LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 122 | Rușii dețin controlul în Severodonețk, după două luni de atacuri intense asupra orașului

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va recâștiga toate orașele pe care le-a pierdut în fața Rusiei, inclusiv Severodonețkul, relatează Sky News și Al Jazeera.

Într-o alocuțiune video transmisă sâmbătă seara târziu, liderul de la Kiev a mai spus că Ucraina a fost lovită de 45 de rachete și proiectile rusești în ultimele 24 de ore, pe care le-a descris ca fiind o încercare cinică de a frânge moralul poporului său.

„Toate orașele noastre – Severodonețk, Donețk, Luhansk – le vom recupera pe toate”, a declarat Zelenski.

A fost singura dată în timpul discursului când a menționat orașul Severodonețk, care a căzut în cele din urmă în mâinile forțelor Moscovei în cursul zilei de sâmbătă, după săptămâni de lupte brutale, notează The Guardian.

Preluarea orașului marchează o victorie-cheie pentru Rusia, care urmărește să cucerească întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei (formată atât din Luhansk, cât și din provincia învecinată Donețk).

Zelenski a mai afirmat că sancțiunile actuale împotriva Rusiei nu sunt suficiente, după ce cele 45 de rachete au lovit Ucraina.

„Ajutorul militar pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei nu sunt, în mod evident, suficiente pentru a opri agresiunea Rusiei”, a punctat Zelenski, potrivit The Kyiv Independent.

Ucraina are nevoie de sisteme de apărare aeriană mai moderne, a adăugat el.

„Sistemele de apărare antiaeriană – sistemele moderne pe care le au partenerii noștri – nu ar trebui să fie pe terenuri de antrenament sau în depozite, ci în Ucraina, unde sunt necesare acum, mai necesare decât oriunde în lume”, a mai declarat Zelenski.

„Astăzi a început a patra lună a unui război la scară largă. Invadatorii urmau să cucerească cea mai mare parte a țării noastre în a cincea zi, iar timp de trei luni au fost obligați să organizeze un astfel de spectacol de rachete care nu schimbă cu nimic, din punct de vedere strategic, situația pentru Rusia. Această etapă a războiului este dificilă din punct de vedere moral și emoțional. Când știm că inamicul nu va reuși, când înțelegem că încă ne putem apăra statul, dar nu simțim limitele temporale ale acestui lucru, nu simțim câte lovituri, pierderi și forțe vor mai fi până când vom vedea că victoria este deja la orizontul nostru”, a scris președintele ucrainean pe pagina sa de Facebook, alături de mesajul video.

Orașul Severodonețk, din estul Ucrainei, a căzut în fața forțelor ruse în cursul zilei de sâmbătă, după săptămâni de lupte crâncene.

Preluarea orașului marchează o victorie-cheie pentru Rusia, care urmărește să cucerească întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei (formată atât din Luhansk, cât și din provincia învecinată Donețk).

Serhiy Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat că orașul Severodonețk, ocupat în totalitate sâmbătă de forțele ruse, a fost distrus în proporție de 90%, informează Ukrainska Pravda.

„Severodonețkul a fost ocupat. După retragerea unităților trupelor noastre, inamicul s-a consolidat în centrul regional Severodonețk și în satele satelit: Syrotyne, Voronove și Borivske. Orașul este distrus în proporție de 90%, va fi extrem de dificil să supraviețuiești acolo, «orcii» [soldații ruși, n.r.] nu vor putea restabili comunicațiile”, a scris Haidai sâmbătă seară, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Guvernatorul regional a reiterat că acum este posibilă părăsirea orașului Severodonețk doar prin teritoriile ocupate de ruși.

Acesta a precizat că rușii își stabilesc propria „ordine” în oraș: au numit un „comandant” și filmează reportaje de propagandă cu oamenii care ies din adăposturile de la uzina chimică Azot.

Cele două raiduri cu rachete efectuate sâmbătă de ruși asupra regiunii Rivne s-au soldat cu uciderea a cel puțin trei persoane și rănirea altor patru în orașul Sarnî, a anunțat guvernatorul regional Vitaly Koval, potrivit The Kyiv Independent.

Koval a precizat, într-un mesaj video publicat pe canalul său de Telegram, că rachetele au lovit două ateliere de reparații auto.

Autoritățile continuă să scotocească printre dărâmături, iar numărul victimelor poate crește, a adăugat guvernatorul regiunii Rivne.

Atacurile rușilor asupra regiunii Donețk au ucis sâmbătă trei civili civili, a anunțat în cursul serii guvernatorul regional Pavlo Kyrylenko, potrivit The Kyiv Independent.

Cei trei civili au fost uciși în orașele Bakhmut, New York și Pervomaiske, a precizat guvernatorul Donețkului, într-un mesaj publicat pe canalul său de Telegram.

Acesta a mai adăugat că alte două persoane au fost rănite în urma atacurilor rusești.

SUA au anunțat că vor furniza Ucrainei 18 nave de patrulare, ca parte a celui de-al 13-lea pachet de securitate promis joi, informează The Guardian.

„În pachet sunt incluse două ambarcațiuni fluviale de 35 de picioare, cu unități mici, șase ambarcațiuni maritime de luptă de 40 de picioare și zece nave de patrulare Dauntless Sea Ark de 34 de picioare”, a precizat joi Departamentul american Apărării.

Un înalt oficial de la Pentagon a declarat: „Acestea sunt în mare parte pentru a proteja căile fluviale și pentru a permite Ucrainei să își mențină controlul asupra acestora. Ele pot fi, de asemenea, folosite în … zonele de coastă apropiate”.

Armata rusă își va epuiza în curând capacitățile de luptă și va fi nevoită să pună capăt ofensivei sale în regiunea Donbas, din estul Ucrainei, arată evaluările serviciilor de informații occidentale și ale experților militari, potrivit site-ului stuff.co.nz.

„Va veni un moment în care micile progrese pe care le face Rusia vor deveni nesustenabile în lumina costurilor și (rușii) vor avea nevoie de o pauză semnificativă pentru a-și regenera capacitățile”, a declarat un oficial occidental de rang înalt, vorbind sub protecția anonimatului.

Aceste evaluări vin în pofida progresului continuu al armatei ruse înregistrat împotriva unor forțe ucrainene depășite din punct de vedere al armamentului. De altfel, orașul Severodonețk a fost cucerit de trupele ruse și de milițiile separatiștilor proruși, acesta fiind cel mai mare centru urban din estul Ucrainei care a căzut de când a fost lansată ofensiva din Donbas, în urmă cu aproape trei luni.

Rușii se apropie acum de orașul vecin Lisichansk, situat pe malul opus al râului Donețk. Cucerirea acestui oraș ar oferi Rusiei controlul aproape complet asupra regiunii Luhansk, una dintre cele două provincii care alcătuiesc Donbasul. Controlul Donbasului este obiectivul declarat public al „operațiunii militare speciale” a Rusiei, deși invazia pe mai multe fronturi lansată în februarie a arătat clar că ambițiile inițiale ale Moscovei erau mult mai largi.

Două raiduri cu rachete, efectuate de forțele ruse, au lovit infrastructura civilă din regiunea Rivne, a anunțat sâmbătă guvernatorul regional, potrivit The Kyiv Independent.

Deocamdată nu au fost raportate victime, a precizat Vitaly Koval, guvernatorul regiunii Rivne, într-un mesaj video publicat pe canalul său de Telegram.

Forțele ruse au stabilit controlul deplin asupra orașului ucrainean Severodonețk și asupra orașului Borivske, aflat în apropiere, a anunțat sâmbătă un înalt oficial al Ministerului rus al Apărării, potrivit Reuters.

Oficialii ucraineni au declarat mai devreme în cursul zilei că forțele lor s-au retras din Severodonetsk după o bătălie prelungită cu trupele regulate ruse și luptătorii din autoproclamata Republică Populară Luhansk (RPL).

„În urma unor operațiuni ofensive de succes, unitățile miliției populare din RPL, cu sprijinul trupelor ruse … au eliberat complet orașele Severodonețk și Borivske”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, generalul Igor Konașenkov.

Acesta a precizat că atacul forțelor ruse a zădărnicit „încercarea ucraineană” de a transforma uzina chimică Azot din Severodonețk într-un centru încăpățânat de rezistență.

Konanșenkov a mai spus că luptătorii LPR controlează acum uzina, acolo unde se adăpostiseră câteva sute de cetățeni ucraineni. El nu a făcut nicio mențiune cu privire la soarta acestora.

Președintele american Joe Biden și omologii săi din G7 vor conveni asupra unei interdicții de import care să vizeze aurul din Rusia, în contextul în care vor extinde sancțiunile împotriva Moscovei pentru războiul său împotriva Ucrainei, a declarat sâmbătă pentru Reuters o sursă familiarizată cu acest subiect.

Statele Unite au mobilizat întreaga lume occidentală pentru a impune Rusiei costuri economice rapide și semnificative pentru a-i refuza președintelui Vladimir Putin accesul la veniturile de care are nevoie pentru a-și finanța războiul din Ucraina.

Potrivit sursei citate de Reuters, Departamentul american al Trezoreriei va emite marți o hotărâre de interzicere a importului de aur nou în SUA, într-o măsură menită să izoleze și mai mult Rusia de economia globală prin împiedicarea participării sale pe piața aurului.

Departamentul de Trezorerie al SUA a refuzat să ofere un punct de vederea asupra acestei informații, notează Reuters.

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei nu au vizat în mod direct transporturile comerciale de aur, dar multe bănci, transportatori și rafinării au încetat să mai tranzacționeze metalul rusesc după începerea conflictului din Ucraina.

Mai multe detalii: Cea mai recentă lovitură împotriva Moscovei: Biden și liderii G7 vor conveni să interzică importurile de aur rusesc

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat sâmbătă că trupele sale au respins asaltul rușilor asupra localităților situate în apropierea orașelor Bahmut și Sloviansk din regiunea Donețk, scrie The Kyiv Independent

Potrivit celei mai recente actualizări a situației și a operațiunilor de pe front, întocmită de Statul Major General al Ucrainei, armata ucraineană a respins toate atacurile din apropierea localității Mazanivka, aflată lângă Sloviansk, și din apropierea localităților Pokrovske, New York și Marinka, situate lângă Bahmut.

Procurorii ucraineni au anunțat sâmbătă că cel puțin 339 de copii din Ucraina au fost uciși începând cu data de 24 februarie, când Rusia și-a lansat invazia la scară largă, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei, 611 copii au fost, de asemenea, răniți până sîmbătă.

Este de așteptat ca cifrele să fie mai mari, deoarece nu includ victimele din zonele în care ostilitățile sunt în curs de desfășurare și din zonele ocupate de trupele ruse, a precizat biroul procurorului general, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Moscova a respins sâmbătă afirmațiile potrivit cărora ar fi blocat exporturile de cereale desfășurate prin porturile ucrainene, scrie The Guardian.

„Rusia nu a împiedicat niciodată exportul de cereale din porturile ucrainene”, a transmis, într-o declarație de presă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

„Navigarea în siguranță în apele teritoriale ucrainene și utilizarea porturilor sunt în prezent imposibile din cauza amenințării ridicate apărute din cauza minelor și a bombardamentelor. Această amenințare a fost creată de către Kiev”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Moscova va livra Minskului în următoarele luni rachete capabile să transporte focoase nucleare, a anunțat sâmbătă președintele rus Vladimir Putin, potrivit Al Jazeera.

„În următoarele luni, vom transfera Belarusului sisteme de rachete tactice Iskander-M, care pot folosi rachete balistice sau de croazieră, în versiunile lor convenționale și nucleare”, a declarat Putin, într-o emisiune la televiziunea rusă.

Mai multe detalii: Putin îi promite lui Lukașenko că-i va trimite rachete Iskander-M, cu capacitate nucleară, în următoarele luni

Șeful Serviciului de Informații al Ministerului Apărării din Ucraina, Kyrylo Budanov, a declarat că ar trebui să existe „rezultate vizibile” ale unei contraofensive desfășurate de forțele ucrainene începând din luna august, relatează The Guardian și Sky News.

Într-un interviu acordat de la Kiev, Kyrylo Budanov a declarat pentru Reuters că Rusia își folosește forțele de rezervă, printr-o mobilizare ascunsă, pentru a-și reface rândurile în estul Ucrainei și că „nu are rost să așteptăm ca potențialul său ofensiv să se diminueze”.

El a precizat că, în opinia sa, Ucraina nu poate obține o victorie împotriva Rusiei decât prin forță militară.

„Nu ar trebui să așteptăm un miracol că ei vor obosi și nu vor mai dori să lupte și așa mai departe. Ne vom recâștiga teritoriul ca urmare a contraofensivei noastre”, a declarat Budanov.

Acesta a adăugat că Ucraina ar trebui să vadă „rezultate vizibile” ale contraofensivei sale în regiunea Herson, ocupată de Rusia, începând cu luna august.

Acesta a spus că va fi dificil, dar că este totuși posibil.

Regiunea Herson se află sub controlul rușilor încă de la începutul invaziei, iar principalul său oraș – Herson – a devenit primul oraș ucrainean important care a căzut în mâinile invadatorilor.

Președintele rus Vladimir Putin și președintele belarus Alexandr Lukașenko au discutat, în cadrul unei întâlniri, despre situația aprovizionării globale cu îngrășăminte, relatează Al Jazeera

„Aș dori să vorbesc cu dumneavoastră în ceea ce privește satisfacerea nevoilor pieței globale”, a declarat Putin, conform mai multor imagini video de la întâlnirea lor, postate pe rețelele de socializare de către un reporter de la televiziunea de stat Russia 1.

Ucraina își regrupează forțele retrase din orașul Severodonețk pe un teren mai înalt, în orașul vecin Lisichansk, pentru a obține un avantaj tactic față de Rusia, a declarat șeful agenției de informații militare ucrainene, Kyrylo Budanov, scriu The Guardian și Sky News.

Într-un interviu acordat de la Kiev, Kyrylo Budanov a declarat pentru Reuters că forțele ucrainene vor continua apărarea acestui front de la Lisichansk, în estul Ucrainei, și că nu mai este posibil să mențină linia din Severodonețk.

„Activitățile care au loc în zona Severodonețk reprezintă o regrupare tactică a trupelor noastre. Este vorba de o retragere în poziții avantajoase pentru a obține un avantaj tactic”, a declarat Budanov, șeful Serviciului de informații al Ministerului Apărării din Ucraina.

„Rusia folosește tactica … pe care a folosit-o în Mariupol: ștergerea orașului de pe fața pământului. Date fiind condițiile, menținerea apărării în ruine și în câmp deschis nu mai este posibilă. Așa că forțele ucrainene pleacă spre terenuri mai înalte pentru a continua operațiunile de apărare”, a precizat el.

Întrebat dacă se referea la Lisichansk, el a spus: „Da, acesta este singurul teren mai înalt.”

Autoritățile ucrainene au anunțat ieri că trupele lor se vor retrage din Severodonețk.

Între timp, primarul localității a anunțat că rușii au ocupat complet orașul și că aceștia au numit un „comandant” al Severodonețkului.

Bombardamentele rusești asupra Harkovului au continuat și sâmbătă și au avariat clădirile Institutului de Fizică și Tehnologie din Harkov, unde se află reactorul nuclear subcritic „Neutron Source” („Sursa de neutroni”), a anunțat Inspectoratul de Stat pentru Reglementare Nucleară din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Conform unui mesaj al inspectoratului, publicat pe Telegram, „continuarea atacurilor și a bombardamentelor asupra sitului ar putea duce la efecte severe produse de radiații și la contaminarea zonelor înconjurătoare”.

„În special, au fost avariate: peretele de nord al prelungirii acceleratorului către sala experimentală a instalației; canale de ventilație ale sistemului special de ventilație; conducta de ventilație a clădirii principale a instalației; galeria klystron a sistemului de răcire a acceleratorului; carcase ale generatoarelor diesel ale sistemului de alimentare cu energie de urgență; placarea clădirii principale a instalaţiei”, a precizat Inspectoratul de Stat pentru Reglementare Nucleară .

De asemenea, personalul continuă să inspecteze clădirile, structurile și echipamentele instalației pentru a identifica eventualele avarii, dar aceste lucrări sunt îngreunate de pericolul constant al unor noi bombardamente.

În urma măsurărilor cu un dozimetru portabil, s-a constatat că radiațiile din sala experimentală a clădirii se află în limite normale, a mai transmis instituția.

Mai multe explozii au fost raportate sâmbătă în orașul Svatove din regiunea Luhansk, ocupat de ruși, scrie The Kyiv Independent.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, a anunțat, citând un canal local de Telegram, că exploziile s-au produs la depozitele militare rusești din Svatove. Deocamdată nu au apărut alte detalii.

Orașul Svatove se află la aproximativ 60 de kilometri în spatele liniei de front.

Forțele ruse și proruse au preluat controlul uzinei chimice Azot din orașul Severodonețk, aflat pe câmpul de luptă din estul Ucrainei, și au „evacuat” peste 800 de civili care se adăposteau acolo, au anunțat sâmbătă separatiștii pro-Moscova, informează The Moscow Times și Al Jazeera.

Trupele au „preluat controlul total al zonei industriale a uzinei Azot”, a afirmat, într-un mesaj pe Telegram, un reprezentant al separatiștilor, Andrei Marochko, la o zi după ce Ucraina a anunțat că își va retrage trupele din acest oraș-cheie.

Un alt purtător de cuvânt al separatiștilor, Ivan Filiponenko, a declarat că aproximativ 800 de civili care s-au refugiat în uzină în timpul ultimelor săptămâni de lupte au fost „evacuați”.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat sîmbătă că, la cererea sa, YouTube a blocat aproape 500 de canale proruse, care au, în total, peste 15 milioane de abonați, informează The Kyiv Independent.

„Falsuri stupide despre «biolaboratoare» și gâște radiocomandate, ură față de ucraineni și minciuni rafinate pentru cetățenii lor. Aceasta este formula folosită de propaganda rusă, care generează un flux nesfârșit de înșelătorii”, au transmis reprezentanții SBU, într-un mesaj publicat pe Telegram.

„Specialiștii din domeniul cibernetic ai Serviciului rețin agitatorii și agenții ostili, neutralizează atacurile cibernetice și demască falsurile rusești. Astfel, la cererea SBU, au fost blocate aproape 500 de canale Youtube proruse cu o audiență de peste 15 milioane de abonați. Au fost blocate 1.529 de canale Telegram și boți, 426 de conturi Instagram, 93 de conturi Facebook și 1050 de conturi TikTok”, a precizat SBU.

Două elicoptere rusești au lansat sâmbătă rachete asupra unei așezări de frontieră din regiunea Sumî, informează The Kyiv Independent.

Potrivit Serviciului ucrainean al Gărzii de Frontieră, două elicoptere care au zburat din Rusia „au efectuat șase lansări de rachete neghidate” asupra satului Krasnopillia din regiunea Sumî, aflat nu departe de granița cu Rusia.

Deocamdată nu au fost raportate victime, a precizat serviciul de grăniceri, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

Președintele american Joe Biden a părăsit Casa Albă și a plecat spre Europa, pentru o săptămână de diplomație în care speră să consolideze alianța occidentală împotriva Rusiei și să analizeze provocările din partea Chinei, relatează Al Jazeera.

Biden se îndreaptă mai întâi spre un castel luxos din Alpii germani, pentru summitul G7 cu liderii Marii Britanii, Canadei, Franței, Germaniei, Italiei și Japoniei. Săptămâna viitoare, el va pleca spre Madrid, pentru summitul NATO.

Ambele reuniuni vor avea loc în umbra invaziei Rusiei în Ucraina, dar și a unei creșteri bruște a inflației la nivel mondial, a temerilor legate de recesiune și a provocării tot mai mari de a ține sub control China, evitând în același timp un conflict deschis cu Beijingul.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a estimat sâmbătă, în urma unei convorbiri la telefon cu premierul suedez Magdalena Andersson, că nu s-a înregistrat niciun progres în privinţa dorinței Suediei de a adera la NATO, scrie news.ro citând AFP.

„Suedia trebuie să ia măsuri ce privesc subiecte atât de importante precum lupta împotriva terorismului”, a spus Erdogan, chemând la „acţiuni concrete” care să răspundă cerinţelor Ankarei, a anunțat preşedinţia turcă.

Ankara acuză Stockholmul de faptul că găzduieşte activişti din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistam (PKK), considerat ”terorist” de către Turcia şi aliaţii săi din Occident.

Orașul Severodonețk din estul Ucrainei a căzut sâmbătă în mâinile forțelor ruse după săptămâni de lupte crâncene, a anunțat primarul acestuia, transmit Sky News și Al Jazeera.

„Orașul se află acum sub ocupația totală a Rusiei. Ei încearcă să își stabilească propria ordine, din câte știu au numit un fel de comandant”, a declarat primarul din Severodonețk, Oleksandr Stryuk, la televiziunea națională.

Edilul i-a avertizat pe ucrainenii aflați încă în interiorul orașului că nu mai este posibil să plece spre teritoriul controlat de guvernul ucrainean.

„În prezent, nu există nicio posibilitate de a părăsi orașul, oamenii pot încerca să plece doar în direcția teritoriului ocupat. Vom facilita evacuarea, dar deocamdată nu există o astfel de posibilitate”, a declarat Striuk, potrivit CNN.

Câteva sute de civili s-au adăpostit la uzina chimică Azot și au respins îndemnurile de a părăsi zona. Anterior în cursul zilei de sâmbătă, guvernatorul din Luhansk, Serhiy Haidai, a declarat că forțe ruse continuau să bombardeze uzina.

„Civilii părăsesc teritoriul uzinei Azot, ei [rușii] filmează videoclipuri de propagandă cu ei. Oamenii au petrecut aproape 3 luni în subsoluri, în adăposturi. În acest moment, au nevoie de ajutor fizic și psihologic”, a adăugat Striuk.

Ieri, autoritățile ucrainene au ordonat trupelor lor să se retragă din Severodoneșk, motivând că acestea au suferit pierderi grele și că nu mai există prea multe zone din oraș de apărat.

Orașul, care se află în regiunea Luhansk, a devenit un câmp de luptă acerbă în ultimele săptămâni, forțele ruse și cele ucrainene luptând pentru fiecare stradă.

Căderea orașului va reprezenta o victorie-cheie pentru Rusia, care urmărește să cucerească toată regiunea Donbas din estul Ucrainei (formată atât din Luhansk, cât și din regiunea vecină Donețk).

Separatiștii proruși controlează deja mari porțiuni din Donbas, încă din 2014.

Autoritățile ruse au dat jos steagul polonez de pe un monument comemorativ pentru miile de polonezi uciși de Uniunea Sovietică, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Moscova și Varșovia din cauza războiului din Ucraina, scrie The Guardian

Primarul orașului Smolensk a confirmat vineri seară îndepărtarea steagului, distribuind o fotografie care arată steagul rusesc fluturând singur la intrarea în memorialul de la Katyn.

„Nu pot exista steaguri poloneze pe monumentele rusești. Cu atât mai puțin după comentariile antirusești ale liderilor politici polonezi”, a afirmat Andrei Borisov, pe platforma de socializare VKontakte.

„Ministerul Culturii din Federația Rusă a luat decizia corectă prin îndepărtarea steagului polonez. Katyn este un memorial rusesc”, a mai scris acesta.

Memorialul Katyn a fost ridicat pentru a comemora cei 25.000 de polonezi masacrați, la ordinul dictatorului sovietic Iosif Stalin, într-o pădure de lângă Smolensk, în 1940. Timp de decenii, Uniunea Sovietică a negat că ar fi fost în spatele masacrului, acuzându-i pe naziști de această crimă, înainte de a recunoaște adevărul în 1990.

Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană a declarat, sâmbătă, că anticipează un război de lungă durată în Ucraina, menţionând că nu vede condiţii pentru o soluţionare politică în termen scurt a acestui conflict, informează news.ro.

„Anticipăm un război de lungă durată în Ucraina. Nu vedem, din păcate, condiţii pentru o soluţionare politică în termen scurt. Vom continua să încurajăm aceste lucruri. Vreau ca împreună să combatem dezinformarea Federaţiei Ruse, care încearcă să transforme agresivitatea lor în vina noastră, spunând că de vină sunt sancţiunile pentru problemele de securitate alimentară, de parcă nu blocada Rusiei, a porturilor ucrainene la Marea Neagră ar fi cauza reală”, a declarat Mircea Geoană, la finalul vizitei făcute la sediul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, din Bistriţa.

„Va trebui să fim cu toţii pregătiţi, vor fi şi momente legate de preţuri la energie, de inflaţie. Sunt lucruri pe care trebuie să le rezolvăm în cadrul democratic al ţărilor noastre. Atenţie foarte mare, pentru că dacă nu avem riscuri de securitate pentru ţările din NATO, avem riscul ca propaganda, dezinformarea rusească să încerce să folosească elemente de insatisfacţie economică şi socială pentru a şubrezi unitatea noastră, a naţiunilor democratice”, a avertizat adjunctul șefului NATO.

Geoană a precizat că săptămâna viitoare va fi aprobat un nou pachet de asistenţă specializată a NATO pentru Ucraina, inclusiv pregătirea acestei ţări pentru tranziţia de la echipamentele militare din era sovietică la cele moderne.

Forțele ruse încearcă să blocheze orașul Lisichansk din estul Ucrainei, a anunțat sâmbătă guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, după ce trupele ucrainene au fost forțate să înceapă să se retragă din orașul vecin Severodonețk, relatează Reuters.

Trupele ruse și cele ale separatiștilor încearcă să blocheze orașul Lisichansk dinspre sud, a precizat Serhiy Haidai, pe pagina sa de Facebook.

• Anterior, un purtător de cuvânt al forțelor separatiste, Andrei Marochko, a declarat că luptătorii separatiști au intrat în Lisichansk și că luptele se dau în centrul orașului, potrivit agenției ruse de presă Interfax.
• Cele două orașe și zonele înconjurătoare sunt ultimele focare majore de rezistență ucraineană în regiunea Luhansk, care se află în proporție de 95% sub controlul rușilor și al separatiștilor locali.
• Unele trupe ucrainene au rămas în uzina chimică Azot de la marginea orașului, împreună cu aproximativ 500 de civili. Un reprezentant al separatiștilor, Ivan Filiponenko, a declarat că 800 de civili au fost evacuați din uzină în cursul nopții, potrivit Interfax.

Grecia a suspendat cererile de viză pentru ruși, a anunțat Asociația Operatorilor de Turism din Rusia, scrie The Guardian.

Rușii nu vor mai putea solicita vize pentru această țară începând cu 27 iunie, a anunțat agenția rusă de stat RIA Novosti.

Grecia se alătură astfel altor câteva țări europene care au suspendat cererile noi de viză ale cetățenilor ruși de când a început invazia din Ucraina, inclusiv Bulgaria și Spania. Grecia a încetat deja să mai elibereze „vize de aur” – permise de ședere în scopuri de investiții – pentru ruși.

Sistemele de rachete furnizate de SUA funcționează deja și lovesc ținte în părțile Ucrainei ocupate de Rusia, a anunțat sâmbătă cel mai înalt general al țării, Valeriy Zaluzhnyi, potrivit The Guardian.

„Artileriștii Forțelor Armate ale Ucrainei au lovit cu îndemânare anumite ținte – ținte militare ale inamicului pe teritoriul nostru, ucrainean”, a scris șeful Statului Major General al Ucrainei, Valeri Zalujni, pe aplicația de mesagerie Telegram.

Acesta a și publicat o înregistrare video cu utilizarea rachetelor americane asupra pozițiilor trupelor ruse.

De altfel, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, a anunțat încă de vineri că sistemele de rachete cu rază lungă de acțiune (MLRS) HIMARS americane au ajuns în țară.

Rachetele au fost lansate în dimineața zilei de sâmbătă, 25 iunie, de pe teritoriul Belarusului, aliat diplomatic al Moscovei, către regiunea ucraineană Cernihiv, din nordul țării, potrivit Armatei Kievului, relatează Le Monde.

„În jurul orei 5 a.m. (aceeași oră la București – n.r.) regiunea Cernihiv a fost supusă unui bombardament masiv cu rachete. 20 de rachete au vizat satul Desna, trase de pe teritoriul Belarusului și din aer”, scrie Comandamentul nordic al trupelor ucrainene într-un mesaj pe Facebook.

Localitate cu 7.500 de locuitori înainte de război, Desna se află la 70 de kilometri nord de Kiev și la aceeași distanță de frontiera cu Belarus.

Mai multe detalii: Ucraina spune că a fost „bombardată masiv cu rachete” din Belarus și acuză Rusia că vrea să atragă Minsk-ul în război

Aproape toate trupele ucrainene s-au retras acum din orașul strategic de pe linia frontului Severodonețk, a anunțat primarul localității, Oleksandr Stryuk, potrivit Reuters.

Lupte aprige pentru apărarea orașului din estul țării au loc de săptămâni întregi împotriva forțelor ruse care avansează.

Primarul Severodonețkului, Oleksandr Stryuk nu a confirmat dacă a avut loc o retragere completă a trupelor ucrainene, dar a declarat la televiziunea națională: „Din păcate, aproape au părăsit orașul”.

Bombardamentele rusești au transformat cea mai mare parte din Severodonețk în moloz, iar populația orașului a scăzut de la 100.000 la 10.000 de locuitori, în urma invaziei trupelor Moscovei, notează Sky News.

Forţele ruse şi proruse au intrat sâmbătă în oraşul Lisichansk din estul Ucrainei, unde au loc în prezent lupte de stradă, au anunțat separatiştii, potrivit agenției France Presse, preluată de Agerpres.

„Miliţia populară a Republicii Populare Lugansk şi armata rusă au intrat în oraşul Lisichansk. Anumite întreprinderi din oraş au fost cucerite deja. Acolo se desfăşoară în prezent lupte de stradă”, a scris într-o postare pe Telegram un reprezentant al separatiştilor proruşi, locotenent-colonelul Andrei Marociko.

Forţele ruse şi aliaţii lor separatişti au câştigat teren în ultimele zile în această zonă, care este de mai multe săptămâni teatrul unor puternice confruntări, mai ales de artilerie. Forţele ucrainene au primit ordin vineri să se retragă din Severodoneţk, etapă crucială pentru Moscova, care vrea să cucerească tot bazinul industrial Donbas, aflat deja parţial sub controlul separatiştilor proruşi din 2014.

Mai multe detalii: Separatiștii anunță că forțele ruse au intrat în orașul Lisichansk, un bastion al rezistenței ucrainene din est

Aderarea Republicii Moldova la UE este posibilă, dar nu direct, ci prin crearea unei „noi Români Mari”, susține vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, potrivit agenției ruse de stat TASS.

„Republica Moldova a intrat în lunga coadă pentru aderarea la UE, întinsă pe parcursul a zeci de ani. Bon voyage! (Drum bun! – în limba franceză, n.r.) Dar (ei, moldovenii, n.r.) vor mai devreme! Prin urmare, există o altă cale de a obține aderarea la UE: crearea unei noi Românii Mari”, a scris politicianul rus pe canalul său de Telegram, răspunzând la o întrebare adresată de TASS cu privire la cât de repede ar putea adera Republica Moldova la Uniunea Europeană.

Medvedev, fost premier și președinte al Rusiei, a remarcat că „politicienii români dansează politic în cercuri în jurul Republicii Moldova” de multă vreme. Astăzi, acest lucru se întâmplă la propriu, a subliniat acesta.

„Prima ședință comună a parlamentelor moldovean și român a fost finalizată de către legiuitori dansând, ținându-se de mână. A părut destul de amuzant”, a spus Medvedev. „Cu toate acestea, consecințele pot fi mult mai puțin amuzante”, a adăugat politicianul rus, unul dintre cei mai apropiați și fideli aliați ai actualului lider de la Kremlin, Vladimir Putin.

Mai multe detalii: „În Transnistria trăiesc circa 220.000 de cetățeni ruși”. Medvedev amenință România, după ce Moldova a primit statutul de stat candidat la UE

Rusia a anunţat sâmbătă că a ucis soldaţi polonezi într-un bombardament asupra estului Ucrainei, transmite AFP, potrivit Agerpres.

„Până la 80 de mercenari polonezi, 20 de vehicule de luptă blindate şi opt lansatoare de rachete multiple Grad au fost distruse de lovituri cu arme de înaltă precizie asupra fabricii de zinc Megatex din localitatea Kononstantinovka”, în regiunea Doneţk, a comunicat ministerul apărării de la Moscova.

AFP nu a reuşit să verifice informaţia în mod independent.

Ministerele de finanțe din Ucraina şi Germania au semnat sâmbătă, 25 iunie, un acord pentru acordarea unui grant de 1 miliard de euro „pentru finanțarea cheltuielilor sociale și umanitare prioritare în timpul legii marțiale”, potrivit unui comunicat al Ministerului ucrainean de Finanțe, citat de Kyiv Independent.

Ucraina a solicitat anterior un ajutor de 5 miliarde de dolari pe lună din partea altor țări.

„Suntem alături de poporul și guvernul Moldovei prietene, pe fondul amenințărilor venite de la Moscova. Tot ce i-a mai rămas Rusiei este să scuipe amenințări la adresa altor state după decenii de politici eșuate bazate pe agresiune, coerciție și lipsă de respect. Acest lucru nu face decât să arate slăbiciunea Rusiei”, a scris Dmytro Kuleba pe Twitter, conform The Guardian.

Reacţia oficialului vine după ce vineri Kremlinul a declarat că speră că relațiile dintre Ucraina și Republica Moldova cu Moscova nu se vor deteriora și mai mult după ce au fost acceptate ca ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că decizia blocului a fost „bineînțeles, o chestiune internă europeană”, a relatat Moscow Times. „[Dar] este foarte important pentru noi ca toate aceste procese să nu ne aducă mai multe probleme și mai multe probleme în relațiile țărilor menționate cu noi”, a spus el.

Zeci de rachete ruseşti au lovit sâmbătă poziţii militare ucrainene peste tot în Ucraina, relatează Reuters şi AFP, conform Agerpres.

Conform guvernatorului regiunii Lvov din vest, Maxim Koziţki, patru rachete trase din Marea Neagră au lovit baza armatei ucrainene de la Iavoriv, iar alte două au fost interceptate şi distruse în aer.

Guvernatorul regiunii Jitomir din nord, Vitali Buneciko, a anunţat că asupra infrastructurii militare din apropierea oraşului Jitomir au fost lansate aproape 30 de rachete şi cel puţin un soldat ucrainean a fost ucis.

Tot în nord, în regiunea Cernigov, guvernatorul Viaceslav Ceaus a declarat că orăşelul Desna a fost ţinta unor lovituri „masive” de rachete în cursul dimineţii, provocând distrugeri neprecizate infrastructurii, însă fără a ucide oameni.

Marele stat-major ucrainean a comunicat, tot sâmbătă, că luptătorii din subordinea sa au oprit atacuri ale infanteriei ruse între Volodimirivka şi Pokrovske, pe ruta de aprovizionare dintre Bahmut şi Lisiceansk, oraşul aflat pe celălalt mal al râului Doneţk faţă de Severodoneţk.

Forţele ucrainene au fost nevoite să se retragă zilele trecute din Severodoneţk, după săptămâni de lupte grele de rezistenţă.

Ruşii au bombardat cu artileria şi aviaţia atât la Lisiceansk, cât şi la Severodoneţk, lovind uzina chimică Azot, unde sunt blocaţi sute de civili, a afirmat guvernatorul regiunii Lugansk, Serhi Haidai.

Armata ucraineană a anunţat că asupra nord-estului Ucrainei au fost lansate rachete şi din Belarus, stat aliat cu Rusia.

Comandantul armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a scris pe Facebook că a discutat telefonic cu omologul său american, generalul Mark Miley, solicitând arme pentru a ajunge „la egalitate de putere de foc cu inamicul” şi a reuşi astfel să stabilizeze situaţia în regiunea Lugansk, cea mai ameninţată de forţele ruse.

Cel puțin 339 de copii ucraineni au fost ucişi de la începutul războiului în Ucraina, declanşat de Rusia în 24 februarie, transmite Kyiv Independent. Potrivit Procuraturii Generale, 611 copii au fost, de asemenea, răniți până la 25 iunie.

Este de așteptat ca cifrele să fie mai mari, deoarece nu includ victimele din zonele în care ostilitățile sunt în curs de desfășurare și din zonele ocupate de Rusia, a mai transmis procuratura.

De asemenea, Procuratura a înregistrat 19.530 de presupuse crime de război și 9.678 de presupuse crime împotriva securității naționale.

Vitali Bunechko, guvernatorul regiunii Zitomir din nordul țării, a declarat că loviturile asupra unui obiectiv militar au ucis cel puțin un soldat, potrivit Reuters.

„Aproape 30 de rachete au fost lansate asupra unei instalații de infrastructură militară foarte aproape de orașul Zitomir”, a declarat Bunechko, adăugând că aproape 10 rachete au fost interceptate și distruse.

În nordul regiunii Cernihiv, guvernatorul Vyacheslav Chaus a declarat că micul oraș Desna a fost supus unor lovituri „masive” cu rachete sâmbătă dimineața. Nu au existat victime și nu a precizat ce a fost lovit, adăugând doar că au existat „pagube la nivelul infrastructurii”.

Premierul britanic Boris Johnson şi-a exprimat sâmbătă îngrijorarea că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă, informează Agerpres, care preia Reuters.

Consecinţele economice ale războiului creează o presiune asupra Kievului, a arătat prim-ministrul Regatului Unit la summitul din Rwanda al Commonwealthului.

„Prea multe ţări spun că este vorba de un război european care nu este necesar (…) deci presiunea va creşte pentru a-i încuraja, poate pentru a-i forţa pe ucraineni către o pace rea”, a spus Johnson.

El a apreciat că dacă preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, va reuşi să îşi atingă obiectivele din Ucraina, vor fi consecinţe periculoase pentru securitatea internaţională şi va avea loc „un dezastru economic pe termen lung”.

Boris Johnson ar demisiona dacă ar fi nevoit să abandoneze Ucraina

Premierul britanic Boris Johnson a declarat că ar demisiona dacă ar fi nevoit să abandoneze Ucraina pentru că ar deveni prea dificil sau costisitor.

Întrebat de BBC dacă el crede că leadership-ul ține de moralitate și dacă există circumstanțe în care ar demisiona, el a indicat susținerea Ucrainei ca fiind o problemă pentru care ar demisiona, arată The Guardian.

„Bineînțeles că eu cred că este [despre moralitate]. Dacă mi s-ar spune că trebuie să abandonăm cauza ucraineană pentru că devine prea dificilă și costul susținerii acestui popor este prea mare în termeni de inflație, daune economice, aș accepta că am pierdut un argument foarte important și aș pleca. Dar nu văd așa ceva”, a spus acesta.

Centrul ucrainean pentru comunicații strategice și securitate informațională susține că Rusia a pierdut 34.700 de soldați de când a început războiul, notează The Guardian.

De asemenea, forţele ruse au pierdut 1.511 tancuri și 217 avioane, potrivit sursei citate.

O bază militară din Iavoriv, vestul Ucrainei, a fost lovită de ruşi, iar patru persoane au fost rănite în urma atacului, a declarat sâmbătă guvernatorul din Lviv, Maxim Kozitski, într-o postare video, conform The Guardian.

Kozitsky a precizat că șase rachete au fost lansate din Marea Neagră, patru dintre ele lovind baza, iar două fiind interceptate și distruse înainte de a atinge ținta, relatează Reuters.

În martie, un atac asupra bazei de antrenament militar de lângă Iavoriv a ucis 35 de persoane și a rănit cel puțin 130, potrivit oficialilor ucraineni.

Ministerul Apărării din Marea Britanie susține că de la începutul lunii iunie a avut loc o remaniere majoră la nivelul comandamentului suprem al armatei ruse, care a dus la înlăturarea comandantului forțelor aeropurtate (VDV), general-colonelul Andrei Serdiukov, și a comandantului grupului de armate din sud (SGF), generalul Alexandr Dvornikov, transmite The Guardian.

Ministerul Apărării spune că acesta din urmă a fost probabil, la un moment dat, comandantul operațional general al forțelor invadatoare.

Comanda SGF este probabil să fie transferată generalului-colonel Serghei Surovikin, deoarece SGF continuă să îndeplinească un rol central în ofensiva Rusiei în Donbas. Timp de peste treizeci de ani, cariera lui Surovikin a fost marcată de acuzații de corupție și brutalitate, susține Ministerul Apărării.

Primarul din Jitomir, Serghei Sukhomlin, a spus că locuitorii din regiune s-au trezit pe 25 iunie în urma exploziilor cauzate de cele 24 de rachete trase de ruşi în regiune, informează Ukrainska Pravda.

„Instalațiile militare din jurul Jitomirului au fost bombardate. Rachetele au fost lansate din avioane, au venit din Belarus. Un total de 24 de rachete au fost trase asupra unităților și instalațiilor militare din jurul Jitomirului”, a spus acesta.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel participanţilor la Festivalul Glastonbury din Marea Britanie pentru sprijin, îndemnându-i să răspândească adevărul despre invazia Rusiei şi să facă presiuni asupra politicienilor pentru a ajuta la restabilirea păcii, informează News.ro.

„Rusia ne-a furat pacea”, a spus el la Glastonbury. ”Nu vom lăsa războiul Rusiei să ne distrugă. Şi vrem să oprim războiul înainte de a distruge vieţile oamenilor în alte state ale Europei, Africii, Asiei, Americii Latine. Toate sunt ameninţate acum”, a continuat el.

„Glastonbury este cea mai mare concentrare de libertate în aceste zile şi vă rog să împărtăşiţi acest sentiment cu toţi cei a căror libertate este atacată”, a spus Zelensky, în limba engleză.

”Distribuiţi adevărul despre războiul Rusiei. Ajutaţi-i pe ucrainenii care sunt forţaţi să-şi părăsească locuinţele din cauza acestui război. Faceţi presiuni asupra tuturor politicienilor pe care îi cunoaşteţi, pentru a ajuta la reinstaurarea păcii în Ucraina. Timpul este nepreţuit şi fiecare zi se măsoară în vieţi omeneşti”, a adăugat preşedintele ucrainean.

„Cu cât ni se alătură mai mulţi oameni în apărarea libertăţii şi adevărului, cu atât războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia mai repede. Demonstraţi că libertatea învinge întotdeauna!”, a încheiat el.

Potrivit estimărilor preliminare, Ucraina va avea nevoie de 10 ani pentru a-și curăța teritoriile de mine, spune Oleksandr Khorunzhiy, ofițer de presă al Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, citat de Nexta.

Cu patru zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, preşedintele Emmanuel Macron l-a sunat pe Vladimir Putin, pentru o mediere de ultimă oră. „Ca să nu-ţi ascund nimic, am vrut să mă duc să joc hochei pe gheaţă (..) Acum vorbesc cu tine de la sală”, îi răspunde Vladimir Putin lui Emmanuel Macron, care îi propune o întâlnire la vârf cu Joe Biden, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Cele nouă minute de conversaţie, pe cât de inedite, pe atât de fascinante, se află în centrul documentarului „Un preşedinte, Europa şi războiul”, realizat de Guy Lagache, care prezintă culisele diplomatice de la Elysée din ultimele şase luni şi care va fi difuzat pe postul de televiziune France 2.

Duminică dimineaţa, 20 februarie. Camera se opreşte asupra consilierului diplomatic al preşedintelui francez, Emmanuel Bonne, înconjurat de trei colaboratori, în biroul acestuia din Palatul Elysée.

Preşedintele francez, care se deplasase cu câteva zile înainte la Moscova şi Kiev, a început o mediere de ultimă oră pentru a încerca să evite declanşarea unui război. Cei patru membri ai celulei diplomatice din Palatul Elysée urmăresc de la distanţă conversaţia telefonică dintre cei doi preşedinţi.

Emmanuel Macron pare ferm, ofensiv, categoric, chiar dur. Vladimir Putin nu cedează, devine agasat.”Ascultă-mă”, îi spune el. Din spatele câtorva expresii ruseşti de politeţe răzbat ironia şi chiar cinismul.

Preşedintele francez este cel care iniţiază conversaţia, fără ocolişuri:”Aş dori să îmi oferi mai întâi viziunea ta despre situaţie şi dacă se poate destul de direct, aşa cum facem amândoi, să-mi spui care îţi sunt intenţiile”.

„Ce as putea să spun? Vezi şi singur ce se întâmplă”, îi răspunde Vladimir Putin, referindu-se la acordurile de la Minsk care ar trebui să aducă pacea în estul Ucrainei, unde separatiştii pro-ruşi sunt activi după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014. El îl acuză pe Volodimir Zelenski că a spus că vrea să să doteze cu arme nucleare.”Nu, baliverne”, comentează Emmanuel Bonne.

„De fapt, dragul nostru coleg, domnul Zelenski, nu face nimic (pentru a le pune în aplicare). Te minte”, atacă Putin, potrivit traducerii documentarului.

Mai multe informaţii: Ce a vorbit Macron cu Putin cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina: „Ce as putea să spun? Vezi şi singur ce se întâmplă”

Secretarul american de stat american Antony Blinken a declarat că nu are sens ca Rusia să ceară să poată inspecta fiecare navă ucraineană care părăsește porturile Ucrainei, relatează CNN.

„Cu ce drept sau după ce logică insistă Rusia să inspecteze navele suverane ucrainene care părăsesc porturile ucrainene și se îndreaptă spre alte țări? Nu are niciun sens”, a declarat Blinken, în cadrul unei conferințe de presă susținute vineri în Germania.

Blinken se află la Berlin pentru o conferință ministerială privind securitatea alimentară. Șeful diplomației americane a răspuns că Ucraina are nevoie de asigurări că porturile sale vor fi în siguranță în fața unor potențiale nave rusești, atunci când a fost întrebat despre cerințele Rusiei ca Ucraina să curețe pasajele de mine.

„Atunci când Rusia spune că ar putea fi pregătită să lase navele să iasă, acest lucru creează un potențial risc ca navele rusești să intre și să atace direct Odesa. Așadar, ucrainenii trebuie să aibă încredere că, dacă fac ceva care ar permite navelor lor să iasă din port, rușii nu vor profita de acest lucru și nu vor permite navelor rusești să intre și să atace Odesa”, a declarat Blinken.

Secretarul american de stat nu a spus dacă s-a înregistrat vreun progres definitiv în ceea ce privește scoaterea grâului ucrainean din țară, în ciuda atenției acordate de la nivel înalt asupra acestei probleme – atât din partea administrației Biden, cât și a aliaților săi – de mai bine de o lună.

Blinken și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru Națiunile Unite, care a încercat să colaboreze atât cu rușii, cât și cu ucrainenii pentru a găsi o soluție.

„Națiunile Unite, secretarul general, au lucrat foarte insistent pentru a vedea dacă se poate ajunge la un fel de acord care să permită un canal de ieșire din Odesa pentru navele ucrainene, deci alimente și cereale. Susținem foarte mult acest efort”, a declarat șeful diplomației americane.

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat vineri că „Rusia deja a pierdut războiul”, relatează The Kyiv Independent.

„Ucraina se apără cu un curaj și o rezistență extraordinare, iar Rusia a pierdut deja”, a afirmat șeful diplomației americane.

„Obiectivul președintelui Putin, după propriile sale cuvinte, a fost de a elimina Ucraina ca țară independentă și suverană. Acest efort a eșuat”, a subliniat Blinken.

Un parașutist din Mikolaiv a lovit un avion rusesc de atac SU-25 cu un sistem portabil de apărare aeriană (MPADS) „Igla”, a anunțat vineri centrul de presă al Comandamentului Trupelor de Asalt al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„Pe 24 iunie, un avion de atac rusesc SU-25 «Grach» a fost lovit cu succes, pe unul dintre fronturi, de un militar al unității de apărare antiaeriană a Brigăzii 79 de asalt aerian din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei. Avionul blindat al ocupanților a «fost aterizat» pentru totdeauna de către MPADS «Igla»”, a transmis comandamentul, într-o postare pe Facebook.

În raport se precizează că respectivul militar s-a înrolat în armata ucraineană ca voluntar pentru mobilizare, care a primit o pregătire corespunzătoare.

Un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin a avertizat că Londra va fi primul oraș care va fi bombardat în cazul unui nou război mondial, relatează Sky News.

Vorbind la televiziunea rusă Canal 1, Andrei Guruliov, un politician din Duma de Stat (Parlamentul rus), a declarat că Londra, capitala Marii Britanii, va fi lovită prima în cazul în care blocada asupra enclavei rusești Kaliningrad va duce la conflict armat.

„Vom distruge întregul grup de sateliți spațiali ai inamicului în timpul primei operațiuni aeriene”, a spus el.

„Nimănui nu-i va păsa dacă sunt americani sau britanici, îi vom vedea pe toți ca fiind din NATO”, a continuat Guruliov.

„În al doilea rând, vom slăbi întregul sistem de apărare antirachetă, peste tot și 100%”, a mai susținut acesta.

„În al treilea rând, cu siguranță nu vom începe de la Varșovia, Paris sau Berlin. Prima care va fi lovită va fi Londra”, a ținut să precizeze parlamentarul rus.

„Este foarte clar că amenințarea pentru lume vine din partea anglo-saxonilor”, a conchis Guruliov.

Mai multe detalii: „Londra va fi bombardată prima în cel de-al Treilea Război Mondial”. Cine a spus-o

Primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a declarat vineri că săptămâna trecută au reînceput răpirile în masă în Melitopolul ocupat de ruși, situat în regiunea Zaporojie.

„Peste 500 de persoane au fost răpite în ultimele patru luni”, a declarat Fedorov, într-un briefing de presă, potrivit site-ului nv.ua.

Fedorov a precizat că ocupanții ruși răpesc activiști, pastori și oameni de afaceri.

Potrivit acestuia, pastorul local a fost răpit în timpul unei slujbe în piața centrală a orașului, dar a fost eliberat ulterior. Edilul a precizat că antreprenorii sunt reținut și ținuți captivi de către ruși, iar un copil de 16 ani se află în captivitate de mai bine de două luni.

„Astfel, ei doresc să intimideze, să afle mai multe informații și, cel mai important, să obțină sprijin din partea Melitopolului. Dar nu reușesc acest lucru”, a subliniat Fedorov.

Un soldat rus va fi judecat sub acuzația că a torturat 9 ostatici în orașul Irpin din regiunea Kiev, anunță agenția Ukrinform, preluată de The Kyiv Independent.

Suspectul, împreună cu alți militari ruși, au luat nouă bărbați ostatici în orașul Irpin, în luna martie, susține Parchetul General al Ucrainei, într-o postare pe Facebook

Prizonierii au fost bătuți cu armele și au fost privați de mâncare și apă, au precizat procurorii. De asemenea, au fost amenințați că vor fi omorâți, în timp ce rușii imitau execuția.

În noaptea de joi spre vineri, armata rusă a atacat orașul Kostiantynivka din regiunea Donețk, lovind o stație de pompieri. Ca urmare, patru lucrători ai serviciilor de salvare au fost răniți, iar o persoană a murit, informează Ukrainska Pravda, citând Serviciul de Urgență din Ucraina, administrația regională și poliția din Donețk.

„Orcii [soldații ruși, n.r.] cred că sunt mai presus de toate legile și convențiile. Mai ales Convenția de la Geneva, care îi protejează pe pompieri în timpul războiului. În această seară, Rusia a tras din nou asupra orașului Kostiantynivka din regiunea Donețk – mai exact, asupra clădirii departamentului de pompieri și salvare”, au transmis autoritățile ucrainene.

Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina, patru salvatori au fost răniți.

Ulterior, administrația de stat din regiunea Donețk a anunțat că o persoană a murit în urma atacului asupra orașului Kostiantynivka.

În plus, 22 de case și 14 facilități sociale au fost avariate.

Poliția din Donețk a anunțat că o femeie a fost salvată de sub dărâmături.

Statul Major General al Ucrainei a anunțat vineri că, în regiunea Herson, trupele ruse au fost respinse de către forțele ucrainene, informează The Kyiv Independent.

Potrivit celui mai recent raport al Statului Major General cu privire la situația de pe front, armata ucraineană a forțat trupele ruse să se retragă de pe pozițiile lor defensive din regiunea Herson.

De asemenea, Ucraina a respins asalturile armatei ruse în direcția orașelor Sloviansk și Severodonețk, în Donbas. Cu toate acestea, trupele ruse au cucerit satul Mykolaivka din regiunea Donețk.

Atacurile rusești din regiunea Mikolaiv au provocat rănirea a 17 persoane în ultimele 24 de ore, informează The Kyiv Independent.

Hanna Zamazieieieva, șefa Consiliului regiunii Mikolaiv, a anunțat, pe contul său de Telegram, că mai multe așezări din regiune au fost atacate joi, 23 iunie.

Atacurile au avariat clădiri rezidențiale și alte infrastructuri, a precizat ea. Zamazieieieva a adăugat că 266 de civili răniți sunt în prezent tratați în spitalele din regiune.

Serviciul de informații al Ministerului ucrainean al Apărării susține că Rusia intenționează să atace clădiri rezidențiale din orașul belarus Mozyr pentru a atrage această țară în războiul împotriva Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.

Trupele ruse, deghizate în civili, au ajuns deja în orașul Mozyr, a precizat serviciul de informații.

Până la șapte batalioane belaruse erau concentrate în apropierea graniței cu Ucraina, la 21 iunie. În total, armata belarusă are aproximativ 60.000 de soldați.

Trupele ucrainene care se retrag din Severodonețk „se pun într-o poziție în care se pot apăra mai bine”, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.

„Trupele armate ucrainene efectuează o retragere profesionistă, tactică, pentru a-și consolida forțele în poziții pe care să se poată apăra mai bine”, a declarat oficialul, într-o convorbire cu reporterii.

Oficialul a mai spus că forțele ruse continuă „să câștige centimetru cu centimetru din teritoriu” în Donbas și a caracterizat avansul rușilor înregistrat la Severodonețk ca fiind „un câștig foarte mic, progresiv”.

Cu toate acestea, oficialul a precizat că nu dorește să minimalizeze procentul „semnificativ” de teritoriu pe care Rusia îl controlează în Ucraina sau pierderile de vieți ucrainene.

Ultimele forțe ucrainene care luptă în orașul Severodonețk, puternic disputat în estul țării, au primit ordin să se retragă pentru a evita să fie încercuite, în timp ce cresc temerile că și orașul vecin Lisichansk ar putea cădea în mâinile armatei ruse în câteva zile, scrie The Guardian.

Probabila pierdere a orașului Severodonețk este cea mai recentă înfrângere pe câmpul de luptă pentru Kiev, după înfrângerea din orașul-port Mariupol. Potrivit unor estimări, aproximativ 12.000 de civili au rămas în Severodonețk, din populația de 160.000 de locuitori pe care orașul o avea înainte de război.

Toate cele trei poduri care oferă rute de scăpare spre vest, peste râul Siverskyi Doneț, către orașul-soră Lisichansk au fost distruse în timpul luptelor, iar primarul Oleksandr Striuk spune că situația umanitară este critică.

Guvernatorul din Luhansk, Serhiy Haidai, a declarat vineri: „Situația din acest moment este de așa natură încât nu are sens să rămânem pe aceste poziții distruse doar de dragul de a fi acolo”. El a declarat că forțele ucrainene au „primit ordinul de a se retrage pe noi poziții și de a continua lupta acolo”, dar nu a dat mai multe detalii.

Rușii înaintează, de asemenea, spre Lisichansk dinspre Zolote și Toshkivka, iar unitățile de recunoaștere rusești au efectuat incursiuni pe marginile orașului, dar au fost alungate de apărătorii acestuia, a adăugat guvernatorul regional.

Haidai a declarat că Severodonețk a fost „aproape transformat în dărâmături” din cauza bombardamentelor continue. „Toată infrastructura critică a fost distrusă. Nouăzeci la sută din oraș este avariat, 80% [din] case vor trebui demolate”, a precizat guvernatorul Luhanskului.