Mării Negre «Vasili Bekh» a fost lovit de rachete în timp ce transporta muniție, arme, personal și SAM (sistem antiaerian de rachete – n.r.) TOR pe Insula Șerpilor”, a scris oficialul.

Informațiile nu au fost verificate în mod independent și deocamdată nu există nicio reacție din partea Marinei ruse cu privire la nava în cauză.

Între timp, pe rețelele sociale a apărut un videoclip care ar prezenta momentul atacului asupra remorcherului. Autenticitatea acestuia nu a fost verificată și nu există nicio indicație referitoare la momentul în care imaginile au fost filmate sau dacă arată într-adevăr lovitura asupra navei rusești.

Better video, clearly shows the Russian tug being hit by two Ukrainian antiship cruise missiles https://t.co/spvmBlfFzK pic.twitter.com/wJni7UsgNy

— OSINTtechnical (@Osinttechnical) June 17, 2022

Atacul cu mortiere asupra regiunii ruse de la granița cu Ucraina nu a fost soldat cu victime, precizează guvernatorul Roman Starovoit, vineri, 17 iunie, într-un mesaj publicat pe Telegram, potrivit Ukrainska Pravda.

”Astăzi, la ora cinci dimineața, s-a tras cu mortiere în satul de graniță Gordeevka din districtul Korenevsky. Punctul de tragere al inamicului a fost suprimat rapid, nu au fost victime și nu au fost pagube semnificative. Potrivit datelor preliminare, la unele case au fost sparte geamuri. Situația este complet sub controlul grănicerilor și militarilor noștri”, a scris oficialul.

O persoană a murit și alte șase, printre care și un copil, au fost rănite, într-un atac cu rachetă care a avut loc în dimineața zilei de vineri, 17 iunie, asupra orașului Mikolaiv din sudul Ucrainei, anunță primarul Alexander Senkevich și șeful Administrației Regionale de Stat Vitali Kim, citați de Ukrainska Pravda.

Patru clădiri rezidențiale cu mai multe etaje și o instalație de infrastructură au fost lovite.

Operațiunile de salvare sunt în derulare.

O școală și un bloc de apartamente au fost distruse, iar cel puțin zece locuințe au fost avariate într-un atac care a vizat regiunea nord-estică Harkov, potrivit guvernatorului Oleh Synyehubov, citat de The Guardian.

Într-un mesaj publicat pe Telegram, oficialul a descris loviturile drept „crime de război ale ocupanților ruși”.

”Luptele continuă pe linia de contact. În direcția Harkov, inamicul a încercat să facă recunoașteri luptând în zona Kochubeyevka, dar a suferit pierderi și s-a retras. În zona Izium, ocupanții încearcă să continue ofensiva în direcția Slaviansk. Apărătorii noștri resping toate atacurile inamicului”, a scris Synyehubov.

The Guardian precizează că informațiile nu au putut fi verificate independent.

Forțele ruse ar putea organiza atacuri sub steag fals în jurul orașului Herson din sudul Ucrainei pentru a descuraja sprijinul civil pentru operațiunile de contraofensivă a Kievului, notează specialiștii americani de la Institutul pentru Studiul Războiului într-un nou raport, citat de Ukrainska Pravda.

”Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei a raportat victime civile în timpul unei explozii pe 15 iunie la o piață locală din Ciornobaiivka, o așezare situată la nord de orașul Herson, cunoscută pentru loviturile ucrainene împotriva depozitelor de muniții rusești din zonă. Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei a afirmat că forțele ruse caută să destabilizeze opinia publică din orașul Herson și dau vina pe forțele ucrainene pentru lansarea unor lovituri asupra infrastructurii civile”, se precizează în raport.

Între timp, trupele ruse își întăresc în continuare pozițiile de rezervă în regiunile Herson și Mikolaiv, probabil ca răspuns la contraatacuri ucrainene.

The leaders of #Germany, #France, #Italy, and #Romania committed to Ukrainian officials that the West would not demand any concessions from #Ukraine to appease #Russia and will support Ukraine to the end of the war.

Read the latest: https://t.co/Vn2p6txRrb pic.twitter.com/QmvWiST1Mw

— ISW (@TheStudyofWar) June 17, 2022

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ordonat verificarea pregătirilor din patru zone, în cadrul unei întâlniri de la sediul comandatului șef, în care a vorbit despre posibila amenințare cu o nouă invazie care să vină din Belarus, relatează publicația Ukrainska Pravda.

„În ceea ce privește direcția din Belarus, vreau să vă informez că, pe lângă Consiliul de Securitate Națională și Apărare, există și sediul comandantului suprem… Ieri președintele a sunat la sediu și s-a discutat această problemă – problema Belarusului”, a declarat secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Oleksei Danilov.

”Toate organismele noastre implicate au făcut o evaluare – ce se întâmplă, în ce stare se află astăzi armata Belarusului, câți militari ai Federației Ruse sunt acolo, care sunt planurile. (…) Ca urmare, există o instrucțiune – acum va fi o verificare în patru zone ale stării de pregătire în cazul în care sunt apeluri repetate pentru țara noastră”, a adăugat Danilov fără să precizeze în ce zone au loc verificările.

Belarusul se învecinează cu cinci regiuni ale Ucrainei: Cernihiv, Kiev, Jîtomîr, Rivne și Volîn.

Informațiile apar în contextul în care forțele armate din Belarus și-au prelungit din nou exercițiile, cel puțin până la data de 25 iunie.

Al treilea american pe care Departamentul de Stat al SUA l-a identificat ca fiind dispărut în Ucraina este un veteran al Marinei SUA, Grady Kurpasi, a confirmat pentru CNN soția sa, Heeson Kim.

Kurpasi a servit în Corpul Marin al SUA timp de 20 de ani și s-a pensionat în noiembrie 2021. Când a început războiul, bărbatul s-a oferit să meargă în Ucraina.

„A vrut să meargă să ajute poporul ucrainean. Nu plănuia cu adevărat să lupte”, a declarat pentru aceeași sursă George Heath, un prieten de familie al lui Kurpasi.

Apropiații veteranului spun că au primit ultima dată vești de la el între 23 și 24 aprilie.

Potrivit prietenului său, americanul a intrat în Ucraina pe 7 martie, iar la Kiev a ajuns pe 21 martie. Kurpasi și alți membri ai legiunii străine au fost însărcinați să conducă un post de observație la sfârșitul lunii aprilie, lângă Herson, în perioada în care bărbatul a încetat să mai comunice cu soția și prietenii lui din SUA.

Nu este clar dacă Kurpasi era membru al legiunii străine, dar era un voluntar care lupta alături de ucraineni, a adăugat Heath.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price, a declarat joi că autoritățile SUA au informații despre un al treilea american care a călătorit în Ucraina pentru a lupta împotriva Rusiei, care a fost identificat „în ultimele săptămâni” ca dispărut.

Price nu a dat numele bărbatului, dar a spus că Departamentul de Stat a luat legătura cu familia acestuia.

Departamentul de Stat i-a transmis soției lui Kurpasi că acesta a dispărut în acțiune pe 28 aprilie. Motivul pentru care a fost identificat ca dispărut este acela că trupul său nu a fost găsit sau identificat, a adăugat Heath.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat în mesajul adresat joi seară națiunii că vizita pe care Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi au făcut-o pe 16 iunie la Kiev a marcat ”o zi cu adevărat istorică” în care țara sa a simțit sprijinul celor patru state, relatează News.ro.

”Italia, România, Franţa şi Germania sunt cu noi. Toţi cei patru lideri – dl. Draghi, dl. Iohannis, dl. Macron şi dl. Scholz – sprijină candidatura Ucrainei (pentru aderarea la UE – n.r.). Desigur, toate procedurile relevante trebuie urmate şi toate statele membre trebuie să se alăture. Dar la întâlnirea noastră de astăzi a fost făcut un pas mare – un pas înainte”, a declarat Zelenski.

A fost important pentru mine să aud de la lideri un alt lucru fundamental – ei sunt de acord că sfârşitul războiului şi pacea pentru Ucraina trebuie să fie exact cum le vede Ucraina. Cum le vede poporul nostru.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei:

Totodată, Zelenski a afirmat că Rusia este responsabilă pentru blocarea negocierilor de pace cu Ucraina.

”Toţi liderii înţeleg de ce nu au loc negocieri pentru a pune capăt războiului. Exclusiv din cauza poziţiei Rusiei, care doar încearcă să intimideze pe toată lumea în Europa şi să continue să ne distrugă statul. Ei nu vor să caute o cale spre pace. Este un agresor care trebuie să decidă el însuşi că războiul trebuie să înceteze. Vom continua să luptăm până vom garanta securitatea completă pentru statul nostru şi integritatea teritorială”, a mai spus Zelenski.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski: O zi istorică. Ucraina a simţit sprijinul a patru state europene puternice în acelaşi timp

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a insistat, într-un interviu acordat BBC, asupra faptului că instanțele de judecată din autointulata Republică Populară Donețk (RPD), condusă de separatiștii susținuți de Moscova, sunt cu adevărat independente.

Șeful diplomației ruse a fost întrebat despre cei doi britanici condamnați recent la moarte de către un tribunal din această regiune din estul Ucrainei, după ce au fost luați prizonieri în timp ce luptau alături de trupele ucrainene.

Lavrov a spus că „nu îl interesează” dacă Occidentul consideră Rusia ca fiind responsabilă pentru soarta acestora.

„Mă interesează doar dreptul internațional”, a afirmat Lavrov. „Conform dreptului internațional, mercenarii nu sunt recunoscuți ca fiind combatanți”, a adăugat ministrul rus.

Familiile lui Aiden Aslin și Shaun Pinner neagă că cei doi bărbați ar fi fost mercenari, afirmând în schimb că sunt membri cu vechime ai armatei ucrainene.

Confruntat cu această afirmație, Lavrov a răspuns că „acest lucru ar trebui să fie decis de un tribunal”.

Moscova a promis joi să accelereze discuţiile privind majorarea vânzărilor de gaze către China şi a avertizat că Europa va plăti un preţ ridicat pentru embargoul petrolier impus contra Rusiei, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Vicepremierul Alexander Novak a declarat la Forumul economic de la Sankt Petersburg că Europa va plăti suplimentar 400 miliarde de dolari pentru preţurile mai ridicate la energie şi s-ar putea confrunta cu o penurie de produse petroliere. El nu a oferit un interval de timp privind aceste evoluţii.

Rusia este puternic dependentă de exporturile sale de energie de miliarde de dolari pentru stabilitatea sa financiară, în condiţiile în care mai mult de jumătate din gazele importate de UE vin din Rusia, lăsând expus blocul comunitar la orice întreruperi în aprovizionare.

Liderii statelor UE au convenit o diminuare cu 90% a importurilor de petrol din Rusia până la finele anului, precum şi alte sancţiuni, inclusiv eliminarea celei mai mari bănci ruseşti, Sberbank, din sistemul SWIFT, în ideea de a pedepsi Moscova pentru intervenţia sa în Ucraina. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că sancţiunile UE asupra importurilor de ţiţei din Rusia pe mare vor fi impuse cu o perioadă de tranziţie de şase luni pentru ţiţei şi de opt luni pentru produsele rafinate.

Novak a prognozat că planul de reducere a importurilor de petrol din Rusia ar putea duce la o penurie de produse petroliere pe piaţa europeană. De asemenea, el a dat vina pe „planificarea proastă a securităţii energetice” în SUA şi Europa pentru preţul record al combustibilului şi majorarea inflaţiei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a spus joi omologului său francez, Emmanuel Macron, că se îndoieşte de rostul discuţiilor cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Agerpres preluând AFP.

„Nu sunt sigur că există vreo posibilitate ca preşedintele Federaţiei Ruse să fie gata să audă ceva”, a declarat Zelenski în timpul unei conferinţe de presă la Kiev, alături de lideri europeni. „Se pare că în acest moment el (Vladimir Putin) ia decizii şi apoi discută cu cineva (…). Aceasta nu se referă doar la Emmanuel Macron, eu nu sunt sigur că există astăzi lideri în lume care ar putea determina Rusia în mod individual să înceteze războiul”, a spus Zelenski.

Preşedintele ucrainean i-a răspuns astfel unui jurnalist care l-a întrebat despre valul de critici, în special din Ucraina, provocat de recentele afirmaţii ale lui Macron, potrivit cărora Rusia „nu trebuie umilită”.

Foarte implicat în criza ucraineană, Macron este unul dintre puţinii lideri care discută regulat cu Vladimir Putin – ceea ce suscită critici în estul Europei – şi face legătura cu preşedintele Zelenski.

Joi, preşedintele francez a declarat că nu exclude o nouă discuţie cu omologul său rus dacă va fi nevoie. „În probleme de securitate alimentară este nevoie să se discute şi cu Rusia, pentru a încerca să se obţină progrese”, a spus Macron. „Atunci când se deschid ferestre de oportunitate, a face presiuni pentru ca discuţiile să fie reluate este util”, a adăugat liderul francez.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, întrebat despre soluţia pentru cozile de camioane încărcate cu cereale din Ucraina, că problema este „în curs de rezolvare”. „Este nevoie de noi linii de logistică, este nevoie de noi puncte de trecere a frontierei şi toate acestea sunt în lucru”, a explicat Iohannis, menţionând că, în Portul Constanţa, de exemplu, a existat, doar în ultima lună, o creştere cu 400% a tranzitului în ceea ce priveşte grâul din Ucraina, potrivit news.ro.

Klaus Iohannis a fost întrebat, la Kiev, care este soluţia pe care autorităţile din România o pot găsi pentru a rezolva problema cozilor de camioane încărcate cu cereale, care se întind pe zeci de kilometri.

„Aceleaşi coloane de tiruri le-am văzut şi noi când am venit azi-noapte aici. Este o problemă pe care aş putea să o definesc ca fiind în curs de rezolvare. Trebuie să înţelegem de unde am pornit. Schimburile comerciale între România şi Ucraina nu au fost foarte intense, iar tranzitul mărfurilor ucrainene prin România a fost, aş putea să spun, chiar foarte redus până acum câteva luni”, a afirmat șeful statului.

„Este nevoie de noi linii de logistică, este nevoie de noi puncte de trecere a frontierei şi toate acestea sunt în lucru. Ca să vă dau un exemplu poate concret şi legat de ce s-a discutat şi astăzi: tranzitul grâului din Ucraina la Portul Constanţa. Am avut doar în ultima lună de zile o creştere a acestui tranzit cu 400%, deci de patru ori mai mult! Este ceva impresionant, dar, până când reuşim să avem aceeaşi creştere şi pe cale rutieră, pe Dunăre, pe cale ferată, este evident că e nevoie de investiţii. Am discutat şi astăzi cu preşedintele Zelenski aceste chestiuni şi vom lucra în continuare la ameliorarea acestor situaţii”, a adăugat Iohannis.

Armata rusă își concentrează eforturile asupra orașului Bahmut din regiunea Donețk și a continuat asaltul asupra Severodonețkului, a anunțat joi Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în actualizarea zilnică a situației de pe front, potrivit BBC.

„Inamicul continuă să încerce să stabilească un control total asupra orașului Severodonețk. Ei (rușii, n.r.) iau cu asalt orașul, iar luptele continuă”, scrie în raportul Statului Major General.

Armata rusă a deschis focul asupra unităților ucrainene în diferite zone din Severodonețk sau din apropiere și a bombardat mai multe orașe din zona Bahmut – dar și orașe și localități din alte părți ale țării, precizează raportul.

Soldații ucraineni „au descoperit și distrus un grup inamic de sabotaj și recunoaștere” pe traseul dintre Iehorivka și Șevcenko, în regiunea Donețk, a mai anunțat Statul Major General.

Cancelarul german Olaf Scholz a promis, joi, în timpul vizitei la Kiev, că Germania va ajuta Ucraina din punct de vedere militar „atât timp” cât ţara are nevoie, scrie Le Figaro.

„Ajutăm Ucraina cu livrări de arme, vom continua să facem asta atâta timp cât Ucraina va avea nevoie”, a dat asigurări Scholz, în cadrul conferinței comune de presă cu președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi, președintele român Klaus Iohannis și liderul ucrainean Volodimir Zelenski.

Wir sind heute mit einer klaren Botschaft nach #Kiew gekommen: Die #Ukraine gehört zur europäischen Familie. Deutschland will eine positive Entscheidung zugunsten der Ukraine als #EU-Beitrittskandidat.@ZelenskyyUa pic.twitter.com/HhhK0KTGfG

— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) June 16, 2022

Coca-Cola HBC AG și clienții săi din Rusia sunt „în proces de epuizare a stocurilor”, a anunțat Coca-Cola Co, într-un comunicat citat de Reuters.

Odată ce stocurile companiei vor fi epuizate, Coca-Cola HBC „nu va mai produce sau vinde Coca-Cola sau alte mărci ale Coca-Cola Company în Rusia”, a precizat Coca-Cola.

Mai multe detalii: Coca-Cola HBC anunţă că nu mai vinde mărcile sale în Rusia, după epuizarea stocurilor

Ucraina ar trebui să fie cea care decide dacă acceptă sau nu concesii teritoriale față de Rusia în încercarea de a pune capăt războiului, a declarat joi președintele francez Emmanuel Macron, cu ocazia vizitei sale la Kiev, scrie The Guardian.

„Asta depinde de Ucraina să decidă”, a declarat Macron la postul de televiziune TF1, când a fost întrebat ce concesii, inclusiv teritoriale, ar trebui să accepte Ucraina, adăugând: „Cred că este de datoria noastră să rămânem alături de valorile noastre, de dreptul internațional și, prin urmare, de Ucraina”.

Liderii Germaniei, Franței și Italiei, toți criticați în trecut de Kiev pentru un sprijin considerat prea prudent, au vizitat joi Ucraina și au oferit speranța aderării la UE unei țări care cere primirea de noi arme pentru a se putea apăra în fața invaziei ruse.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că țara sa nu va accepta să renunțe la niciun teritoriu în urma invaziei Rusiei.

Negociatorul-șef al Ucrainei în tratativele de pace cu Rusia, Mihailo Podoliak a respins cele mai recente comentarii ale Moscovei, cu privire la faptul că este dispusă să continue negocierile, ca fiind „o încercare de a înșela lumea”, relatează The Guardian.

Rusia, a afirmat Podoliak într-o postare online, a vrut să dea impresia că este gata să discute în timp ce plănuiește să înjunghie Ucraina în spate.

Kievul va reveni cu siguranță la negocieri, dar numai la momentul potrivit, a adăugat el.

Într-o altă postare pe Twitter, Podoliak a adăugat joi: „Clasicul «stil rusesc»: distrugerea orașelor, organizarea de execuții publice, pregătirea unei anexări, dar pretinzând în continuare că negociază”.

Classic “Russian style”: destroying cities, arranging public executions, preparing an annexation, but still pretending to negotiate. If #Patrushev wants a dialogue, the words should be backed up by actions: a ceasefire, troops withdrawal, closure of the “🇷🇺 peace” project in 🇺🇦

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) June 16, 2022

Departamentul de Stat al SUA a anunțat că are cunoștință de informații despre un al treilea american care a călătorit în Ucraina pentru a lupta împotriva Rusiei și despre care s-a aflat „în ultimele săptămâni” că a dispărut, dar nu a putut oferi mai multe detalii, relatează CNN. Alți doi americani au fost dați dispăruți miercuri.

„Există informații despre încă un american a cărui locație este necunoscută. Nu pot vorbi despre detaliile acestui caz. Din păcate, nu cunoaștem toate detaliile acestui caz”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, în cadrul unei conferințe de presă.

Price a precizat că Departamentul de Stat este în contact cu familiile celorlalți doi cetățeni americani care ar fi fost capturați în Ucraina, precum și cu autoritățile ucrainene și cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii, dar că, de asemenea, nu poate confirma informațiile potrivit cărora acești doi cetățeni ar fi fost luați prizonieri de către ruși.

„Continuăm să îndemnăm pe toate căile posibile cetățenii americani să nu călătorească în Ucraina, din cauza pericolelor aferente pe care le reprezintă agresiunea continuă a Rusiei”, a declarat Price.

Acesta a mai spus că SUA nu sunt în contact cu Rusia în legătură cu cetățenii americani dispăruți, pentru că nu au încă „motive credibile” să creadă că rușii i-au luat prizonieri și, de asemenea, pentru că Rusia nu a pretins că i-a capturat.

„Dacă simțim că o astfel de informare prin intermediul ambasadei noastre de la Moscova sau în alt mod ar fi productivă în ceea ce privește aflarea mai multor informații despre locul unde se află aceste persoane, nu vom ezita să facem acest lucru”, a spus Price.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a mai spus că SUA sunt în contact și cu „alți parteneri”, inclusiv cu Marea Britanie.

SUA şi Uniunea Europeană au îndemnat joi Rusia să accepte rapid redeschiderea porturilor ucrainene pentru a permite exportul milioanelor de tone de cereale care sunt depozitate acolo şi a atenua astfel criza alimentară mondială, scrie Agerpres preluând AFP.

Moscova „ar trebui să acţioneze imediat pentru a deschide aceste porturi şi a pune capăt acestui război”, a subliniat secretarul pentru agricultură al SUA, Tom Vilsack, în timpul unei conferinţe de presă după discuţii la ONU. „Acesta este un lucru serios, noi nu ar trebui să utilizăm hrana ca pe o armă”, a insistat el.

ONU negociază de mai multe săptămâni cu Moscova, Kiev şi Ankara un acord ce ar permite cerealelor ucrainene să iasă în siguranţă din Ucraina şi îngrăşămintelor produse în Rusia să revină pe piaţa internaţională.

Moscova se plânge că exporturile sale sunt împiedicate de sancţiunile economice. Dacă se va ajunge la un acord, acesta va reduce preţurile la alimente şi va reduce criza alimentară din lume, care se agravează din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Tom Vilsack a reafirmat că sancţiunile americane nu vizează hrana şi îngrăşămintele.

Nici sancţiunile europene, a confirmat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU asupra cooperării cu UE. „Sancţiunile UE nu sunt cauza penuriilor alimentare”, pentru că „ele vizează capacitatea Kremlinului de a finanţa agresiunea militară, nu desfăşurarea unui comerţ legitim”, a declarat Borrell.

„Sancţiunile UE nu interzic importul şi transportul de produse agricole ruseşti, nici de îngrăşăminte, nici plata pentru aceste exporturi ruse” şi „măsurile noastre nu afectează capacitatea unor ţări terţe de a cumpăra de la Rusia”, a precizat şeful diplomaţiei europene.

În prezent, „Rusia blochează cel puţin 20 de milioane de tone de cereale ucrainene, care nu pot ajunge pe pieţele mondiale”, a mai denunţat Josep Borrell, îndemnând la rândul său Moscova să permită redeschiderea porturilor aflate sub blocadă rusă.

Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a respins aceste acuzaţii. „Se încearcă să se pună greşeala pe seama Rusiei, cu afirmaţii nefondate privind bombardamente asupra unor depozite de cereale, privind blocade impuse asupra cerealelor. Nu există niciun obstacol în această privinţă”, a afirmat diplomatul rus.

Obuzierele franceze „Caesar” au fost încărcate în siguranță la bordul unui avion An-124 „Ruslan” din Ucraina și deja se află în drum spre linia frontului, anunță portalul Nexta TV.

🇫🇷🤝🇺🇦 #French „CAESAR” howitzers were safely loaded onto the #Ukrainian An-124 „Ruslan” and already flying to the front line. pic.twitter.com/SKkpX6ZBF7

— NEXTA (@nexta_tv) June 16, 2022

Președintele francez Emmanuel Macron și-a luat joi, la Kiev, angajamentul că Franța va trimite alte șase sisteme de obuziere Caesar armatei ucrainene.

Înaintea vizitei sale de la Kiev de joi, liderul francez a cerut companiei autohtone Nexter „să își revizuiască organizarea pentru a putea lucra ca «pe timp de război», pentru a putea produce obuziere Ceasar mult mai rapid”, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată Ministerului francez al Apărării.

Franța a trimis deja în Ucraina alte 12 sisteme de obuziere Caesar.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov consideră că se încearcă transformarea Republicii Moldova într-o ”a doua Ucraină”, iar acest lucru este evident din abordarea „consumeristă” a actualei conduceri a ţării, relatează joi agenţia oficială de presă rusă TASS, potrivit Agerpres.

„Desigur, ei încearcă clar să transforme Moldova într-o a doua Ucraină”, a declarat șeful diplomației ruse, joi, într-un interviu acordat canalului NTV.

„O astfel de abordare consumeristă din partea actualei conduceri moldoveneşti este foarte, foarte revelatoare. Atunci când ei spun: «Să începem acum aderarea la Uniunea Europeană, apoi vom vedea ce ne promit acolo, iar apoi poate vom decide dacă rămânem în Comunitatea Statelor Independente», precum şi alte declaraţii”, a explicat Lavrov, numind această abordare „cerşit”. El a menţionat însă că majoritatea populaţiei moldoveneşti nu împărtăşeşte această poziţie, notează TASS.

„Ruşii ar trebui să ne dea din nou o reducere la gaz comparativ cu contractele care au fost semnate, să amâne plăţile”, a citat el un exemplu de astfel de declaraţii. „O astfel de cerşetorie, în general, extorcare”, a mai estimat Lavrov.

Ministrul rus a adăugat că comportamentul Chişinăului seamănă cu un truc. „Dacă nu ne faceţi aceasta, vom merge mai repede în Europa, iar dacă ne faceţi, oricum mergem, dar mai încet”.

Anterior, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a declarat că Ucraina doreşte deschiderea frontului transnistrean, ceea ce ar putea conduce la consecinţe triste pentru statalitatea Republicii Moldova, potrivit site-ului pro-guvernamental gazeta.ru. Reprezentantul permanent nu a exclus un scenariu în care Rusia ar trebui să apere Republica Moldovenească Transnistreană (PMR), nerecunoscută la nivel internațional. „În special, vorbim despre provocările Ucrainei la graniţă”, a adăugat el.

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!  

Urmărește-ne pe Google News