LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 118 | Rusia intensifică bombardamentele în Harkov. Mai mulți morți, printre care o fetiță de 8 ani

Administrația militară din Harkov a anunțat marți că 15 persoane au murit și 16 au fost rănite marți în întreaga regiune, în urma atacurilor efectuate de trupele ruse, informează CNN.

Într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram, Oleg Sinegubov, șeful administrației militare regionale, a precizat că printre morți se numără șase persoane în orașul Ciuhuiiv, cinci în orașul Harkov, trei în Zolociv, precum și o fetiță de 8 ani din Derhaci.

Cel puțin 5 civili au fost uciși și alți 11 răniți marți, în urma bombardamentelor rusești asupra regiunii Harkov, a anunțat Serhii Bolvinov, șeful Departamentului de Investigații al Poliției Naționale din Harkov, citat de CNN.

Potrivit oficialului ucrainean, rușii au vizat zone rezidențiale și industriale din întreg orașul. Pe lângă cei care au murit la Harkov, alte patru persoane au fost ucise în orașele și satele din jur, inclusiv o fetiță de 8 ani.

O filmare surprinsă cu dronă publicată pe 19 iunie, obținută de Reuters, arată lovituri de artilerie asupra satului ucrainean Toșkivka, din regiunea Luhansk.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Imaginile aeriene surprind coloane de fum care se ridică peste mai multe clădiri arse în timp ce obuzele explodează apropiindu-se de vehicule blindate.

Trupele ruse au capturat mai multe aşezări în apropiere de oraşele Severodoneţk şi Lisiceansk din regiunea Luhansk, au anunţat marţi guvernatorul acesteia şi Statul Major al armatei ucrainene, relatează Reuters.

Guvernatorul Luhanskului, Serghei Haidai, a confirmat relatări anterioare conform cărora satul Toșkivka, situat la sud de Severodoneţk, a căzut sub controlul trupelor ruse.

”Din păcate, inamicul a aruncat în luptă cantități uriașe de armament și soldați și a capturat Toșkivka”, a declarat Haidai, pentru postul național de televiziune al Ucrainei.

La rândul său, Statul Major ucrainean a anunţat că trupele ruse controlează și localităţile Pidlisne şi Mirna Dolina, situate la sud de Lisiceansk.

Soldații ucraineni care apără Lisiceansk au fost bombardați intens de artileria grea rusă, dar își mențin terenul, a mai spus Haidai.

21 iun. 2022 - Acum 2 ani

21-06-2022

Reacția Casei Albe după ce Kremlinul a spus că Rusia ”nu poate exclude” executarea americanilor capturați

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Un oficial de la Casa Albă a declarat marți că este „îngrozitor” faptul că Rusia nu va exclude aplicarea pedepsei cu moartea pentru doi cetățeni americani reținuți, după ce s-au oferit voluntar să lupte alături de forțele ucrainene, potrivit Reuters.

Kremlinul a transmis marți că cetățenii americani capturați în Ucraina sunt supuși unor hotărâri judecătorești și nu a exclus posibilitatea că aceștia să fie pedepsiți cu moartea.

„Este îngrozitor că un oficial public din Rusia ar sugera chiar pedeapsa cu moartea pentru cetățenii americani… în Ucraina”, a declarat John Kirby, coordonatorul Consiliului Național de Securitate pentru comunicații strategice.

O delegaţie militară de la Ankara se va deplasa în această săptămână în Rusia pentru a discuta detalii despre un posibil coridor maritim sigur în Marea Neagră pentru exportul de cereale ucrainene, au susținut marți surse din cadrul preşedinţiei turce, citate de Reuters.

Sursele citate de Reuters au mai susținut că o întâlnire cu patru părți între Turcia, Ucraina, Rusia şi ONU va avea loc la Istanbul în săptămânile următoare, posibil cu participarea preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi a secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Mai multe informații: O delegaţie militară turcă va merge zilele astea în Rusia, pentru a discuta despre deblocarea cerealelor din Ucraina

Ministerul rus al Apărării a anunţat marţi că rachetele sale au lovit un aerodrom din apropierea oraşului-port ucrainean Odesa, au relatat agenţiile de presă ruse, citate de The Guardian.

Bombardamentele rusești a fost efectuate ca represalii la atacul efectuat cu o zi înainte de forţele ucrainene asupra platformelor de foraj de hidrocarburi Cernomorneftegaz din Marea Neagră.

Echipa care va lucra pentru a identifica și a urmări penal pe oricine a comis crime de război în Ucraina va fi condusă de cel mai cunoscut „vânător de naziști” al departamentului, Eli Rosenbaum, și va fi formată din experți în investigații care implică incălcări ale drepturilor omului și crime de război, a anunțat marți procurorul general Merrick Garland, în timpul unei călătorii neanunțate în Ucraina, citat de CNN.

Rosenbaum, un veteran al Departamentului de Justiție, cu o experiență de 36 de ani, care a fost anterior director al Strategiei și Politicii de Aplicare a Drepturilor Omului, a ajutat departamentul în peste 100 de cazuri de identificare și deportare a naziștilor, potrivit Departamentului de Justiție.

„Nu există ascunzătoare pentru criminalii de război. Departamentul de Justiție al SUA va urmări orice cale pentru a-i trage la răspundere pe cei care comit crime de război și alte atrocități în Ucraina”, a spus Garland.

Rusia pregătește o mobilizare în masă, Kremlinul recrutând oameni din regiunile mai sărace pentru a-i arunca în luptă în Ucraina, potrivit oficialilor occidentali, citați de The Guardian.

Moscova este „îngrijorată” că mobilizarea ar fi o „recunoaștere a eșecului” în ceea ce trebuia să fie o operațiune rapidă și curată în Ucraina, dar care s-a transformat într-un conflict lent și costisitor, au spus oficialii.

Temerile că mobilizarea la nivel național ar putea stârni tulburări în orașe au determinat Kremlinul „să facă recrutări foarte semnificative” în zonele sărace, în efortul de a-și spori grupul de luptători, au spus aceștia.

Miniştrii de Externe ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns marţi, la Luxembrug, la un „consens total” în vederea acordării Ucrainei statutului de stat candidat la aderarea la UE, a anunțat ministrul francez Clement Beaune, citat de Afp.

Discuţia de marţi între miniştri la Luxemburg ”a permis să arătăm un larg consens, aş spune chiar un consens total (…), mai ales în ce priveşte Ucraina”, a spus ministrul francez, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

„Lucrăm spre punctul în care îi putem spune lui Putin că Ucraina aparține Europei și că vom apăra și valorile pe care le apără Ucraina”, a declarat, la rândul său, ministrul de externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, înainte de o întâlnire cu alți miniștri ai UE, citat de Reuters.

Comisia Europeană a recomandat vineri acordarea acestui statut pentru Ucraina şi Republica Moldova, o decizie urmând să fie luată de liderii europeni la summitul din 23-24 iunie.

Departamentul de Stat al SUA a confirmat marți moartea unui al doilea cetățean american despre care se știe că a fost ucis în Ucraina. Acesta a murit la mijlocul lunii mai, în timp ce lupta alături de forțele ucrainene, potrivit CNN.

„Putem confirma moartea cetățeanului american Stephen Zabielski în Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

„Am fost în legătură cu familia și am oferit toată asistența consulară posibilă. Din respect față de familie în această perioadă dificilă, nu mai facem alte comentarii”, a adăugat acesta.

Armata ucraineană a declarat marți că a lansat mai multe lovituri aeriene pe Insula Șerpilor, la câteva ore după ce Ministerul rus al Apărării a anunțat că armata rusă a respins o ”tentativă nebunească” a Kievului de a recuceri insula.

Comandamentul Operațional de Sud al Armatei Ucrainei a declarat că ucrainenii au folosit „lovituri direcționate cu folosirea diferitelor forțe” pe insulă, potrivit CNN.

Operațiunea militară este încă în desfășurare și acea „tăcere informațională” a fost cerută până la finalul operațiunii, a adăugat comandamentul.

Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, a declarat, marți, că Ucraina ar putea avea nevoie de o asistenţă externă de până la un trilion de euro (1.000 de miliarde de euro) pentru a repara pagubele provocate de invazia rusească, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

„Am avansat cifra de un trilion pentru că am văzut cifrele care sunt vehiculate în spaţiul public şi pe care le consider complet nerealiste atunci când mă uit la nivelul de distrugere din Ucraina”, a declarat Werner Hoyer.

„Europa va trebui să joace cel mai important rol în efortul de reconstrucţie a Ucrainei”, a spus Werner Hoyer la un briefing de presă organizat la Frankfurt, Germania.

Armata rusă a anunțat marți că a conectat întreaga regiune Herson, din sudul Ucrainei, la canalele de televiziune rusești, care vor fi de acum disponibile „gratuit”, informează Euronews.

„Specialişti din cadrul unităţilor de transmisie ale forţelor armate ruse au conectat şi reconfigurat pentru difuzarea de canale ruseşti ultimul dintre cele şapte relee de televiziune din regiunea Herson”, a anunţat Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat de presă

Regiunea Herson a fost cucerită de armata rusă în primele zile ale războiului din Ucraina. De atunci, Moscova a introdus în circulație moneda rusă, rubla, iar pașapoartele rusești au început să fie distribuite locuitorilor.

Mai multe detalii: Politica de rusificare în sudul ocupat al Ucrainei continuă. Regiunea Herson, conectată „gratuit” la televiziunile Moscovei

Ucraina a reţinut un oficial guvernamental de rang înalt şi un lider din sectorul financiar, suspectaţi că fac parte dintr-o presupusă reţea de spionaj rusească, a anunţat, marţi, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), relatează The Guardian.

SBU nu a oferit numele celor cei doi suspecţi, dar i-a identificat ca fiind un funcţionar de rang înalt din Secretariatul Cabinetului de Miniştri şi un şef de departament la Camera de Comerţ şi Industrie.

Suspecții au fost reținuți în cadrul unei „operațiuni speciale în mai multe etape” pentru a neutraliza presupusa rețea de spionaj, a transmis SBU, într-un comunicat pe Telegram.

Kievul a anunţat marţi sosirea tunurilor autopropulsate germane Panzerhaubitze 2000 în arsenalul său, după săptămâni de negociere între Ucraina şi aliaţii săi occidentali pentru primirea de „arme puternice” capabile să respingă atacurile ruse în Donbas, relatează AFP.

„Panzerhaubitze 2000 fac în sfârşit parte din arsenalul de obuziere de 155 mm al artileriei ucrainene”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov, pe Twitter, care a spus că apreciază eforturile Berlinului de a ajuta militar Kievul.

„Artileriştii noştri vor încălzi câmpul de luptă”, a postat Reznikov pe Twitter, alături de o fotografie cu două Panzerhaubitze 2000 în acţiune.

The supply of PzH 2000 is an example of international cooperation in support of Ukraine. I highly appreciate the efforts of my colleague, 🇩🇪 #DefMin Christine Lambrecht, and I would like to thank the Netherlands and 🇳🇱 #DefMin @KajsaOllongren. https://t.co/fSpYOAl159

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) June 21, 2022

Rusia a anunţat marţi că a respins o tentativă „nebunească” a forţelor Kievului de a recuceri Insula Şerpilor, un teritoriu simbolic cucerit de Moscova în Marea Neagră la începutul ofensivei sale în Ucraina, relatează AFP.

„Luni, 20 iunie, la ora 5 dimineaţa, regimul de la Kiev a întreprins o nouă tentativă nebunească de a cuceri Insula Şerpilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Potrivit lui, forţele ucrainene „intenţionau să efectueze bombardamente aeriene şi de artilerie masive (…) înainte de a debarca şi cuceri” insula.

Procurorul general al SUA Merrick Garland a efectuat, marți, o călătorie neanunțată în Ucraina unde s-a întâlnit cu procurorul general ucrainean Irina Venediktova, relatează CNN.

Cei doi vor discuta despre eforturile Statelor Unite și ale altor țări de a ajuta Kievul „să identifice, să rețină și să judece acele persoane implicate în crime de război” în Ucraina, a declarat un oficial al Departamentului de Justiție.

Garland este cel mai recent oficial de rang înalt din SUA care a călătorit în Ucraina. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken și secretarul american al apărării Lloyd Austin s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimyr Zelenski la Kiev în aprilie, iar o delegație a Congresului condusă de liderul minorității din Senat Mitch McConnell a călătorit la Kiev doar câteva săptămâni mai târziu.

Liderul de la Kremlin a spus marți, 21 iunie, că e ”mândru” de acțiunile soldaților ruși în cadrul ”operațiunii militare speciale” din Ucraina și a promis că-și va consolida și mai mult armata, relatează AFP, citată de News.ro.

”Suntem mândri că, în cursul operaţiunii militare speciale, luptătorii noştri acţionează curajos, cu profesionalism, ca nişte adevăraţi eroi”, a spus Vladimir Putin, într-o declarație televizată în timpul unei întâlniri de la Kremlin cu absolvenții academiei militare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelensk i-a îndemnat marți pe profesioniștii din filmul creativ să facă mai mult pentru a „promova curajul ucrainean”, într-un discurs la Festivalul Internațional Cannes Lions pentru industria creativă, relatează CNN.

„Sfârșitul acestui război și circumstanțele sale depind de atenția lumii. Și de aceea avem nevoie de aliați. Avem nevoie de oameni ca voi”, a spus Zelenski, prin videoconferință.

„Cred că puterea creativității umane este mai mare decât puterea unui stat nuclear care este blocat în trecut”, a mai spus Zelenski.

„Vorbiți despre Ucraina. Nu lăsați lumea să treacă la altceva”, a mai îndemnat liderul ucrainean.

Guvernul Marii Britanii este „hotărât” să impună noi sancțiuni Rusiei și va continua să facă acest lucru până când Moscova se va retrage complet din Ucraina, a declarat marți secretarul britanic de Externe, Liz Truss, citată de The Guardian.

Marea Britanie va continua să impună sancțiuni și să oprească importul de bunuri din Rusia „până când vom vedea că aceasta se va retrage complet din Ucraina”, a spus Truss într-o declarație adresată Parlamentului.

„Suntem hotărâți să furnizăm mai multe arme Ucrainei, să impunem mai multe sancțiuni Rusiei și să-i sprijinim pe ucraineni în împingerea Rusiei de pe teritoriul lor”, a afirmat Liz Truss.

Trupele ruse au capturat satul din prima linie Toșkivka, din regiunea Donbas, în timp ce încearcă să cucerească orașul strategic Severodonețk, relatează CNN.

Șeful administrației militare a districtului Severodonețk, Roman Vlasenko, a declarat marți pentru CNN că satul nu mai e de luni sub controlul Ucrainei.

Toșkivka este situat la sud de Severodonețk, unde forțele ucrainene au rezistat atacurilor trupelor ruse.

1.333 de cadavre ale locuitorilor din regiunea Kiev uciși în timpul ocupației ruse au fost găsite până marți, 21 iunie, a transmis poliția locală citată de Kyiv Independent.

Șeful poliției din regiunea Kiev, Andrii Nebîtov, a precizat, într-o intervenție televizată, că 213 dintre cadavrele găsite nu au fost încă identificate, în timp ce alte 300 de persoane sunt date dispărute.

Cancelarul german Olaf Scholz dă asigurări că țara sa va continua să livreze arme Ucrainei cât timp va fi nevoie, relatează CNN.

Prezent marți, 21 iunie, la reuniunea anuală a Federației Industriilor Germane, Scholz și-a reafirmat și angajamentul de a fi alături de Lituania și de alți aliați estici.

„Europa și democrațiile occidentale nu acceptă atacul violent asupra Ucrainei”, a spus cancelarul, adăugând că de aceea Ucrainei i-au fost livrate arme și au fost impuse „sancțiuni fără precedent” la adresa Rusiei.

„Aceste sancțiuni funcționează. Da, aceste sancțiuni ne afectează și pe noi. Ne afectează companiile, dar sunt corecte”, a spus Scholz.

”Libertatea are prețul ei. Democrația are prețul ei. Solidaritatea cu prietenii și partenerii are prețul ei. Și suntem pregătiți să plătim acest preț”, a adăugat cancelarul.

Totodată, Olaf Scholz a declarat că vizita sa la Irpin, lângă Kiev, joia trecută, i-a arătat clar că Ucraina aparține familiei europene.

„Nu voi uita niciodată imaginile de groază pe care le-am văzut acolo”, a afirmat el, subliniind că va insista pentru o decizie pozitivă cu privire acordarea statutului e țară candidată la UE pentru Ucraina, conform propunerii de săptâmâna trecută a Comisiei Europene. Măsura trebuie să primească acceptul tuturor celor 27 de state membre UE.

Măsura a fost luată la solicitarea procurorului general, relatează agenţia de presă rusă Tass, care citează informaţii ale agenţiei de reglementare a telecomunicaţiilor Roskomnadzor, notează Reuters și The Guardian.

Accesul la site a fost restricționat după ce s-a constatat că a difuzat „informații inexacte despre operațiunea militară specială desfășurată de forțele armate ale Rusiei pe teritoriul Ucrainei”, precizează agenția rusă.

Decizia vine în contextul în care procurorul general al Rusiei a interzis un articol publicat de Telegraph în februarie despre crematoriile mobile care ar fi urmat să fie folosite în război.

Procurorul a decis că articolul conține „informații false” și l-a înscris pe lista „informațiilor interzise”.

Mai multe informații: Rusia a blocat accesul la site-ul ziarului britanic The Telegraph

Agenția energetică a Suediei a anunțat marți, 21 iunie, că a activat primul pas al unui plan în trei etape de aprovizionare de urgență cu gaze pentru părțile de vest și de sud ale țării, pentru a se pregăti pentru posibile întreruperi ale gazelor naturale din Rusia, relatează Reuters și publicația ucraineană Pravda.

Măsura a fost anunțată după ce vecina Danemarca, stat care furnizează Suediei gaze prin conducte, a emis luni un avertisment similar.

Și Italia ar putea lansa în cursul acestei săptămâni un plan de urgență, dacă Rusia continuă să restricționeze livrările. Acest lucru ar putea însemna o mai mare dependență a țării de resursele de cărbune.

Șefa Comisiei Europene a avertizat deja țările UE împotriva revenirii la folosirea de combustibili fosili din cauza încetării furnizării de gaze din Rusia. Ea a îndemnat, în schimb, statele din blocul comunitar să sporească investițiile în energie regenerabilă în contextul reducerii aprovizionării cu gaze din Federația Rusă.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, spune că Moscova nu poate exclude posibilitatea ca americanii care au fost capturați în timp ce luptau de partea Ucrainei să fie condamnați la moarte, relatează marți The Guardian.

”Acestea sunt hotărâri judecătorești. Nu le comentăm și nu avem dreptul de a interveni”, a spus Peskov în conferința sa zilnică.

Kremlinul nu știa unde sunt americanii a adăugat Peskov, în contextul în care familiile acestora spun că ei nu s-au întors dintr-o misiune de luptă din zona Harkov.

În cadrul briefing-ului de marți, Peskov a mai spus că Ucraina nu a încercat să reia negocierile de pace cu Rusia.

Moscova avertizează că vor exista efecte cu ”impact negativ grav asupra populație Lituaniei” pe măsură ce se adâncește disputa privind restricțiile asupra mărfurilor care tranzitează statul baltic către exclava rusă Kaliningrad, relatează The Guardian.

”Rusia va răspunde cu siguranță la astfel de acțiuni ostile. Măsurile adecvate sunt în curs de elaborare în format interdepartamental și vor fi luate în viitorul apropiat. Consecințele lor vor avea un impact negativ grav asupra populației Lituaniei”, a spus secretarul consiliului de securitate al Federației Ruse, Nikolai Patrușev, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Kaliningrad.

„Blocarea de către Lituania, la sugestia țărilor occidentale, cu încălcarea normelor și principiilor dreptului internațional, a tranzitului pe teritoriul său către regiunea Kaliningrad a unui grup mare de mărfuri arată că nu se poate avea încredere nu numai în declarațiile verbale ale Occidentului, ci și în cele scrise”, a mai declarat Patrușev, citat de agenția rusă RIA Novosti.

În timp ce oficialul se afla la Kaliningrad, ambasadorul Uniunii Europene în Rusia a fost chemat la ministerul de Externe de la Moscova.

Markus Ederer a spus după întâlnire că a cerut Rusiei să rezolve problema prin mijloace diplomatice, relatează Reuters.

El a precizat că nu a fost vorba de o blocada impusă de Lituania pentru că tranzitul mărfurilor care nu sunt vizate de sancțiuni continuă. Lituania susține că nu împiedică transportul de mărfuri pe teritoriul său decât în conformitate cu noile sancțiuni UE care au intrat în vigoare în weekend.

O rachetă rusă lansată luni, 20 iunie, a lovit metroul din orașul ucrainean Harkov, relatează publicația Ukrainska Pravda, precizând că în urma atacului un angajat a fost rănit, iar trei trenuri au fost avariate.

”Infrastructura metroului Harkov a fost lovită. În special, la locul trenurilor de metrou. Cel puțin trei trenuri au fost avariate, un angajat a fost rănit. Starea lui este de severitate moderată”, a precizat șeful Direcției Principale a Poliției Naționale din regiunea Harkov, Volodimir Timoșko.

În opinia oficialului, astfel de lovituri ale armatei ruse sunt un strigăt de disperare, o dorință ca locuitorii să înceapă să intre în panică și să părăsească din nou orașul în masă.

Anterior, administrația regională din Harkov a anunțat că trupele ruse au intensificat bombardamentele în zonă. În timpul nopții au fost lovite cartierele din nordul orașului.

Țările baltice au nevoie de mai mult sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru a face față fluxului de refugiați ucraineni, transmite biroul președintelui lituanian, citat de Reuters.

„Trebuie să împărțim povara financiară, care în acest moment este alocată în mod neproporțional bugetelor naționale. Solidaritatea UE este foarte importantă pentru a asigura un sprijin adecvat refugiaților de război din Ucraina”, a declarat președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda.

Doi dintre cei trei americani capturați în Ucraina, unde luptau alături de trupele țării, se află în prezent în regiunea separatistă Donețk, susținută de ruși, notează agenția rusă de știri Interfax, citând o sursă neidentificată, potrivit The Guardian.

Prezența cetățenilor americani în regiunea separatistă din estul Ucrainei ridică temeri că cei doi ar putea fi puși sub acuzare acolo, precizează publicația britanică.

Britanicii Shaun Pinner și Aiden Aslin și cetățeanul marocan Brahim Saadoun au fost condamnați la moarte de un tribunal separatist din Donețk la începutul acestei luni. Rusia nu aplică pedeapsa cu moartea, dar împuterniciții săi din autoproclamatele Republici Populare Donețk și Luhansk o fac.

Kremlinul a spus că cei doi americani erau mercenari, neacoperiți de Convenția de la Geneva și că ar trebui să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor.

Reuters raportează că nu a putut verifica imediat informațiile Interfax privind locul unde s-ar afla americanii și că un purtător de cuvânt din Donețk a refuzat să comenteze cazul.

Senatoarea rusă din Crimeea Olga Kovitidi spune că pompierii au încercat să ajungă la platformele aflate în flăcări, dar nu au reușit, pentru că incendiul a cuprins deja puțul, notează agenția de presă rusă TASS, citată de Ukrainska Pravda.

Căutarea persoanelor de pe platforme nu a dat rezultate, mai precizează Kovitidi.

Rusia a confiscat instalațiile de la întreprinderea ucraineană Chornomorneftegaz, o subsidiară a companiei de stat de petrol și gaze Naftogaz, în 2014. Pe 20 iunie, Rusia a anunțat că Forțele Armate ale Ucrainei au lovit platformele.

Sora lui Brahim Saadoun, marocanul care a fost capturat în timp ce lupta în armata ucraineană, a spus că se teme că acesta a fost abandonat de guvernul țării sale și a cerut comunității internaționale să-i „revendice” fratele, relatează The Guardian.

„Vreau doar ca orice autoritate, oricine este dispus să ajute, să vină să ajute”, a declarat Iman Saadoun într-un interviu pentru The Guardian, precizând că a fost ignorată în timp ce căuta sprijin guvernamental pentru fratele ei.

Saadoun a fost unul dintre cei trei bărbați condamnați la moarte de către un tribunal din autoproclamata republică separatistă prorusă Donețk, din estul Ucrainei. Ceilalți doi sunt britanicii Aiden Aslin și Shaun Pinner. Ministrul britanic al Externelor, Liz Truss, a spus că va face „tot ce este necesar” pentru a asigura eliberarea lor.

Autoritățile din Maroc au încercat să nu critice Rusia pentru invazia în Ucraina. În timp ce țările europene au condamnat în mare măsură războiul, opiniile pro-ruse sunt mai populare în Orientul Mijlociu și Africa.

Iman a spus că presa locală și mulți oameni de pe rețelele sociale au sărbătorit sentința primită de fratele ei.

Potrivit recentelor declarații ale tatălui marocanului, el ar trebui tratat ca prizonier de război, pentru că este cetățean ucrainean și s-a predat de bunăvoie.

Luptătorul marocan a primit naționalitatea ucraineană în 2020, după ce a urmat un an de pregătire militară ca o cerință obligatorie pentru a urma studiile de tehnologie aerospațială la o universitate din Kiev, a precizat tatăl militarului, Tahar Saadoun, într-un e-mail pentru Reuters.

Linia frontului din Ucraina se întinde pe mai bine de 2.500 de kilometri, precizează președintele Volodimir Zelenski într-o postare pe Telegram, adăugând că inițiativa strategică de pe câmpul de luptă este în continuare a trupelor Kievului, relatează Ukrainska Pravda.

”Avem de-a face cu răul absolut. Și nu avem de ales decât să mergem mai departe. Să eliberăm întregul nostru teritoriu. Să alungăm ocupanții din toate regiunile noastre. Și deși acum întinderea frontului nostru este deja de peste 2.500 de kilometri, se pare că inițiativa strategică este totuși a noastră”, a transmis președintele ucrainean.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a publicat marți, 21 iunie, noi estimări privind pierderile pe care le-ar fi suferit forțele ruse de la începutul războiului. Potrivit acestora, 34.100 de soldați ruși au murit în conflict, relatează Kyiv Independent.

De asemenea, conform datelor anunțat de Kiev, Rusia a pierdut și:

• 1.496 de tancuri
• 3.606 de vehicule blindate
• 2.537 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 752 de piese de artilerie
• 239 de sisteme de lansare multiplă de rachete
• 98 de rachete sol-aer
• 181 de elicoptere
• 216 avioane
• 611 drone
• 14 ambarcațiuni

Mai multe explozii au avut loc în orașul Mikolaiv din sudul Ucrainei. Martorii au raportat că au auzit trei deflagrații, relatează CNN, adăugând că exploziile vin după atacurile cu rachetă de luni, 20 iunie.

Potrivit armatei ucrainene, zona de-a lungul graniței dintre Mikolaiv și Herson continuă să fie bombardată de forțele ruse care apără teritoriul pe care l-au ocupat.

Administrația regională anunță că orașul Șîroke, la 50 de kilometri est de Mikolaiv, a fost bombardat luni seara și marți dimineața, iar ”conform informațiilor preliminare, nu există victime”.

Explozii au fost auzite marți dimineață și în Herson, relatează Ukrainska Pravda.

Linia frontului din regiunile Mikolaiv-Kherson s-a schimbat puțin în ultima lună, deși forțele ucrainene au înregistrat câteva câștiguri modeste într-o contraofensivă care a debutat la începutul lunii iunie.

Trupele ucrainene rezistă unei puternice ofensive rusești în interiorul și în jurul orașului Severodonețk din regiunea estică Lugansk, în ciuda bombardamentelor continue care vin din mai multe direcții, potrivit armatei ucrainene, citată de CNN.

Forțele ruse ”nu opresc asaltul pentru a stabili controlul deplin asupra orașului” Severodonețk, precizează Statul Major al Forțelor Armate ucrainene.

Rezistența ucraineană din Severodonețk se concentrează în special în zona fabricii Azot de la marginea de vest a orașului, unde se adăpostesc și câteva sute de civili.

”Luptele aprige continuă în zona industrială Severodonețk. Rușii au lovit clădirea primei intrări din Azot, au tras pe teritoriul fabricii de cărămidă și au deschis focul lângă trei poduri”, a declarat Serghei Haidai, șeful administrației militare regionale Luhansk.

Rapoartele rusești au sugerat că rezistența ucraineană este tot mai slăbită la uzina Azot, însă CNN precizează că nu poate verifica în mod independent situația din zonă.

„Nu există electricitate, apă, gaz [în Severodonetsk]. Într-una din clădirile campusului medical au rămas medici… Nu putem efectua livrarea mărfurilor umanitare, pentru că sunt operațiuni militare în faza activă”, a mai spus guvernatorul regional.

Potrivit acestuia, aproximativ 568 de oameni de la Azot, „au refuzat categoric să fie evacuați”.

”Practic, aceștia sunt angajați ai întreprinderii și familiile lor — puțin mai mult de 100 de angajați cu familiile lor. Au încă apă, mâncare și cel mai simplu tratament medical… Au provizii pentru câteva săptămâni”, a explicat Haidai.

În același timp, trupele ruse încearcă să se apropie de Lisichansk și să izoleze forțele ucrainene rămase în Severodonețk pentru a încheia capturarea Luhanskului.

„Peste 10 clădiri înalte, case private și o clădire a secției de poliție au fost distruse” în Lisichansk, a precizat marți, 21 iunie, Serghei Haidai.

Prim-ministrul georgian Irakli Garibashvili a declarat marți, 21 iulie, că țara sa s-a angajat să adere la NATO, dar înainte trebuie să-și rezolve problemele teritoriale cu Rusia, relatează Reuters.

Garibashvili a făcut declarația în cadrul unei conferințe economice din Qatar.

Georgia se învecinează cu Rusia la nord și cu Turcia, Armenia și Azerbaidjan la sud.

Regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud sunt recunoscute internațional ca parte a teritoriului Georgiei, deși câteva state, inclusiv Rusia, le recunosc ”independența”.

Forțele ucrainene au folosit pentru prima dată cu succes, pe 17 iunie, rachetele antinavă Harpoon donate de Occident, potrivit unui nou rapot al Ministerului britanic al Apărării, care citează date ale serviciilor de informații de la Londra, relatează The Guardian.

”Ținta atacului a fost aproape sigur remorcherul rus Spasatel Vasily Bekh, care livra arme și personal pe Insula Șerpilor din nord-vestul Mării Negre. Distrugerea navei rusești într-o misiune de reaprovizionare demonstrează dificultatea cu care se confruntă Rusia atunci când încearcă să-și sprijine forțele care ocupă Insula Șerpilor”, se precizează în raportul citat.

Specialiștii de la Londra amintesc că această navă este cea mai nouă din seria de ambarcațiuni rusești, din care face parte și crucișătorul Moskva, care au fost avariate sau distruse de Ucraina de la începutul războiului.

”Capacitatea ucraineană de apărare de coastă a neutralizat în mare măsură capacitatea Rusiei de a stabili controlul mării și de a lansa forțele maritime în nord-vestul Mării Negre”, mai transmite instituția britanică.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 21 June 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/caMOn7mcGv

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/0HsqaxnVVy

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) June 21, 2022

Viceprim-ministrul Ucrainei, Irina Vereșciuk, spune că în închisorile rusești sunt deținuți peste 1.500 de civili ucraineni, ca prizonieri de război, relatează The Guardian.

”Peste 1.500 de civili sunt ținuți în închisorile rusești – sunt la Rostov, Kursk, sunt în închisoare, sunt ținuți ca prizonieri de război, deși nu ar trebui să fie prizonieri de război… Ar trebui eliberați”, a afirmat Vereșciuk luni, 20 iunie, în timpul unui briefing televizat.

Ambasadorul Uniunii Europene la Moscova, Markus Ederer, urmează să fie chemat luni la Ministerul rus de Externe în legătură cu interzicerea de către Lituania a tranzitului de mărfuri prin exclava rusă Kaliningrad, relatează The Guardian.

Vilnius a interzis tranzitul de mărfuri prin teritoriul lituanian către și dinspre exclava rusă cuprinsă între Lituania și Polonia, invocând sancțiunile UE impuse Moscovei.

”Aceasta este, desigur, o situație, care poate fi rezolvată prin mijloace diplomatice. Din câte știu, mâine Marcus Ederer, ambasadorul Uniunii Europene în Rusia, va fi chemat la Ministerul de Externe”, a declarat duminică seară pentru televiziunea rusă Anton Alikhanov, guvernatorul Kaliningradului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în mesajul său transmis luni seară către națiune că țara sa face zilnic pași importanți către aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce face ca Rusia să fie ”foarte nervoasă”, relatează News.ro.

”Pas cu pas, trecem printr-o săptămână crucială şi facem totul în fiecare zi pentru ca nimeni să nu aibă îndoieli că Ucraina merită candidatura. Demonstrăm în fiecare zi că facem deja parte dintr-un spaţiu european unit, aş spune chiar, valoros”, a spus liderul de la Kiev.

”După cum am prezis, Rusia este foarte nervoasă în legătură cu activitatea noastră. Din nou bombardează Harkovul, Odesa, din nou încearcă acţiuni ofensive brutale în Donbas. Acesta este un rău care poate fi liniştit doar pe câmpul de luptă. Apărăm Lisichansk şi Severodoneţk. Sunt cele mai grele bătălii. Dar băieţii şi fetele noastre puternice sunt acolo. Ocupanţii primesc răspunsuri la acţiunile lor împotriva noastră. Sunt recunoscător armatei şi informaţiilor pe care le oferă”, a adăugat Zelenski.

Mesajul său vine în contextul în care Comisia Europeană a recomandat la finalul săptămânii trecute ca Ucraina și Republica Moldova să primească statutul de țări candidate pentru aderarea la UE.

Acordarea statutului de ţară candidată trebuie aprobată în unanimitate de toate cele 27 de state membre.

Media obținută de jurnalistul rus în 2021 a fost vândută în cadrul unei licitații de la New York pentru suma de 103,5 milioane de dolari, doborând recordul pentru un Nobel, relatează The Guardian.

Banii vor merge către Unicef pentru a fi ajutați copii ucraineni care au fost strămutați din cauza războiului din țara lor.

Medalia a fost vândută unui ofertant telefonic neidentificat.

În legătură cu decizia sa de a oferi banii organizației internaționale, Muratov a explicat că „este esențial pentru noi ca această organizație să nu aparțină niciunui guvern. Poate funcționa deasupra guvernului. Nu există granițe pentru asta.”

Muratov a împărțit anul trecut Premiul Nobel pentru Pace cu jurnalista filipineză Maria Ressa. Ei au fost onoraţi pentru bătăliile lor pentru păstrarea libertăţii de exprimare în ţările lor, în ciuda faptului că au fost hărțuiți și chiar amenințați cu moartea.

Mai multe informații: Premiul Nobel al jurnalistului rus Dmitri Muratov a fost vândut pentru 103 milioane de dolari. Banii merg la copiii ucraineni

Ministrul de Externe din Taiwan, Joseph Wu, a promis luni un ajutor de jumătate de dolari americani pentru orașul Bucha, scrie The Kyiv Independent citând focustaiwan.tw.

Fondurile vor fi folosite pentru reconstrucția orașului care a suferit pagube grele în urma războiului declanșat de Rusia, a declarat Joseph Wu, într-o convorbire video cu primarul din Bucha, Anatoliy Fedoruk.

„Taiwanul va continua să fie alături de Ucraina în lupta sa pentru suveranitate, libertate și democrație”, a adăugat ministrul taiwanez.

Atacurile de luni ale rușilor, efectuate în regiunea Donețk, au ucis trei persoane și au rănit doi civili, a anunțat guvernatorul regional Pavlo Kyrylenko, potrivit The Kyiv Independent.

Guvernatorul regiunii Donețk a precizat, pe contul său de Telegram, că civilii au fost uciși în trei așezări: New York, Stara Mykolaivka și Kurakhove.

Actorul și regizorul american Ben Stiller, ambasador al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), a vizitat luni așezările eliberate din regiunea Kiev, iar apoi s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează The Kyiv Independent.

„Una este să vezi această distrugere la televizor sau pe rețelele de socializare. Cu totul altceva este să vezi totul cu ochii tăi. Este mult mai șocant”, i-a spus Ben Stiller lui Zelenski, potrivit Administrației Prezidențiale ucrainene.

„Ceea ce ați văzut în Irpin este cu siguranță îngrozitor. Dar este și mai rău doar să ne imaginăm ce se întâmplă în așezările care se află încă sub ocupație temporară, în est”, a declarat Volodimir Zelenski, în replică.

Cei doi au discutat, de asemenea, despre nevoile refugiaților ucraineni și despre problema deportării ilegale a copiilor ucraineni în Rusia.

Şapte persoane au fost date dispărute, luni, în urma unor atacuri atribuite de către Moscova forţelor ucrainene, care au vizat platforme de foraj de hidrocarburi la Marea Neagră, în largul Peninsulei ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în 2014, a anunţat un oficial rus, conform agenției France Presse.

„Din nefericire, confirmăm că sunt trei răniţi şi şapte persoane date dispărute. Garantăm că aceste căutări vor continua”, a scris, într-o postare pe Telegram, Serghei Aksionov, guvernatorul Crimeei numit de către Moscova, potrivit news.ro.

Rusia a susţinut luni că creşterea preţurilor cerealelor, care a stârnit temeri cu privire la o criză alimentară mondială, este rezultatul acţiunilor „distructive” ale Occidentului şi nu al blocării exporturilor din Ucraina de către Moscova, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„În ceea ce priveşte posibilitatea foametei, din ce în ce mai mulţi experţi înclină spre un scenariu pesimist (…). Iar vina este a regimurilor occidentale, care acţionează ca provocatori şi distrugători”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova, pe contul său de Telegram.

Zaharova a afirmat că Occidentul a făcut „greşeli sistematice” în planificarea politicii sale agricole şi a provocat inflaţie mondială cu mecanisme financiare şi monetare lipsite de perspectivă create în timpul pandemiei.

Potrivit acesteia, creşterea preţurilor este şi rezultatul unei politici de tranziţie energetică „prost gândite” de către ţări din Europa şi America de Nord, „în special introducerea forţată a biocombustibililor”.

În cele din urmă, Zaharova a subliniat „restricţiile ilegale” occidentale, luate după ofensiva Kremlinului în Ucraina şi care au perturbat circuitele logistice şi financiare ale Rusiei, în special pentru exportul de cereale.

Fostul primar din Kiev, Leonid Chernovetskyi, este suspectat de autoritățile ucrainene că a cerut recunoașterea reprezentanților Moscovei în regiunea Donbas, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit Parchetului General al Ucrainei, Leonid Chernovetskyi, care a fost primar al Kievului în perioada 2006-2010, a publicat pe 25 februarie pe Facebook o postare în care cerea recunoașterea granițelor teritoriilor ocupate de Rusia în regiunile Luhansk și Donețk.

Fostul edil riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare.

Actorul și regizorul Ben Stiller, ambasador al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), s-a aflat astăzi în Ucraina – cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiaților – pentru a discuta despre nevoile refugiaților ucraineni, scrie The Guardian.

Celebrul actor american s-a întâlnit cu ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba.

On #WorldRefugeeDay I welcomed UNHCR Goodwill Ambassador @BenStiller at @MFA_Ukraine. We discussed ways to address acute needs of Ukrainians who fled Russian aggression. I stressed that Russias forceful displacement of Ukrainian citizens and children requires a robust response. pic.twitter.com/VRW8NOIihW

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) June 20, 2022

Cel puțin 7,7 milioane de persoane au fugit din Ucraina de când forțele ruse au invadat țara, pe data de 24 februarie, potrivit datelor UNHCR.

Un vehicul militar care transporta muniție a luat foc în satul Rudenkivka din districtul Poltava, a anunțat luni Dmytro Lunin, șeful administrației militare din regiunea Poltava, potrivit Ukrainska Pravda.

Un vehicul militar a luat foc la o trecere la nivel cu calea ferată din satul Rudenkivka, regiunea Poltava. Transporta muniție și urmează să fie detonat”, a scris Lunin, pe contul său de Telegram.

Ulterior în cursul serii de luni, Lunin a anunțat că incendiul a fost stins.

În urma incidentului, un militar a suferit arsuri pe mâini și pe față și a fost transportat la spital.

Experții în dezamorsarea bombelor au început să cerceteze zona.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk i-a îndemnat luni pe locuitorii din regiunea ocupată Herson să părăsească zona, înaintea contraofensivei pe care o vor lansa trupele ucrainene, informează The Kyiv Independent, citând Ukrinform.

Irina Vereșciuk a precizat că oamenii pot încerca să părăsească regiunea prin Peninsula Crimeea, aflată sub controlul Rusiei, aceasta fiind aproape singura cale de scăpare.

După aceea, ei pot intra în UE sau în alte țări, unde vor fi asistați de ambasadele ucrainene. Acest lucru va reduce, potrivit vicepremierului ucrainean, la minimum numărul de victime în timpul ostilităților viitoare.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk, a declarat luni că forțele ruse au deportat în Rusia aproximativ 1.200.000 de cetățeni ucraineni, inclusiv 240.000 de copii, relatează Ukrainska Pravda.

„Am o cifră cu privire la numărul total de ucraineni care au fost deportați în Rusia și este oarecum diferită de cea furnizată de partea rusă. Dar ar trebui să înțelegeți că partea rusă nu spune niciodată adevărul. Ei vorbesc despre aproape 2 milioane de persoane”, a afirmat Vereșciuk, în cadrul unui briefing ținut la la Centrul Media din Ucraina – Ukrinform.

„Serviciile noastre de informații arată că este vorba de aproximativ 1.200.000 de cetățeni”, a precizat vicepremierul ucrainean.

Vereșciuk a subliniat că 240.000 dintre cei deportați erau copii, iar dintre aceștia 2.000 erau orfani.

Aceasta a mai spus că la uzina chimică Azot din Severodonețk sunt peste 300 de persoane, a căror evacuare a fost împiedicată de ruși.

„În prezent, în uzina Azot din Severodonețk se află peste 300 de persoane. Dar aici nu este vorba de Azovstal, aici nu există astfel de adăposturi antiatomice. Azot este o uzină chimică care nu are o infrastructură subterană. Am făcut un apel pentru deschiderea unui coridor umanitar de la această uzină, am vrut să folosim podul Iuvileinyi [Podul Jubileului, n.r.], care nu a fost distrus încă. Dar inamicul nu ne-a permis să facem acest lucru”, a precizat oficialul ucrainean.

Vereșciuk a subliniat că evacuarea este posibilă doar dacă civilii cer să plece, arătând că este important să nu existe nicio constrângere în privința evacuării lor.

Pe 13 iunie, administrația militară din regiunea Donețk a raportat că ocupanții au deportat peste 50.000 de locuitori din Mariupol în Rusia și în teritoriile ocupate temporar din această regiune.

Pe 18 iunie, Serhii Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat că civilii din depozitele uzinei Azot din Severodonețk au refuzat să părăsească teritoriul fabricii.

Urmărește-ne pe Google News