LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 121 | Orașul Severodonețk, capturat de ruși. Se duc lupte grele la Herson

Secretarul american de stat american Antony Blinken a declarat că nu are sens ca Rusia să ceară să poată inspecta fiecare navă ucraineană care părăsește porturile Ucrainei, relatează CNN.

„Cu ce drept sau după ce logică insistă Rusia să inspecteze navele suverane ucrainene care părăsesc porturile ucrainene și se îndreaptă spre alte țări? Nu are niciun sens”, a declarat Blinken, în cadrul unei conferințe de presă susținute vineri în Germania.

Blinken se află la Berlin pentru o conferință ministerială privind securitatea alimentară. Șeful diplomației americane a răspuns că Ucraina are nevoie de asigurări că porturile sale vor fi în siguranță în fața unor potențiale nave rusești, atunci când a fost întrebat despre cerințele Rusiei ca Ucraina să curețe pasajele de mine.

„Atunci când Rusia spune că ar putea fi pregătită să lase navele să iasă, acest lucru creează un potențial risc ca navele rusești să intre și să atace direct Odesa. Așadar, ucrainenii trebuie să aibă încredere că, dacă fac ceva care ar permite navelor lor să iasă din port, rușii nu vor profita de acest lucru și nu vor permite navelor rusești să intre și să atace Odesa”, a declarat Blinken.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Secretarul american de stat nu a spus dacă s-a înregistrat vreun progres definitiv în ceea ce privește scoaterea grâului ucrainean din țară, în ciuda atenției acordate de la nivel înalt asupra acestei probleme – atât din partea administrației Biden, cât și a aliaților săi – de mai bine de o lună.

Blinken și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru Națiunile Unite, care a încercat să colaboreze atât cu rușii, cât și cu ucrainenii pentru a găsi o soluție.

„Națiunile Unite, secretarul general, au lucrat foarte insistent pentru a vedea dacă se poate ajunge la un fel de acord care să permită un canal de ieșire din Odesa pentru navele ucrainene, deci alimente și cereale. Susținem foarte mult acest efort”, a declarat șeful diplomației americane.

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat vineri că „Rusia deja a pierdut războiul”, relatează The Kyiv Independent.

„Ucraina se apără cu un curaj și o rezistență extraordinare, iar Rusia a pierdut deja”, a afirmat șeful diplomației americane.

„Obiectivul președintelui Putin, după propriile sale cuvinte, a fost de a elimina Ucraina ca țară independentă și suverană. Acest efort a eșuat”, a subliniat Blinken.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Un parașutist din Mikolaiv a lovit un avion rusesc de atac SU-25 cu un sistem portabil de apărare aeriană (MPADS) „Igla”, a anunțat vineri centrul de presă al Comandamentului Trupelor de Asalt al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„Pe 24 iunie, un avion de atac rusesc SU-25 «Grach» a fost lovit cu succes, pe unul dintre fronturi, de un militar al unității de apărare antiaeriană a Brigăzii 79 de asalt aerian din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei. Avionul blindat al ocupanților a «fost aterizat» pentru totdeauna de către MPADS «Igla»”, a transmis comandamentul, într-o postare pe Facebook.

În raport se precizează că respectivul militar s-a înrolat în armata ucraineană ca voluntar pentru mobilizare, care a primit o pregătire corespunzătoare.

Ministrul spaniol al Apărării Margarita Robles avertizează că Rusia ar putea să lanseze atacuri cibernetice în timpul summitului NATO – prevăzut de marţi şi până joi la Madrid, relatează agenția France Presse, preluată de news.ro.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Întrebată dacă Spania se teme de un atac cibernetic rus, Margarita Robles a răspuns, fără să citeze Rusia, că ”posibilitatea unui atac cibernetic există”. Ea adaugă însă că nu poate spune mai multe, din motive de securitate”.

”Există numeroase provocări şi numeroase ameninţări, însă avem mulţi oameni care lucrează” la aceste probleme, ”exact pentru a preveni orice situaţie care ar putea afecta securitatea”, le-a răspuns ministrul unor jurnalişti în marja unei vizite într-o instalaţie militară în apropiere de Madrid.

Cotidianul regional La Vanguardia, din Barcelona, a dezvăluit că serviciile spaniole de informaţii se tem de un atac rus vizând infrastructuri strategice ca aeroporturi, spitale sau centre de aprovizionare cu apă şi energie.

Capitala spaniolă urmează să fie plasată sub un dispozitiv strâns de securitate. În total, 10.000 de agenţi din cadrul forţelor de ordine urmează să fie desfăşuraţi la acest summit, la care participă inclusiv preşedintele american Joe Biden.

Trupele ruse a lansat 70 de rachete spre Odesa începând din 24 februarie, a anunțat procuratura regională a orașului situat în sud-vestul țării, scrie The Guardian.

Potrivit procurorilor din Odesa, majoritatea rachetelor rusești au vizat zone rezidențiale și utilități publice.

Since February 24 Russia launched 70 missiles at Odesa targeting mainly residential areas and public utilities: Odesa regional prosecution #StopRussia #RussianWarCrimes pic.twitter.com/XEaZTMaXMU

— Stratcom Centre UA (@StratcomCentre) June 24, 2022

Un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin a avertizat că Londra va fi primul oraș care va fi bombardat în cazul unui nou război mondial, relatează Sky News.

Vorbind la televiziunea rusă Canal 1, Andrei Guruliov, un politician din Duma de Stat (Parlamentul rus), a declarat că Londra, capitala Marii Britanii, va fi lovită prima în cazul în care blocada asupra enclavei rusești Kaliningrad va duce la conflict armat.

„Vom distruge întregul grup de sateliți spațiali ai inamicului în timpul primei operațiuni aeriene”, a spus el.

„Nimănui nu-i va păsa dacă sunt americani sau britanici, îi vom vedea pe toți ca fiind din NATO”, a continuat Guruliov.

„În al doilea rând, vom slăbi întregul sistem de apărare antirachetă, peste tot și 100%”, a mai susținut acesta.

„În al treilea rând, cu siguranță nu vom începe de la Varșovia, Paris sau Berlin. Prima care va fi lovită va fi Londra”, a ținut să precizeze parlamentarul rus.

„Este foarte clar că amenințarea pentru lume vine din partea anglo-saxonilor”, a conchis Guruliov.

Guvernul german intenţionează să întărească forţele de artilerie ale Ucrainei trimiţând mai multe obuziere Howitzer pentru a fi utilizate în lupta împotriva Rusiei, informează vineri agenția DPA, citând surse din cadrul Ministerului Apărării.

Berlinul este în discuţii cu Ţările de Jos şi alţi parteneri europeni pentru a ajuta la realizarea acestui plan, au precizat sursele citate, conform Agerpres.

Până acum, Ucraina a primit şapte obuziere Howitzer 2000 autopropulsate de la Germania, plus încă cinci de la Ţările de Jos.

Kievul susţine că ar avea nevoie de un total de 18 obuziere Howitzer pentru a echipa un batalion de artilerie complet.

Germania este hotărâtă să satisfacă necesarul Ucrainei de încă şase obuziere Howitzer, dacă partenerii ei contribuie la rândul lor, mai susţin sursele citate, ceea ce ar însemna că Berlinul ar furniza încă două sau trei sisteme suplimentare.

Autoritățile de la Chișinău au interzis știrile din Rusia pentru a combate dezinformarea. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat autoritățile moldovenești că „interzic tot ceea ce este rusesc”, iar președinta Republicii Moldova i-a dat vineri replica.

„Acest proiect de lege este o decizie suverană a parlamentului țării noastre și a biroului președintelui. Aveam nevoie de acest proiect de lege pentru a lupta împotriva dezinformării. O combatem și vom continua să facem acest lucru pentru a oferi un spațiu de informare obiectiv. Pentru ca cetățenii să poată analiza faptele pe baza «informațiilor obiective, nu a propagandei și a surselor nesigure»”, a declarat Maia Sandu, potrivit European Pravda, care citează NewsMaker.

Lavrov s-a plâns anterior că autoritățile moldovenești au încercat să „interzică tot ceea ce este rusesc”, urmând exemplul Ucrainei.

Cu câteva zile în urmă, Lavrov a declarat că „ei” încearcă să transforme Moldova într-o „a doua Ucraină”, referindu-se la occidentali. Șeful diplomației ruse a spus că majoritatea populației din Republica Moldova este împotriva aderării țării la UE și a adăugat că țara „joacă un rol”.

În replică, ambasadorul UE la Chișinău susține că Uniunea Europeană caută să sprijine Republica Moldova în eforturile sale de a înregistra progrese.

Primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a declarat vineri că săptămâna trecută au reînceput răpirile în masă în Melitopolul ocupat de ruși, situat în regiunea Zaporojie.

„Peste 500 de persoane au fost răpite în ultimele patru luni”, a declarat Fedorov, într-un briefing de presă, potrivit site-ului nv.ua.

Fedorov a precizat că ocupanții ruși răpesc activiști, pastori și oameni de afaceri.

Potrivit acestuia, pastorul local a fost răpit în timpul unei slujbe în piața centrală a orașului, dar a fost eliberat ulterior. Edilul a precizat că antreprenorii sunt reținut și ținuți captivi de către ruși, iar un copil de 16 ani se află în captivitate de mai bine de două luni.

„Astfel, ei doresc să intimideze, să afle mai multe informații și, cel mai important, să obțină sprijin din partea Melitopolului. Dar nu reușesc acest lucru”, a subliniat Fedorov.

⚡️Mayor: Russian occupiers kidnap people in Melitopol.

According to Mayor Ivan Fedorov, mass kidnappings resumed in Russian-occupied Melitopol in Zaporizhzhia Oblast last week. “More than 500 people have been abducted in the last four months,” he said.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) June 24, 2022

Un soldat rus va fi judecat sub acuzația că a torturat 9 ostatici în orașul Irpin din regiunea Kiev, anunță agenția Ukrinform, preluată de The Kyiv Independent.

Suspectul, împreună cu alți militari ruși, au luat nouă bărbați ostatici în orașul Irpin, în luna martie, susține Parchetul General al Ucrainei, într-o postare pe Facebook

Prizonierii au fost bătuți cu armele și au fost privați de mâncare și apă, au precizat procurorii. De asemenea, au fost amenințați că vor fi omorâți, în timp ce rușii imitau execuția.

O rafinărie de petrol din sudul Rusiei, care a fost ținta unui atac cu drone la începutul acestei săptămâni, și-a reluat activitatea, susțin două surse citate de Reuters, scrie The Guardian.

Rafinăria de petrol Novoshakhtinsk din Rostov a anunțat că prima dintre cele două drone care zburau din direcția Ucrainei a lovit miercuri dimineață, afectând o unitate de distilare a țițeiului și declanșând o explozie și o minge de foc.

O înregistrare video distribuită pe rețelele de socializare a arătat ceea ce părea a fi un vehicul aerian fără pilot care se prăbușește în rafinăria de petrol, în ceea ce ar fi o penetrare jenantă a sistemelor de apărare antiaeriană ale Rusiei în războiul din Ucraina.

Vasili Golubev, guvernatorul regiunii ruse Rostov, a părut să confirme incidentul, scriind că fragmente din două drone au fost găsite pe teritoriul rafinăriei de petrol Novoshakhtinsk, unde miercuri dimineață a izbucnit un incendiu de proporții.

Ambele unități primare de distilare a țițeiului de la rafinărie au fost oprite după atac, dar cel puțin una dintre ele a fost repusă în funcțiune începând de astăzi, au declarat pentru Reuters două surse familiare cu acest subiect.

„Rafinăria a fost repusă în funcțiune după incendiu. Procesul din iunie de rafinare va fi puțin afectat, în timp ce în iulie vor avea loc lucrări de întreținere. Nu este clar cât de mult ar putea afecta producția”, a declarat una din surse.

O capră din Ucraina a fost desemnată eroină națională după ce a declanșat un șir de grenade rusești aflate în jurul unui spital din Zaporojie, rănind cel puțin 40 de soldați ruși, scrie The Guardian.

Forțele ruse instalau un fir capcană și fixaseră grenade în jurul unui spital local din satul Kinski Rozdory, plasând capcana ca o „apărare circulară”, potrivit directoratului serviciilor de informații din Ucraina.

Capra, care scăpase de la o fermă, s-ar fi îndreptat direct spre capcană, iar muniția rusească a explodat, într-o reacție în lanț, rănind zeci de soldați care erau pregătiți pentru o ambuscadă.

„Ca urmare a mișcărilor «haotice» ale caprei, animalul a «declanșat» mai multe grenade. În urma unei reacții în lanț, mai mulți (ruși) au suferit răni de diferite grade de severitate”, a anunțat Serviciul de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării.

Se crede că cel puțin 40 de soldați ruși au fost răniți. Starea animalului nu este cunoscută în prezent.

De atunci, capra a fost aclamată drept „Capra din Kiev”, o referire la renumitul pilotul cunoscut sub numele de „Fantoma Kievului” – maiorul Stepan Tarabalka – despre care se crede că a doborât până la 40 de avioane inamice în timpul invaziei ruse din regiunea capitalei.

Avocatul care îl apără pe Aiden Aslin, unul dintre cei doi britanici condamnați la moarte de către un tribunalul al prorușilor din Donbas, a declarat că aceștia nu au depus încă apel la decizie pentru că se pare că așteaptă o intervenție din partea Marii Britanii, scrie The Guardian.

Aslin, în vârstă de 28 de ani, și Shaun Pinner, în vârstă de 48 de ani, au fost condamnați pentru acuzații de „terorism”, la începutul acestei luni, de către un tribunal care nu este recunoscut la nivel internațional, în autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD).

Agenția de știri TASS, controlată de statul rus, a citat-o pe avocata lui Pinner, Iulia Tserkovnikova, spunând că avocații apărării pregătesc un apel, care trebuie depus până la 8 iulie.

Însă Pavel Kosovan, apărătorul lui Aslin, a declarat că apelurile nu au fost încă depuse. Avocatul a declarat pentru Reuters: „Bănuiesc că ei speră că autoritățile britanice vor contacta în continuare fie Federația Rusă, fie Republica Populară Donețk”.

La începutul acestei săptămâni, familia lui Aslin a declarat că a fost anunțată că execuția va avea loc. Aislin a precizat că până acum se pare că nu a existat nicio încercare din partea oficialilor britanici de a negocia în numele său.

Ministerul de Externe al Rusiei amenință că decizia UE de a accepta Ucraina și Moldova ca țări candidate la aderare va avea „consecințe negative”, scrie The Guardian.

„Prin decizia de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate, Uniunea Europeană a confirmat că continuă să exploateze în mod activ CSI (Comunitatea Statelor Independente, n.r.) la nivel geopolitic, pentru a o folosi în scopul de a «limita» Rusia”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, într-o declarație de presă.

„Ele (țările membre UE, n.r.) nu se gândesc la consecințele negative ale unui astfel de pas…”, a adăugat Zaharova.

Cel puțin 71.000 de ucraineni au intrat în SUA începând din luna martie, iar promisiunea lui Joe Biden de a primi 100.000 de persoane care fug de invazia rusă este pe cale să fie respectată în timpul verii, scrie The Guardian.

Până în prezent, peste 15.000 de ucraineni au intrat în țară după ce au primit aprobarea de sponsorizare prin programul „Uniting for Ukraine” (Uniți pentru Ucraina), potrivit datelor Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), citate de postul de televiziune NBC. Alte 23.000 de persoane au fost primit aprobarea de intrare în SUA, dar încă nu au făcut călătoria; aranjamentele de călătorie depind de ucraineni sau de sponsorii lor.

De la lansarea programului în aprilie, sponsorii – inclusiv prieteni, rude, ONG-uri și grupuri bisericești – au depus cereri online pentru a sprijini peste 60.000 de ucraineni care doresc să intre în țară. Există aproximativ 1.400 de noi cereri online pentru a sponsoriza ucraineni, la nivel individual, potrivit unei defalcări a cifrelor, realizată de The Washington Post.

În ultimii ani, SUA a devenit un mediu din ce în ce mai ostil pentru mulți migranți și refugiați, însă ucrainenii au fost primiți în mare parte fără controverse.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat vineri că țările UE au aprobat o nouă tranșă de 9 miliarde de euro care să vină în ajutorul Ucrainei, relatează The Kyiv Independent.

„Ucraina este un stat în război, nu are fonduri pentru a plăti multe servicii publice, așa că am aprobat un ajutor de 9 miliarde de euro”, a precizat, pe Twitter, șeful guvernului de la Varșovia.

Premier @MorawieckiM w #Bruksela: Ten historyczny moment i język dzisiejszych konkluzji był długo odrzucany. My to zmieniliśmy z wieloma państwami. Ukraina jest państwem w stanie wojny i nie ma czym płacić za wiele usług publicznych, dlatego zatwierdziliśmy 9 mld euro na pomoc.

— Kancelaria Premiera (@PremierRP) June 24, 2022

În noaptea de joi spre vineri, armata rusă a atacat orașul Kostiantynivka din regiunea Donețk, lovind o stație de pompieri. Ca urmare, patru lucrători ai serviciilor de salvare au fost răniți, iar o persoană a murit, informează Ukrainska Pravda, citând Serviciul de Urgență din Ucraina, administrația regională și poliția din Donețk.

„Orcii [soldații ruși, n.r.] cred că sunt mai presus de toate legile și convențiile. Mai ales Convenția de la Geneva, care îi protejează pe pompieri în timpul războiului. În această seară, Rusia a tras din nou asupra orașului Kostiantynivka din regiunea Donețk – mai exact, asupra clădirii departamentului de pompieri și salvare”, au transmis autoritățile ucrainene.

Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina, patru salvatori au fost răniți.

Ulterior, administrația de stat din regiunea Donețk a anunțat că o persoană a murit în urma atacului asupra orașului Kostiantynivka.

În plus, 22 de case și 14 facilități sociale au fost avariate.

Poliția din Donețk a anunțat că o femeie a fost salvată de sub dărâmături.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că țara sa nu este responsabilă pentru criza alimentară mondială, acuzând în schimb Occidentul că a împiedicat exportul de cereale rusești, relatează The Guardian.

În cadrul unui summit virtual BRICS Plus, care a reunit liderii a 17 țări, printre care China, India, Brazilia și Africa de Sud, liderul de la Kremlin a descris piața alimentară ca fiind „dezechilibrată în cel mai grav mod”.

Putin a acuzat țările occidentale, în special SUA, că „destabilizează producția agricolă mondială” prin restricții privind livrarea de îngrășăminte din Rusia și Belarus și prin „îngreunarea” exportului de cereale pe care îl derulează Moscova.

Putin a spus că prețurile în creștere la produsele agricole de bază, cum ar fi cerealele, au avut cel mai mare impact asupra țărilor în curs de dezvoltare „unde pâinea și făina reprezintă un mijloc necesar de supraviețuire pentru majoritatea populației”.

El a respins, de asemenea, „isteria” din jurul cerealelor blocate în porturile ucrainene și a afirmat că aceasta nu rezolvă „nicio problemă pe piața globală a cerealelor”.

Rusia este un „actor responsabil” pe piața mondială a alimentelor, a mai susținut Putin.

Statul Major General al Ucrainei a anunțat vineri că, în regiunea Herson, trupele ruse au fost respinse de către forțele ucrainene, informează The Kyiv Independent.

Potrivit celui mai recent raport al Statului Major General cu privire la situația de pe front, armata ucraineană a forțat trupele ruse să se retragă de pe pozițiile lor defensive din regiunea Herson.

De asemenea, Ucraina a respins asalturile armatei ruse în direcția orașelor Sloviansk și Severodonețk, în Donbas. Cu toate acestea, trupele ruse au cucerit satul Mykolaivka din regiunea Donețk.

Partizanii ucraineni au anunțat o „vânătoare” a guvernatorului-marionetă numit de ruși în orașul ocupat Melitopol. Aceștia au pus un preț de 10.000 de dolari pe capul acestuia, a anunțat vineri primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, potrivit Ukrainska Pravda.

„Partizanii noștri au început astăzi o vânătoare. Au afișat anunțuri în tot orașul, oferind o recompensă de 10.000 de dolari pentru capul principalului «Gauleiter» (Galina Danilchenko. n.r.)”, a afirmat edilul.

Fedorov a adăugat că ocupanții ruși ar fi fost de acord să-și „nimicească” ei înșiși protejații pentru o astfel de recompensă.

De asemenea, primarul a trecut în revistă principalele probleme ale Melitopolului sub ocupație, inclusiv șomajul, lipsa banilor pentru necesitățile de bază și costul ridicat al alimentelor.

În Melitopol, situația rămâne extrem de dificilă – ocupanții continuă să răpească oameni. Cel mai recent caze este al unui pastor de biserică ce a fost răpit în mijlocul unei slujbe, notează Ukrainska Pravda.

La sfârșitul lunii mai, după o explozia din apropierea casei sale, guvernatoarea-marionetă numită de ruși în Melitopol, Galina Danilchenko, a vrut să demisioneze pentru că se temea pentru viața ei.

Oleksandr Sienkevych, primarul din Mikolaiv, a declarat că situația din oraș este periculoasă din cauza bombardamentelor rusești constante. El i-a îndemnat pe locuitorii din Mikolaiv să se evacueze în zone mai sigure, relatează Ukrainska Pravda.

„Per ansamblu, situația este proastă. În fiecare zi suntem bombardați. Până astăzi, 111 persoane au fost ucise în total, inclusiv un copil. În plus, 502 persoane au fost rănite, inclusiv șase copii. Suntem bombardați în fiecare zi, cu diferite tipuri de muniție. Aproximativ 80% dintre aceste muniții sunt muniții cu dispersie. Aceasta înseamnă că sunt lansate de sisteme de rachete cu lansare multiplă Smerch [Tornado – n.r.] sau Uragan. Îi sfătuiesc pe toți să părăsească orașul – pe toți cei care vor să supraviețuiască. Pentru că nu este clar când se vor termina toate acestea. Începând de astăzi, conform numărătorii noastre, în oraș au mai rămas în jur de 230.000 de locuitori, din cei 480.000 de oameni care locuiau aici înainte de război”, a declarat vineri primarul, pentru Radio Europa Liberă.

Sienkevych i-a îndemnat pe civili să nu se întoarcă în Mikolaiv până când trupele ucrainene nu vor împinge forțele ruse înapoi în Herson sau chiar în Crimeea.

Un om de știință afirmă că cel puțin 3.000 de delfini au murit în Marea Neagră de la începutul invaziei ruse, scrie The Kyiv Independent.

Ivan Rusiev, cercetător de mediu la Parcul Național Tuzlivski Estuaries, a declarat că zgomotul crescut al navelor, exploziile și utilizarea unor sisteme sonar puternice ar putea dezorienta delfinii, care folosesc sunetul pentru a se orienta. Fiind incapabili să găsească hrană, aceștia mor de foame, a precizat cercetătorul.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că serviciile secrete ruse l-au recrutat pe deputatul ucrainean Andrii Derkach, scrie The Kyiv Independent.

SBU a anunțat vineri că a expus o rețea de agenți ruși în Ucraina, care îl includea pe deputatul Derkach.

Potrivit serviciului ucrainean, Derkach a primit fonduri de la GRU pentru a crea structuri private de securitate pe care Rusia plănuia să le folosească pentru a cuceri Ucraina. Rusia a alocat 3-4 milioane de dolari la fiecare câteva luni în acest scop, susține SBU.

În 2021, Ucraina a impus sancțiuni împotriva lui Derkach. Guvernul SUA l-a catalogat pe Derkach „agent rus” și a impus sancțiuni împotriva sa în 2020, acuzându-l că a încercat să intervină în alegerile din SUA.

Atacurile rusești din regiunea Mikolaiv au provocat rănirea a 17 persoane în ultimele 24 de ore, informează The Kyiv Independent.

Hanna Zamazieieieva, șefa Consiliului regiunii Mikolaiv, a anunțat, pe contul său de Telegram, că mai multe așezări din regiune au fost atacate joi, 23 iunie.

Atacurile au avariat clădiri rezidențiale și alte infrastructuri, a precizat ea. Zamazieieieva a adăugat că 266 de civili răniți sunt în prezent tratați în spitalele din regiune.

Serviciul de urgență de stat din Ucraina consideră că țara inavadată de armata rusă ar putea avea nevoie de 10 ani pentru a-și demina întregul teritoriu, scrie The Kyiv Independent.

„Acestea sunt calcule optimiste, deoarece nu știm încă ce se întâmplă în teritoriile cu ostilități în curs de desfășurare”, a declarat vineri Oleksandr Khorunzhyi, un purtător de cuvânt al Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență.

Acesta a adăugat că pirotehniștii au deminat deja peste 62.000 de hectare de pe teritoriul ucrainean, neutralizând 45.000 de explozibili, inclusiv 2.000 de bombe aeriene.

Serviciul de informații al Ministerului ucrainean al Apărării susține că Rusia intenționează să atace clădiri rezidențiale din orașul belarus Mozyr pentru a atrage această țară în războiul împotriva Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.

Trupele ruse, deghizate în civili, au ajuns deja în orașul Mozyr, a precizat serviciul de informații.

Până la șapte batalioane belaruse erau concentrate în apropierea graniței cu Ucraina, la 21 iunie. În total, armata belarusă are aproximativ 60.000 de soldați.

Șeful ONU, Antonio Guterres, a avertizat vineri că există un „risc real” de foamete multiplă în acest an, pe fondul războiului din Ucraina, relatează Sky News.

Adresându-se oficialilor de la Berlin prin intermediul unei videoconferințe, Guterres i-a îndemnat pe miniștrii țărilor membre ale G7 reuniți în cadrul întâlnirii privind securitatea alimentară să ia măsuri practice pentru a stabiliza piețele alimentare și a reduce volatilitatea prețurilor la produsele de bază.

Șeful ONU a spus: „Ne confruntăm cu o criză globală fără precedent a foametei”.

„Războiul din Ucraina a agravat probleme care mocneau de ani de zile: perturbarea climei; pandemia COVID-19; redresarea profund inegală”, a arătat Guterres.

Șeful ONU a continuat spunând că nu poate exista o soluție eficientă la criză decât dacă Ucraina și Rusia, care produc aproximativ 29% din exporturile mondiale de grâu, găsesc o modalitate de a relua în mod corespunzător comerțul.

Declarațiile acestuia au fost făcute în contextul în care miniștrii de externe ai G7 au îndemnat Rusia să „înceteze atacurile” și au avertizat că această țară exacerbează insecuritatea alimentară prin blocadele și atacurile cu bombă asupra infrastructurii cheie din Ucraina.

Într-o declarație, miniștrii G7 au cerut, de asemenea, forțelor Kremlinului să „deblocheze porturile ucrainene din Marea Neagră pentru exporturile de alimente”, pe fondul temerilor legate de o escaladare a crizei alimentare.

Armata rusă încearcă, dar nu a reușit să țintească armele occidentale care intră în Ucraina, inclusiv sistemele cu rază mai lungă de acțiune de care se leagă speranțele Kievulului că vor fi decisive pe câmpul de luptă, a declarat pentru Reuters un înalt oficial american din domeniul apărării.

Același oficial a părut, de asemenea, să minimalizeze importanța avansului rușilor în Ucraina și a precizat că o retragere a ucrainenilor din Severodonețk le-ar permite acestora să ocupe o poziție defensivă mai bună.

Ministerul rus al Apărării a susținut în mod repetat, în briefingurile sale zilnice, că a reușit să țintească și să distrugă armele furnizate din străinătate care au ajuns în Ucraina. Niciuna dintre aceste afirmații nu a putut să fie verificată în mod independent.

Trupele ucrainene care se retrag din Severodonețk „se pun într-o poziție în care se pot apăra mai bine”, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.

„Trupele armate ucrainene efectuează o retragere profesionistă, tactică, pentru a-și consolida forțele în poziții pe care să se poată apăra mai bine”, a declarat oficialul, într-o convorbire cu reporterii.

Oficialul a mai spus că forțele ruse continuă „să câștige centimetru cu centimetru din teritoriu” în Donbas și a caracterizat avansul rușilor înregistrat la Severodonețk ca fiind „un câștig foarte mic, progresiv”.

Cu toate acestea, oficialul a precizat că nu dorește să minimalizeze procentul „semnificativ” de teritoriu pe care Rusia îl controlează în Ucraina sau pierderile de vieți ucrainene.

Mai multe așezări aflate la sud și sud-est de orașul Lisichansk se află în prezent sub tiruri sporite de armă din partea forțelor ruse, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianyk, în cadrul unui briefing, potrivit CNN.

„Cele mai fierbinți sectoare ale frontului sunt așezările din direcția sud și sud-est de Severodonețk. Inamicul a crescut semnificativ numărul de lovituri aeriene”, a declarat presei Motuzianyk. „Ca urmare a loviturilor asupra Lisichanskului, un număr mare de clădiri au fost distruse în așezările din jur”, a precizat reprezentantul ministerului.

„Așezările Borivske, Verkhniokamenka, Mykolaivka și Bila Hora se află sub tirurile” trupelor ruse, a adăugat Motuzianyk.

Aceste observații evidențiază terenul pe care forțele ruse l-au câștigat în ultimele zile, toate așezările aflându-se la mică distanță de axa strategică Lisichansk-Severodonețk.

„[Rusia] încearcă să stabilească un control total asupra Severodonețkului, desfășoară operațiuni ofensive pentru a încerca să încerce să ne încerce trupele în zona Lisichansk și să blocheze principalele rute logistice”, a declarat Motuzianyk. „Luptele grele continuă; inamicul încearcă să se întărească zonele Loskutivka și Rai-Oleksandrivka” pe care le controlează, a precizat acesta.

Motuzianyk a mai spus că forțele ucrainene au reușit să respingă o ofensivă rusă în Borivske.

Forțele ucrainene vor trebui să se retragă din Severodonețk, a declarat anterior șeful administrației militare regionale Luhansk, Serghei Haidai.

Ultimele forțe ucrainene care luptă în orașul Severodonețk, puternic disputat în estul țării, au primit ordin să se retragă pentru a evita să fie încercuite, în timp ce cresc temerile că și orașul vecin Lisichansk ar putea cădea în mâinile armatei ruse în câteva zile, scrie The Guardian.

Probabila pierdere a orașului Severodonețk este cea mai recentă înfrângere pe câmpul de luptă pentru Kiev, după înfrângerea din orașul-port Mariupol. Potrivit unor estimări, aproximativ 12.000 de civili au rămas în Severodonețk, din populația de 160.000 de locuitori pe care orașul o avea înainte de război.

Toate cele trei poduri care oferă rute de scăpare spre vest, peste râul Siverskyi Doneț, către orașul-soră Lisichansk au fost distruse în timpul luptelor, iar primarul Oleksandr Striuk spune că situația umanitară este critică.

Guvernatorul din Luhansk, Serhiy Haidai, a declarat vineri: „Situația din acest moment este de așa natură încât nu are sens să rămânem pe aceste poziții distruse doar de dragul de a fi acolo”. El a declarat că forțele ucrainene au „primit ordinul de a se retrage pe noi poziții și de a continua lupta acolo”, dar nu a dat mai multe detalii.

Rușii înaintează, de asemenea, spre Lisichansk dinspre Zolote și Toshkivka, iar unitățile de recunoaștere rusești au efectuat incursiuni pe marginile orașului, dar au fost alungate de apărătorii acestuia, a adăugat guvernatorul regional.

Haidai a declarat că Severodonețk a fost „aproape transformat în dărâmături” din cauza bombardamentelor continue. „Toată infrastructura critică a fost distrusă. Nouăzeci la sută din oraș este avariat, 80% [din] case vor trebui demolate”, a precizat guvernatorul Luhanskului.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei agravează insecuritatea alimentară, au afirmat vineri miniștrii de externe din țările membre ale G7 într-o declarație comună, scrie CNN.

Miniștrii și-au reiterat condamnarea războiului și au cerut Moscovei „să înceteze atacurile și acțiunile amenințătoare și să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente”.

„În cadrul reuniunii de astăzi, miniștrii de Externe ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii, precum și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, au reafirmat în termenii cei mai fermi condamnarea continuă a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, potrivit declarației comune.

Miniștrii G7 au declarat că, pe lângă blocarea porturilor de către Rusia, trupele Moscovei bombardează silozurile de cereale și avariază infrastructura agricolă a Ucrainei.

„Miniștrii au respins narațiunea falsă și dezinformarea Rusiei cu privire la sancțiuni. Toate sancțiunile G7 includ scutiri care permit produselor alimentare și agricole rusești să ajungă pe piețele globale”, potrivit declarației.

De asemenea, miniștrii de Externe ai țărilor G7 s-au angajat să sprijine Ucraina cu asistență militară și de apărare „atâta timp cât va fi necesar”.

Organismul de supraveghere nucleară al ONU a anunțat că este din ce în ce mai îngrijorat de situația personalului ucrainean de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, aflată sub controlul rușilor, potrivit Reuters.

„Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) este la curent cu relatările recente apărute în mass-media și în alte părți care indică o deteriorare a situației personalului ucrainean de la cea mai mare centrală nucleară a țării”, a transmis AIEA, într-un comunicat de presă.

AIEA a adăugat că este „din ce în ce mai îngrijorată de condițiile dificile cu care se confruntă personalul” de la centrala Zaporojie.

Organismul internațional a precizat că două unități de la centrală au fost realimentate în ultimele luni și că acest lucru ar necesita o inspecție fizică.

Ucraina s-a opus anterior ideii ca AIEA să viziteze și să inspecteze centrala, cea mai mare din Europa, în timp ce aceasta se află sub ocupație rusă, din cauza legitimității pe care ar conferi-o operatorilor actuali.

Primul lot de patru sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate pe care SUA s-au angajat să le furnizeze Ucrainei se află în prezent în țară, iar lotul recent anunțat de patru HIMARS va fi livrat până la „jumătatea lunii iulie”, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.

Un alt pluton de ucraineni este în curs de pregătire pentru a opera aceste sistemele, a precizat presei oficialul, în cadrul unei convorbiri telefonice.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat vineri că UE și NATO strâng o „coaliție” pentru a se pregăti „în principal” pentru un război cu Rusia, scrie CNN.

Referindu-se la aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE, Lavrov a declarat că UE nu este un bloc politico-militar și prin urmare, spre deosebire de NATO, dezvoltarea relațiilor sale cu alte țări nu creează amenințări sau riscuri pentru Rusia.

Cu toate acestea, Rusia consideră că retorica Uniunii Europene a fost din ce în ce mai agresivă și „rusofobă”, a afirmat Lavrov la o conferință de presă comună cu omologul său azer, Jeyhun Bayramov, la Baku.

„Uniunea Europeană, împreună cu NATO, adună un fel de coaliție modernă pentru a lupta, în principal, într-un război cu Federația Rusă”, a declarat Lavrov, adăugând că Rusia va „monitoriza acest lucru foarte atent”.

Consiliul European a acordat joi Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderarea la UE, în încercarea de a-și arăta sprijinul pentru cele două state în contextul agresiunii rusești împotriva Ucrainei.

Problema aderării Ucrainei și a Republicii Moldova la UE a fost catalogată drept „afaceri europene interne” de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, tot vineri. Cu toate acestea, el a adăugat că este crucial ca o decizie în această privință să nu afecteze în continuare relațiile Rusiei cu cele două țări sau cu blocul european.

„Acestea sunt, bineînțeles, afaceri interne europene”, a declarat Peskov reporterilor în cadrul unei conferințe de presă. Totuși, el a adăugat: „Este crucial pentru noi ca toate aceste procese să nu ne aducă mai multe probleme nouă și relațiilor țărilor menționate mai sus cu noi. Și că nu duc la o deteriorare suplimentară a relațiilor noastre cu UE”.

Comentariile lui Peskov sunt o reluare a cuvintelor președintelui rus Vladimir Putin, care a declarat vinerea trecută că Rusia „nu are nimic împotriva” intrării Ucrainei în UE, deoarece este „decizia suverană a oricărei țări” de a adera la un bloc economic.

Ucraina a rămas fără muniție pentru majoritatea artileriei sale, în parte din cauza unei campanii clandestine rusești de intimidare și sabotaj care durează de opt ani, potrivit experților ucraineni.

Rusia lansează peste 60.000 de obuze pe zi, adică de 10 ori mai multe decât ucrainenii, potrivit ministrului adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maylar. Cea mai mare parte a artileriei ucrainene se bazează pe aceleași proiectile de calibru 122 mm și 152 mm pe care le folosește armata rusă, dar în exteriorul Rusiei există foarte puține rezerve de astfel de muniție, relatează The Washington Post.

Lipsa de obuze din Ucraina se datorează în mare parte faptului că Rusia a petrecut ani de zile vizând depozitele și furnizorii de muniție din Ucraina și din alte țări din Europa de Est înainte de a-și lansa invazia din 24 februarie, mai scrie ziarul american.

Pe piața mondială are loc un „război din umbră” pentru numărul limitat de proiectile de 152 mm, potrivit publicației. Un broker de arme a dezvăluit că oficialii dintr-o țară din Europa de Est nu au putut cumpăra proiectile de artilerie deoarece rușii i-au avertizat că „îi vor ucide dacă vor vinde ceva ucrainenilor”.

Țările care mai dețin încă stocuri de obuze de 152 mm sunt în mare parte foste națiuni sovietice și unele țări africane și din Orientul Mijlociu, dintre care multe ezită să vândă Ucrainei din cauza legăturilor lor strânse cu Rusia.

În unele cazuri, Ucraina a crezut că a încheiat o înțelegere pentru a cumpăra aceste obuze, dar apoi un cumpărător susținut de Rusia a intervenit în ultimul moment și a depășit agresiv oferta, a precizat brokerul de arme.

Malyar a declarat pentru The Washington Post că „rușii lucrează din greu pentru a se asigura că nu putem semna contracte pentru acest lucru – și apoi, dacă semnăm un contract, pentru a ne împiedica să aducem obuzele aici”.

Potrivit analiștilor militari, Rusia știe de mult timp că, într-un război de uzură prelungit împotriva Ucrainei, Kievul ar risca să rămână fără muniție. Un fost ministru ucrainean al apărării, Andriy Zagorodnyuk, a declarat că au existat „discuții constante că trebuie să producem noi înșine muniția”.

Oficialii ucraineni suspectează că sabotorii ruși și separatiștii, precum și agenția de informații militare a Rusiei, GRU, au fost implicați într-o campanie în Europa și în interiorul Ucrainei pentru a distruge depozitele de arme și a suprima furnizarea de muniții către Ucraina, mai relatează publicația americană.

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat vineri că partenerii internaționali colaborează în lupta împotriva iminentei crize alimentare provocate de războiul Rusiei din Ucraina, relatează CNN.

”Lucrăm împreună împotriva războiului cinic al grânelor, declanșat de Rusia, care amenință să destabilizeze țările”, a declarat Baerbock reporterilor în cadrul unei conferințe de presă comune cu secretarul american de stat Antony Blinken, adăugând: ”Acest moment dificil este, de asemenea, un moment de apropiere și unitate aproape fără precedent”.

”Nu vom permite ca acest război să înfometeze lumea”, a punctat Baerbock, adăugând: ”Există o nesiguranță în lume în ceea ce privește livrarea, în special a cerealelor, și plata”.

Baerbock a mai declarat că prioritatea principală a conferinței de vineri privind securitatea alimentară, găzduită de Germania, este crearea unor rute de transport fiabile, inclusiv deschiderea transportului pe cale maritimă și feroviară, pentru a permite exportul de cereale din Ucraina.

Ministrul german de Externe a precizat că, la inițiativa SUA, vor fi construite silozuri temporare în Ucraina pentru a stoca și exporta cerealele, în vederea evitării unei crize alimentare globale.

Ucraina afirmă că forțele ruse încearcă să încercuiască orașul Lisichansk, unul din punctele centrale din estul Ucrainei ale conflictului, și organizează atacuri asupra orașului Severodonețk, cu care se învecinează, pentru a prelua controlul total asupra zonei, relatează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzyanyk, a refuzat să comenteze declarațiile anterioare ale guvernatorului regiunii Luhansk, Serghei Haidai, potrivit cărora trupele ucrainene „vor trebui să fie retrase” din Severodonețk. Informația a fost „închisă pentru public”, a declarat Motuzyanyk reporterilor.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a adresat mulțimii de la Festivalul Glastonbury și le-a cerut participanților să „răspândească adevărul despre războiul Rusiei” și să „dovedească faptul că libertatea învinge întotdeauna”, scrie The Guardian.

Într-un mesaj video adresat participanților la festival, Zelenski a spus că oamenii din Ucraina doresc „să trăiască viața așa cum obișnuiau, să se bucure de libertate și de această vară minunată”.

„Dar nu putem face acest lucru pentru că s-a întâmplat cel mai groaznic lucru. Rusia ne-a furat pacea”, a punctat liderul ucrainean.

Ucrainenii nu vor permite ca războiul declanșat de Rusia să îi înfrângă și ca aceasta „să ruineze viețile oamenilor din alte țări din Europa, Africa, Asia și America Latină”, a pecizat Zelenski, adăugând că „toate acestea sunt amenințate acum”.

A message from President of Ukraine Volodymyr Zelenskyy was just played on the big screens at The Other Stage, shortly before The Libertines stage-opening set. #Glastonbury2022 pic.twitter.com/LuXf2FfEBf

— Glastonbury Festival (@glastonbury) June 24, 2022

„De aceea mă adresez dumneavoastră pentru sprijin. Glastonbury este cea mai mare concentrare de libertate din aceste zile și vă cer să împărtășiți acest sentiment cu toți cei a căror libertate este atacată. Răspândiți adevărul despre războiul Rusiei! Ajutați-i pe ucrainenii care sunt obligați să își părăsească casele din cauza acestui război”, a afirmat Zelenski.

El și-a încheiat discursul video spunând că timpul este „neprețuit” și că „fiecare zi se măsoară în vieți umane”.

Un district situat la sud de orașul Lisichansk, în regiunea Luhansk din estul Ucrainei, a fost „ocupat în totalitate” de forțele ruse, a anunțat un oficial local ucrainean, potrivit The Guardian.

Vorbind la televiziune, șeful municipalității din orașul Hirske, Oleksiy Babchenko, a declarat: „Din nefericire, începând de astăzi… întregul district Hirske este ocupat. La periferie au loc câteva bătălii locale, nesemnificative, dar inamicul a intrat”.

„Trupele rusești au ocupat complet orașul Hirske din regiunea Luhansk. Începând din dimineața zilei de 24 iunie, luptele continuă în unele așezări, a declarat șeful comunității locale, Oleksiy Babchenko, în emisiunea Espresso. Potrivit acestuia, orașul a fost ocupat din două direcții”, a relatat și site-ul ucrainean de știri Hromadske.

Russian troops completely occupied the Hirske community of Luhansk Oblast. As of the morning of June 24, fighting continues in some settlements, the head of the community Oleksiy Babchenko said on the air of Espresso. According to him, the community was seized from two directions

— Hromadske Int. (@Hromadske) June 24, 2022

Lisichanskul este ultimul oraș important controlat de Ucraina în regiunea estică Luhansk. Pierderea orașului Hirske și a altor câteva așezări din jurul acestuia lasă Lisichansk în pericolul de a fi învăluit din trei părți de forțele ruse care avansează.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a încercuit aproximativ 2.000 de soldați ucraineni, inclusiv 80 de luptători străini, la Hirske. Nu a fost posibil să se verifice independent această afirmație.

La împlinirea a patru luni de când Rusia și-a început invazia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că națiunea sa „a devenit o țară în bocanci de armată”, relatează CNN.

„Totul s-a schimbat pentru Ucraina în urmă cu patru luni. Am devenit o țară în bocanci de armată. O țară în tancuri, avioane, nave. O țară în tranșee și adăposturi”, a scris vineri Zelenski pe canalul său oficial de Telegram.

„Modul nostru de viață s-a schimbat, dar nu și viziunea noastră asupra lumii. Drumul pe care mergem, spre atingerea obiectivului, s-a schimbat, dar obiectivul a rămas același”, a continuat liderul ucrainean.

„Luptăm pentru libertatea noastră și pentru pământul nostru. Luptăm pentru viitorul copiilor și nepoților noștri, pentru viața și șansa lor de a construi o nouă Ucraină”, a adăugat Zelenski.

Rusia și-a început invazia în Ucraina în urmă cu patru luni, pe 24 februarie.

Forțele ucrainene au început să se retragă din Severodonețk, dar mai multe unități rămân încă în acest oraș din Donbas, în condițiile în care se așteaptă ca operațiunea să dureze câteva zile, a declarat șeful administrației militare din districtul Severodonețk, Roman Vlasenko, pentru CNN.

„Militarii ucraineni rămân încă în Severodonețk”, a afirmat vineri Vlasenko. „Dar ei sunt retrași din oraș în acest moment. Retragerea a început ieri”, a precizat oficialul local.

„Sunt multe unități acolo, așa că eu cred că retragerea va dura câteva zile”, a adăugat el, fără a preciza unde se retrag.

Vlasenko a continuat spunând că 568 de civili se află, de asemenea, în oraș, în interiorul uzinei chimice Azot. „Aceștia vor putea ieși de îndată ce bombardamentele se vor termina, dar spre teritoriul ocupat”, a adăugat el.

În mijlocul luptelor urbane intense, sute de civili, inclusiv zeci de copii, s-au adăpostit în uzina chimică Azot din Severodonețk. Spre deosebire de combinatul siderurgic Azovstal din portul Mariupol, Azot oferă puțină protecție subterană.

Ca și în cazul Azovstal, uzina Azot și împrejurimile sale imediate au devenit punctul central al rezistenței ucrainene, un alt motiv de frustrare pentru comandanții ruși.

Revista germană Der Spiegel notează că Ministerul Economiei din Germania analizează posibilitatea ca unele părți din gazoductul Nord Stream 2, construit de compania rusă Gazprom, să fie expropriate și transformate într-o conexiune pentru un terminal de gaze naturale lichefiate de pe coasta Mării Baltice, relatează The Guardian și Kyiv Independent.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat vineri solicitarea jurnaliștilor de a comenta informația, precizând că dacă Germania ar lua măsuri concrete în acest sens, ar fi o problemă care ține de avocați.

Premierul brtanic Boris Johnson consideră că Occidentul nu ar trebui să pună presiuni asupra Ucrainei ca aceasta să facă concesii în relația cu Rusia, relatează The Guardian, potrivit Kyiv Independent.

„Mesajul meu către colegii de la G7 și de la NATO, în special, va fi «acum nu este momentul să se stabilească și să încurajeze ucrainenii să se mulțumească cu o pace proastă, cu o pace pentru care sunt invitați să renunțe la o parte din teritoriul lor în schimbul unei încetări a focului»”, a declarat Johnson în timpul unei vizite în Rwanda.

„Cred că ar fi un dezastru. Ar fi un declanșator pentru escaladarea ulterioară a situației de către Putin oricând ar dori”, a adăugat prim-ministrul de la Londra, care se va alătura liderilor G7 în Germania și apoi celor din NATO în Spania în două reuniuni programate în zilele următoare.

Trupele ruse își intensifică eforturile de a captura orașele Severodonețk și Lisiceansk, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, precizând că aproximativ 2.000 de militari ucraineni sunt încercuiți în zonă, relatează CNN.

„În total, în zona Hirske, am izolat până la 2.000 de oameni: aproximativ 1.800 de militari [ucraineni], 120 de naziști din sectorul dreptului, până la 80 de mercenari străini, precum și peste 40 de vehicule blindate de luptă și aproximativ 80 de tunuri și mortare”, a spus Konașenkov, adăugând că 41 de soldați ucraineni s-au predat voluntar în ultimele 24 de ore.

CNN precizează că nu a putut să verifice informațiile în mod independent și a contactat administrația militară și regională ucraineană pentru a comenta afirmațiile Rusiei.

Ministerul rus al Apărării a mai transmis că forțele Moscovei au vizat cinci depozite de muniții în regiunea Luhansk, adăugând că trupele ucrainene înregistrează un nivel ridicat de uzură.

„Pentru a reface pierderile de personal, comandamentul ucrainean este forțat să formeze batalioane separate din cetățeni neantrenați și mobilizați în fiecare regiune spre Donețk și Luhansk”, mai spune Konașenkov.

În aceeași zonă din Luhansk, șeful administrației militare-civile Hirske, Оleksii Babcenko, a spus că orașul a fost „complet ocupat” de forțele ruse.

Acordarea pentru Ucraina și Republica Moldova a statutului de țări candidate la aderarea la UE este o chestiune internă europeană, a declarat vineri, 24 iunie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că este important ca aceste procese să nu amplifice problemele dintre Rusia și aceste țări, relatează The Guardian și Ukrainska Pravda.

„În primul rând, desigur, acestea sunt afaceri interne europene. Este foarte important pentru noi ca toate aceste procese să nu ne aducă mai multe probleme și mai multe probleme în relațiile acestor țări cu noi. Sunt destule probleme oricum”, a spus Peskov.

În ceea ce privește Republica Moldova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că această țară „dorește să devină europeană mai mult decât europenii înșiși”.

”Li se pare că, cu cât par mai anti-ruși, cu atât europenii ar trebui să îi placă mai mult”, a mai afirmat Dmitri Peskov.

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să cumpere energie în mod colectiv și să pună în aplicare limite de preț la gaz pentru a preveni ceea ce ar putea fi o iarnă grea, a declarat vineri prim-ministrul belgian Alexander De Croo, relatează CNN.

”Ne îndreptăm spre o iarnă care ar putea fi grea. Putem trece peste această perioadă dificilă doar dacă lucrăm împreună. Trebuie să formăm un bloc energetic, trebuie să cumpărăm energie în mod colectiv, trebuie să folosim limitele de preț și trebuie să ne coordonăm mai bine între noi”, a spus De Croo înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.

”Dacă operam cu toții pe cont propriu, nu vom putea ieși din asta”, a subliniat oficialul belgian.

Criza energetică a Europei a escaladat în această lună, în condițiile în care Moscova a continuat să reducă livrările către Germania, Italia și alte state membre ale Uniunii Europene. 12 țări din UE au fost până acum afectate de tăierile rusești de gaze, a declarat joi șeful politicii climatice al blocului, Frans Timmermans.

UE și Norvegia au convenit, joi, 23 iunie, să își consolideze în continuare cooperarea în domeniul energetic, oferind Uniunii Europene o cantitate mai mare de gaze.

Dmitri Savlucenko fusese instalat de Moscova la conducerea Departamentului pentru Tineret și Sport din regiunea Herson, ocupată de trupele ruse în prima parte a războiului, relatează CNN și publicația Novoe Vremia.

Mașina în care se afla Savlucenko, considerat unui dintre cei mai cunoscuți colaboratori ai rușilor, a sărit în aer vineri dimineață. Dmitri Savlucenko și șoferul automobilului au murit pe loc.

Deputatul Oleksii Goncearenko a anunțat pe Telegram moartea oficialului ucrainean din administrația prorusă a Hersonului. Informația a apărut și în mass-media de propagandă rusă, care scrie că „teroriștii naționaliști” l-au ucis pe Savulcenko.

Oficialii ucraineni au revendicat responsabilitatea pentru moartea lui Savlucenko.

„Partizanii noștri au o altă victorie. Un activist și trădător prorus a fost aruncat în aer într-o mașină într-una din curțile lui Herson, de dimineața”, a scris Serghei Khlan, consilier al șefului Administrației Civile Militare din Herson, într-o postare pe Facebook.

Mai multe informații: Mașina unuia dintre cei mai cunoscuți colaboratori ucraineni ai ocupanților ruși a explodat în Herson. Dmitri Savlucenko a murit pe loc

Un cartier din Harkov a fost bombardat în noaptea de 24 iunie, o rachetă distrugând un complex sportiv al unei școli, anunță Procuratura Generală din regiune, potrivit publicației Pravda.

Clădirea a fost distrusă și a izbucnit un incendiu pe o suprafață de aproximativ 200 de metri pătrați.

Autoritățile au deschis o anchetă pentru încălcarea legilor războiului.

Cu ajutorul suplimentar în valoare de 450 de milioane de dolari suma totală a sprijinului militar acordat Ucrainei de SUA de la începutul războiului ajunge la „aproximativ 6,1 miliarde” de dolari, a precizat joi, 23 iunie, John Kirby, oficial care coordonează comunicarea Casei Albe pe probleme strategice, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Noua componentă a asistenței militare oferite de SUA prevede livrarea a patru sisteme HIMARS, sisteme de rachete cu lansare multiplă, precum și muniţie, 2.000 de arme automate şi 18 bărci de patrulare.

„Suntem recunoscători [președintelui american Joe Biden] și poporului american pentru decizia de a oferi Ucrainei un alt pachet de ajutor pentru apărare de 450 de milioane de dolari. Acest sprijin, inclusiv sistemul HIMARS suplimentar, este acum mai important ca niciodată. Prin eforturi comune vom elibera pământul ucrainean de agresorul rus”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski vineri, pe Twitter, relatează CNN.

We’re grateful to 🇺🇸 President @POTUS and the American people for the decision to provide another $450 million defense aid package to 🇺🇦. This support, including additional HIMARS, is now more important than ever. By joint efforts we will free 🇺🇦 land from the Russian aggressor!

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 24, 2022

Președintele ucrainea Volodimir Zelenski a transmis vineri, 24 iunie, un nou mesaj după ce țara sa a primit statutul de candidată la aderarea la Uniunea Europeană, relatează The Guardian.

”Este recunoscut oficial că Ucraina nu este o punte, nu este o pernă între Occident și Rusia, nu este un tampon între Europa și Asia, nu este o sferă de influență, nu este o zonă «gri» sau un teritoriu de tranzit. Nu este granița dintre orci și elfi. Ucraina este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE. Ucraina este candidată la aderarea la Uniunea Europeană!”, a scris Volodimir Zelenski pe Telegram.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au recunoscut joi Ucraina și Republica Moldova drept candidate la aderarea la UE. Decizia a fost luată în cadrul unui summit al șefilor de stat și de guvern din UE, care are loc la Bruxelles.

Ministerul rus de Externe a acuzat vineri, 24 iunie, SUA pentru faptul că Lituania a interzis trecerea mărfurilor din Rusia continentală către exclava Kaliningrad, în baza sancțiunilor Occidentale impuse pentru invadarea Ucrainei, ceea ce a dus la amplificarea tensiunilor deja existente între Moscova și Vest, relatează Reuters.

„Așa-numitul «Vest colectiv», cu instrucțiunea explicită a Casei Albe, a impus interzicerea tranzitului feroviar a unei game largi de mărfuri prin regiunea Kaliningrad”, precizează Ministerul rus de Externe într-un comunicat publicat vineri.

Reprezentanții instituției ruse susțin că mișcarea face parte dintr-un tipar de „acțiuni din ce în ce mai ostile din partea americană” față de Moscova.

Lituania, țară membră UE, a început sâmbătă, 18 iunie, să blocheze tranzitul prin Kaliningrad al mărfurilor rusești vizate de sancțiunile europene.

Moscova a criticat această mișcare, catalogând-o drept „blocadă” și a promis un răspuns dur, iar oficialii de la Vilnius au spus că sunt pregătiți dacă Rusia va deconecta Lituania de la o rețea electrică regională.

Autoritățile ruse estimează că interdicția va viza 30% sau chiar 50% din traficul de mărfuri, dar au adăugat că mărfurile pot fi redirecționate rapid către navele care traversează Marea Baltică.

Pe de altă parte, premierul lituanian Ingrida Simonyte spune că afirmațiile privind blocada sunt false.

Ea afirmă că tranzitul de pasageri a continuat neîntrerupt și că bunurile afectate reprezintă doar 1% din totalul tranzitului de marfă rusesc către Kaliningrad.

Rusia a pierdut 34.530 de soldați în război începând din 24 februarie și până acum, potrivit unor noi estimări publicate vineri, 24 iunie, de Statul Major General al Forțelor Militare ale Ucrainei, relatează Kyiv Independent.

Printre pierderile suferit de ruși în cele patru luni de război, potrivit Kievului, mai figurează:

• 1.507 tancuri
• 3.637 de vehicule blindate de luptă
• 2.553 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 759 de sisteme de artilerie
• 241 de sisteme de lansare multiplă de rachete
• 183 de elicoptere
• 216 avioane
• 622 de drone
• 14 ambarcațiuni

#Russian losses according to the General Staff of the Armed Forces of #Ukraine. pic.twitter.com/94mUWRTlvm

— NEXTA (@nexta_tv) June 24, 2022

Regiunea Donețk din estul Ucrainei a fost bombardată în dimineața zilei de vineri, 24 iunie, de forțele ruse, potrivit guvernatorului Pavlo Kirilenko, citat de Kyiv Independent.

O civil a murit în urma unui atac asupra orașului Kosteantînivka, care a rămas fără alimentarea cu apă, iar în localitatea Raihorodok, bo,bardamentele au fost soldate cu doi morți și un rănit.

Totodată, oficialul spune că atacurile continuă în orașul Marinka, unde o grădiniță și șapte case au fost distruse.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serghei Haidai, publică pe Telegram imagini cu poduri și drumuri distruse, precizând că acestea sunt urmările atacurilor forțelor ruse asupra zonei care duce către orașul Lisiceansk, relatează Ukrainska Pravda.

”Orcii (termenul folosit de ucraineni pentru soldații ruși – n.r.) au lansat lovituri aeriene la intrarea în Lisiceansk. Podul a fost avariat, acum doar vehicule ușoare pot trece peste el, un camion nu va trece către oraș”, precizează guvernatorul.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, afirmă că autoritățile moldovenești încearcă să „desființeze tot ce este rusesc” urmând exemplul Ucrainei, relatează agenția rusă TASS, citată de Ukrainska Pravda.

”Din pacate, acum în Moldova se încearcă să se facă la fel (ca în Ucraina – n.r.). Anularea a tot ce este rusesc. Președintele (Maia Sandu – n.r.) a semnat o lege prin care se spune ca nu vor mai fi știri din Rusia în Moldova. Este trist”, a declarat șeful diplomației ruse într-un interviu cu Compania Națională de Televiziune și Radio de Stat din Belarus.

În Republica Moldova a intrat în vigoare miercuri o lege care interzice difuzarea programelor de știri din Rusia, după ce la finalul săptămânii trecute Maia Sandu a semnat decretul de promulgare.

În același interviu, Serghei Lavrov a vorbit și despre „cultura anulării”.

”Occidentul se teme de concurența cinstită. De aici, o dorință de a anula cultura oricărei țări care se află pe poziții proprii, orientate la nivel național. Când în sfârșit ucrainenii vor avea harul de a sugera reluarea procesului diplomatic, vom vedea ce situație a apărut pe teren. Ucraina a încercat să-și construiască suveranitatea prin anularea propriei istorii. Occidentul a încurajat această abordare și acea viziune conceptuală a statului ucrainean doar pentru a dăuna Rusiei”, a mai afirmat Lavrov.

Forțele ruse din Mariupol se pregătesc pentru o contraofensivă a trupelor ucrainene și au început să ridice presupuse clădiri rezidențiale care, în realitate sunt fortificații, spune primarul orașului, Vadim Boicenko, citat de Ukrainska Pravda.

„Fără dezvăluiri suplimentare, ocupanții au început să construiască clădiri presupuse rezidențiale. Se lucrează în partea de nord-vest, aproape la granița orașului. Adică tocmai în direcția aproximativă a contraofensivei Forțelor Armate ale Ucraina”, este citat primarul din Mariupol, într-un mesaj publicat pe contul de Telegram al Consiliului Local.

Edilul mai spune că inclusiv localnicii au raportat că trupele ruse sapă tranșee și plasează utilaje în spatele acestor noi structuri.

De asemenea, potrivit lui Boicenko, ocupanții nu i-ar lăsa pe oamenii din Mariupol să părăsească orașul pentru a se ascunde în spatele civililor.

Trupele ucrainene au respins un atac de la periferia sudică a orașului Lisichensk din regiunea estică Luhansk, potrivit guvernatorului regiunii, Serghei Haidai, citat de The Guardian.

Lisichensk este ultimul oraș din Luhansk controlat integral de forțele ucrainene și a fost o țintă a atacurilor ruse din ultimele săptămâni.

”Atacul de la Lisiceansk a fost respins… au fost găsite cadavrele a două victime”, a precizat Haidai, adăugând că atât orașul, cât și satul vecin Borivske au fost lovite de atacuri aeriene rusești peste noapte, mai multe case fiind distruse.

În același timp, a fost oprită cu succes ofensiva rusă în zona Borivski, însă trupele Moscovei au preluat controlul asupra satului Mikolaivka, situat lângă o autostradă cheie către Lisiceansk, care a fost scena unor lupte grele, a mai anunțat oficialul.

Apărătorii ucraineni din Severodonețk vor fi retrași din oraș, a anunțat vineri, 24 iunie, guvernatorul regiunii Luhansk, din estul țării, Serghei Haidai, potrivit The Guardian.

”Din păcate, va trebui să ne scoatem armata din Severodonețk, pentru că rămânerea în poziții distruse nu are sens – numărul morților este în creștere”, a scris oficialul local într-un mesaj pe Telegram.

”Rușii bombardează Severodonețk aproape în fiecare zi de patru luni”, mai spune Haidai, adăugând că ”infrastructura orașului a fost complet distrusă”, iar ”90% din case au fost avariate sau distruse”.

Severodonețk este cel mai estic oraș din Ucraina pe care trupele ruse nu l-au cucerit încă în totalitate.

Mai multe informații: „Va trebui să ne scoatem armata din Severodonețk. Numărul morților e în creștere”, anunță guvernatorul din Luhansk

”Steagurile ucrainene şi europene vor fi împreună când ne vom reconstrui statul după acest război”, a spus președintele Volodimir Zelenski în mesajul său de joi noapte, după ce Ucraina a primit statutul de candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, relatează News.ro.

Liderul de la Kiev a avut câte un mesaj de mulțumire pentrui fiecare țară membră a blocului comunitar.

În mesajul adresat României, Zelenski a vorbit despre cooperarea dintre cele două state vecine.

România ne susţine. Mulţumesc, domnule preşedinte! Klaus, cooperarea noastră în regiune şi în structurile europene poate deveni într-adevăr unul dintre fundamentele stabilităţii globale.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei:

De asemenea, președintele ucrainean a mulțumit liderilor instituțiilor europene.

”Doamna preşedinte al Parlamentului European Roberta Metsola, vă suntem recunoscători personal şi recunoscători Parlamentului European! Aţi fost primul care a susţinut statutul de candidat al Ucrainei a doua zi după cererea noastră. Domnule preşedinte al Consiliului European, dragă Charles, doamnă preşedinte a Comisiei Europene, dragă Ursula, vă sunt recunoscător amândurora pentru leadership-ul care ne-a adus în această zi. Sunt recunoscător pentru ajutorul sincer, pentru credinţa în Ucraina, în ucraineni, în noi toţi”, a continuat el.

Totodată, Zelenski a afirmat că probabil Ucraina ”a avut cel mai mare număr de steaguri ale unei Europe unite”.

”Au fost în mâinile poporului nostru în timpul revoluţiilor. Ele sunt în mâna poporului nostru în tranşee din 2014. Cred că steagul Uniunii Europene va fi în fiecare oraş ucrainean pe care încă nu l-am eliberat de sub ocupaţia Federaţiei Ruse. Steagurile ucrainene şi europene vor fi, de asemenea, împreună când ne vom reconstrui statul după acest război împreună”, a adăugat președintele Ucrainei.

Aş dori să exprim o recunoştinţă deosebită eroilor noştri – toţi cei care apără independenţa Ucrainei cu armele în mână, apără libertatea Europei. Mulţumesc! Vă mulţumim că aţi făcut posibilă o nouă istorie a Ucrainei, o nouă istorie a Europei, şi mai puternică, şi mai liberă.

Volodimir Zelenski:

Specialiștii de la Institutul pentru Stiului Războiului (ISW) precizează, în raportul din 23 iunie despre evoluția conflictului din Ucraina, că forțele ruse au obținut câștiguri substanțiale în zona Severodonețk-Lisiceansk în ultimele câteva zile, iar trupele ucrainene continuă să sufere pierderi mari. Totuși, forțele Kievului și-au îndeplinit obiectivul în luptă prin încetinirea trupelor ruse, adaugă think thank-ul american, citat de Kyiv Independent.

”Trupele ucrainene au reușit timp de săptămâni întregi să atragă cantități substanțiale de personal, arme și echipamente rusești în zonă și probabil că au degradat capacitățile generale ale forțelor ruse, împiedicându-le în același timp să se concentreze pe axe de avans mai avantajoase”, scrie în raport.

În acest context, experții estimează că operațiunile ofensive ale Rusiei se vor bloca probabil în săptămânile următoare, indiferent dacă acestea vor captura sau nu zona Severodonețk-Lisiceansk. Astfel, trupele ucrainene ar putea avea posibilitatea de a lansa contraofensive prudente.

#Russian forces have likely reached the outskirts of #Lysychansk and are reinforcing #Severodonetsk to complete the capture of both cities. #Belarusian forces are conducting exercises along the #Ukrainian border but are unlikely to enter the war.

Latest: https://t.co/kIwBOB3Fpk pic.twitter.com/QOAwR4cYyJ

— ISW (@TheStudyofWar) June 23, 2022

Patru persoane au murit după ce avionul militar Iliușin Il-76 s-a prăbușit și a luat foc în timp ce ateriza în apropierea orașului Riazan, din vestul Rusiei, vineri, 24 iunie, potrivit agenției ruse de presă RIA Novosti, citată de Reuters.

La bordul aparatului de zbor se aflau nouă persoane. Cei cinci supraviețuitori au fost răniți și au fost transportați la spital.

Potrivit agenției ruse Interfax, care citează Ministerul Apărării de la Moscova, avionul a suferit o defecțiune la motor în timpul unui zbor de antrenament. Ministerul nu a oferit detalii despre persoanele care au murit.

Informații americane recet desecretizate arată că marina rusă a primit ordin să mineze porturile ucrainene Odesa și Oceac de la Marea Neagră, operațiune care face parte din blocata impusă de Moscova asupra porturilor din țara vecină, ceea ce împiedică exportul de cereale, relatează The Guardian.

„Statele Unite au informații că flota Mării Negre are ordin să blocheze efectiv porturile ucrainene Odesa și Oceac. Putem confirma că, în ciuda afirmațiilor publice ale Rusiei că nu exploatează nord-vestul Mării Negre, Rusia de fapt amplasează mine în Marea Neagră, lângă Oceac. Avem, de asemenea, indicii că forțele ruse au minat anterior râul Nipru”, a declarat un oficial american.

În același timp, SUA au publicat imagini din satelit care arată amploarea distrugerilor provocate de bombardamentele care au vizat, pe 4 iunie, terminalul de cereale Nika-Tera din apropiere de Mikolaiv, al doilea cel mai mare terminal de acest fel al Ucrainei.

„Imaginea arată clar că invazia rusă a Ucrainei a dus la distrugerea a trei dintre silozurile de cereale ale amplasamentului, precum și a sistemului de transport care încarcă cereale pe nave. Din cauza atacului Rusiei, capacitatea de export a terminalului de cereale a fost redusă cu cel puțin o treime”, a mai spus oficialul american.

Mai multe informații: Marina rusă are ordin să blocheze complet porturile ucrainene la Marea Neagră pentru a bloca exporturile de cereale

Potrivit lui Stoltenberg, săptămâna viitoare la Madrid, vor fi luate „decizii importante” la cinci capitole „cheie”, printre care sprijinul pentru Ucraina, consolidarea prezenţei militare şi aprobarea noului Concept Strategic, documentul care va orienta strategiile Alianţei în anii următori, informează Agerpres.

Vorbind la o conferinţă de presă comună cu premierul ceh Petr Fiala, secretarul general al NATO a amintit despre acest Concept Strategic că reprezintă ”planul cardinal pentru viitorul Alianţei noastre” şi ”va stabili poziţia noastră comună faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi asocierea noastră cu UE, care a atins niveluri fără precedent”.

Acest document, revizuit ultima dată în anul 2010, descrie obiectivele NATO, identifică trăsăturile esenţiale ale mediului de securitate şi oferă orientări pentru adaptarea forţelor armate.

‘‘Intensificăm descurajarea şi apărarea, ne consolidăm prezenţa, capacităţile şi disponibilitatea, în special în partea estică a Alianţei”, a adăugat Stoltenberg.

Vor fi de asemenea adoptate măsuri de susţinere a Ucrainei şi a ”altor parteneri în situaţie de risc”, NATO având prevăzut să aprobe pentru Ucraina ”un pachet exhaustiv de asistenţă”. La summitul NATO va participa şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar el va interveni prin legătură video.

Liderii statelor NATO vor aborda de asemenea la summit problema bugetelor alocate apărării şi ”vor ameliora repartizarea cheltuielilor, cu mai multe investiţii în apărare care să fie făcute împreună”.

Summitul de la Madrid va lua în discuţie şi cererile Finlandei şi Suediei de aderare la Alianţă, blocate însă de veto-ul Turciei, care solicită celor două ţări să-şi schimbe radical atitudinea faţă de organizaţiile politice kurde.

”Turcia are preocupări legitime pentru securitatea sa şi lucrăm la soluţionarea lor împreună cu Suedia şi Finlanda”, a declarat Stoltenberg despre acest subiect.

Summitul de săptămâna viitoare, a mai spus el, este ”o oportunitate de a ne angaja din nou faţă de legătura vitală între Europa şi America de Nord”.

Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a îndemnat joi ţările africane „să fie alături de Ucraina”, a cărei invazie de către armata rusă, la sfârşitul lui februarie, alimentează temeri cu privire la riscul unei grave crize alimentare mondiale în Africa, relatează AFP.

„Are sens ca africanii să fie alături de Ucraina”, a subliniat Dmitro Kuleba, îndemnând totodată ţările africane ”să nu cumpere cereale ucrainene furate” de către Rusia.

„Ajutaţi-ne să rezolvăm problema. Îndemn ţările africane să colaboreze pentru a exercita presiuni asupra Rusiei, în vederea garantării unei rute maritime securizate a exporturilor noastre de cereale” către Africa”, a precizat Dmitro Kuleba într-o videoconferinţă cu jurnalişti africani.

O soluționare pașnică a crizei ucrainene este posibilă numai după ce Kievul acceptă toate cererile Moscovei, a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin.

„În ceea ce privește planul de pace, da, este posibil după ce Ucraina îndeplinește toate cerințele părții ruse”, a precizat Dmitri Peskov.

Când a fost rugat să clarifice care sunt aceste cerințe, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răspuns scurt: „Ucraina știe totul foarte bine”.

Pavlo Kirilenko, șeful Administrației Regionale de Stat Donețk, a anunțat, într-un mesaj postat pe Telegram, că în urma bombardamentelor rusești de joi din regiunea Donețk, șase civili au fost uciși și alți cinci au fost răniți.

„Pe 23 iunie, rușii au ucis 6 civili în regiunea Donețk: trei în Prișib, doi în Avdiivka și unu în Chasov Yar. Alte 5 persoane au fost rănite astăzi (n.r. – joi)”, a transmis Pavlo Kirilenko.

Oficialul ucrainean a mai precizat că în prezent este imposibil să se stabilească numărul exact de victime în Mariupol și Volnovakha.

Liderii celor 27 de ţări UE au convenit, joi, să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de membri candidati ai uniunii, a declarat joi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

„Consiliul European tocmai a decis să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat UE”, a precizat Charles Michel într-un mesaj pe Twitter.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia spunând că este un moment „unic și istoric”.

Mai multe detalii: Moldova și Ucraina au primit statutul de state candidate la aderarea la UE. „Un moment istoric”

Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, joi, într-un comunicat, că a fost oprită ofensiva trupelor ruse la periferiei de sud a orașului Lisichansk, în timp ce la Severodonețk luptele continuă cu intensitate.

„Trupele ucrainene au oprit ofensiva la periferia de sud a Lisichansk, au provocat pierderi inamicului și l-au forțat să se retragă. Invadatorii ruși se reorganizează pentru a relua ofensiva. Apărătorii ucraineni au oprit și ofensiva inamicului lângă Borivski”, a transmis Statul Major General al armatei ucrainene.

În direcția Severodonețk, trupele ruse au tras din tancuri, mortiere, artilerie și lansatoare de rachete în zonele localităților Sirotine, Lisichansk, Severodonetsk, Voronovo și Myrna Dolina. 

„Unitățile Corpului 2 de Armată, cu sprijinul Rosguard, iau asalt pentru a stabili controlul deplin asupra orașului Severodonețk. Lupta continuă”, a precizat Statul Major General al armatei ucrainene.

„Luptele continuă în toate direcțiile. Multe structuri defensive au fost deja distruse în zona industrială Severodonețk, nu excludem posibilitatea de a ne retrage în poziții noi, mai fortificate. În cazul ocupării orașului Severodonețk, oamenii care se ascund în adăposturile „Nitrogen” (n.r. – instalația chimică Azot) vor deveni ostatici ai rasiștilor”, a transmis și Serhiy Haidai, guvernatorul ucrainean din regiunea Luhansk.

Șeful departamentului de sprijin organizațional și analitic și răspuns operațional al Poliției Naționale, Oleksii Sergeiev, a precizat, joi, că după începerea ostilităților cu Federația Rusă, 20.000 de oameni au fost dați dispăruți, jumătate dintre ei fiind găsiți ulterior de forțele de ordine.

„Din 24 februarie, agențiile și unitățile de poliție au primit rapoarte privind dispariția a 20.000 de persoane, dintre care aproape jumătate sunt în continuare căutate”, a spus Oleksii Sergeiev.

Oficialul ucrainean a mai spus că după 24 februarie au fost căutați 533 de minori, 360 dintre ei fiind depistați. ​​Dintre ceilalți copii, 169 „au dispărut” în urma luptelor din zonele respective.

Poliția din regiunea Herson a deschis 408 de proceduri penale privind dispariția civililor din regiune. Până în prezent se știe că 204 oameni au fost eliberați, în timp ce despre soarta altor 204 persoane răpite nu se cunoaște nimic.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, joi, că trupele ruse distrug și devastează total teritoriile ucrainene, folosind artilerie, bombe aeriene și rachete de croazieră, informează Ukrinform.

„Ea (n.r. – Rusia) ne distruge orașele, armata rusă arde tot ce îi iese în cale sau devastează teritoriile ocupate. Principalele arme rusești sunt artileria, bombele aeriene și rachetele de croazieră”, a spus Volodimir Zelenski. 

„Ocupanții nu încearcă să se gândească cum să lupte, au o tactică foarte primitivă: folosesc maximul capacităților de bombe și artilerie pentru a nu avea, pur și simplu, unde să mai întâmpine rezistență”, a precizat Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a precizat că armata rusă lovește Ucraina în fiecare zi și noapte cu rachete, marea majoritate a acestora ajungând la instalații obișnuite, nemilitare: locuințe civile, școli, sedii de firme, infrastructură.

„Până în această dimineață (n.r. – joi dimineață), împotriva Ucrainei au fost folosite 2.709 de rachete și, având în vedere ritmul utilizării lor, numărul total va ajunge la 3.000 de rachete foarte curând. Acestea nu sunt rachete primitive”, a afirmat Volodimir Zelenski

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski: „Armata rusă arde tot ce îi iese în cale sau devastează teritoriile ocupate”

Urmărește-ne pe Google News