LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 123 | Kievul, atacat din nou. Un bloc de locuințe, lovit de rachete. Ce susține Rusia că s-a întâmplat

Mykola Lukașuk, șeful consiliului regional din Dnipropetrovsk, susține că trei persoane au fost rănite duminică, în urma unor bombardamente rusești care au lovit orașul Zelenodolsk, aflat pe teritoriul Federației Ruse, scrie The Kyiv Independent..

În orașul situat la 37 de kilometri sud de orașul ucrainean Kryvyi Rih, un centru de sport pentru copii și un oficiu poștal au fost, de asemenea, avariate de bombardamentele care au durat toată ziua, a mai afirmat Lukașuk, într-un mesaj publicat pe canalul său de Telegram.

Franța a devenit cea mai recentă țară care își reconsideră opțiunile din domeniul energiei din cauza războiului din Ucraina, scrie Al Jazeera.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

Ministerul pentru Tranziție Energetică a anunțat că ia în considerare redeschiderea stației de la Saint-Avold, din estul Franței, în această iarnă, „având în vedere situația din Ucraina” și efectul pe care aceasta îl are asupra piețelor energiei.

„Păstrăm deschisă posibilitatea de a putea repune în funcțiune stația Saint-Avold pentru câteva ore în plus, în cazul în care vom avea nevoie de ea în iarna care urmează”, scrie într-un comunicat al ministerului, care confirmă o informație difuzată de postul de radio RTL.

Chiar și prin redeschiderea acestei centrale, Franța va produce în continuare mai puțin de un procent din energia electrică bazându-se pe cărbune, iar cărbunii din Rusia nu vor fi folosiți, precizează ministerul.

Într-un discurs video adresat duminică belarușilor, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe aceștia să fie solidari cu Ucraina, scrie The Guardian.

„Conducerea de stat a Rusiei vrea să vă atragă în războiul ruso-ucrainean pentru că nu-i pasă de viețile voastre. Dar voi nu sunteți sclavi și vă puteți decide singuri destinul”, a declarat Zelenski.

Recomandări

Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul desecretizat | Document

President #Zelensky addressed Belarussians: #Russian leadership wants to drag you into #UkraineRussiaWar, because it doesnt care about your lives. But you arent slaves, and can decide your destiny yourself!#StandWithUkraine #ArmUkraineNow pic.twitter.com/ZEeQOkYoqC

— olexander scherba🇺🇦 (@olex_scherba) June 26, 2022

Discursul liderului de la Kiev vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari că Minskul, un aliat al Moscovei, ar putea invada Ucraina, alăturându-se astfel trupelor ruse.

Sâmbătă, președintele rus Vladimir Putin l-a primit pe omologul său belarus Alexander Lukașenko și i-a promis că Moscova va livra Minskului în următoarele luni rachete Iskander-M, capabile să transporte focoase nucleare.

Putin s-a referit de mai multe ori la utilizarea armelor nucleare de când a început războiul, Occidentul văzând în aceste declarații un avertisment de a nu interveni în conflict.

Lukașenko a declarat luna trecută că țara sa a cumpărat din Rusia rachete cu capacitate nucleară Iskander și sisteme antiaeriene antirachetă S-400.

Primarul orașului Enerhodar, Dmytro Orlov, susține că forțele ruse de ocupație cer o răscumpărare de 1.700 de dolari pentru eliberarea persoanelor pe care le țin ostatice, relatează The Kyiv Independent.

În prezent, sute de ucraineni sunt ținuți prizonieri, inclusiv membri ai personalului de la centrala nucleară din Zaporojie, iar unii au fost bătuți sau electrocutați, a afirmat duminică Orlov, într-o postare pe canalul său de Telegram.

Potrivit unui proiect de declarație consultat de Bloomberg în timpul summitului G7 din Bavaria, liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Statelor Unite și Marii Britanii urmează să anunțe că „vor continua să ofere sprijin financiar, umanitar, militar și diplomatic și vor fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”.

Formularea este importantă deoarece membrii alianței sunt îngrijorați de faptul că războiul se prelungește, iar unii dintre ei, inclusiv Germania și Franța, au dat de înțeles că ar putea fi mai deschiși la ideea unei soluții negociate de încetare a focului.

Mai multe detalii: Bloomberg: Liderii G7 se vor angaja să sprijine Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”

Statul Major General al Ucrainei a anunțat că armata ucraineană a provocat pierderi grele truplelor ruse în apropierea orașului Bahmut din regiunea Donețk, scrie The Kyiv Independent.

Forțele ruse s-au retras după un asalt eșuat în apropierea satului Pavlivka, a precizat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în actualizarea de duminică privind situația de pe front.

De asemenea, trupele ruse încearcă să blocheze, dinspre sud, orașul Lisichansk cu ajutorul artileriei grele, mai scrie în raportul dat publicității de conducerea armatei ucrainene.

Ucraina a achiziționat 2.900 de sisteme de rachete antitanc de la o companie germană, anunță The Kyiv Independent.

Ziarul german Welt am Sonntag, a relatat duminică, citând surse ucrainene anonime, că Ucraina a primit, în două loturi, sistemele RGW 90 Matador pe care le-a cumpărat de la compania germană din domeniul apărării Dynamit Nobel.

Sistemele RGW 90 Matador au o rază de acțiune efectivă de până la 500 de metri.

Bombardamentele de artilerie desfășurate duminică de trupele ruse asupra regiunii Harkov au ucis două persoane și a rănit o alta, informează The Kyiv Independent.

Cele două victime – ambele femei – au murit în localitatea Kluhyno-Bashkyrivka, potrivit lui Viktor Zabashta, șeful Centrului medical de urgență din Harkov.

Acesta a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că un bărbat a fost rănit.

Misiunea ONU pentru drepturile omului din Ucraina a anunțat duminică faptul că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, a primit „sute de plângeri cu acuzații de tortură și rele tratamente, inclusiv violență sexuală legată de conflict”, informează The Guardian.

„Oamenii au fost ținuți legați la ochi și încătușați timp de mai multe zile, au fost bătuți, au fost supuși unor simulări de execuții, au fost puși în cutii metalice închise, au fost forțați să cânte sau să strige sloganuri de glorificare, nu au primit mâncare sau apă (sau au primit prea puțină) și au fost ținuți în camere supraaglomerate, fără instalații sanitare”, a precizat misiunea ONU din Ucraina de monitorizare a drepturilor omului, într-un comunicat.

„Am documentat, de asemenea, cazuri în care oamenii au fost torturați până la moarte”, a adăugat misiunea ONU.

Secretarul american de stat Antony Blinken consideră că preşedintele rus Vladimir Putin a eşuat în ceea ce priveşte obiectivul său strategic în Ucraina, în pofida progreselor recente ale armatei ruse în regiunea Donbas, din estul ţării, scrie Agerpres citând agenția spaniolă EFE.

„Să nu confundăm tactica cu strategia. Putin a eşuat deja în obiectivul său strategic, care a fost să pună capăt suveranităţii şi independenţei Ucrainei, să o şteargă de pe hartă şi să o subjuge Rusiei”, a declarat duminică șeful diplomației americane, într-un interviu acordat postului CNN.

Aici, Putin a eşuat deja, pentru că o Ucraină suverană şi independentă va exista mai mult decât Putin, iar NATO a devenit mai puternică, a susținut Blinken.

Secretarul american de stat a recunoscut, însă, că din punct de vedere tactic, forţele ucrainene se retrag în faţa avansului Rusiei în estul ţării, dar a reiterat că „cu adevărat important” este eşecul strategiei lui Putin.

Miliţiile autoproclamatei Republici populare Luhansk au anunţat sâmbătă că, împreună cu trupele ruse, au intrat în Lisichansk, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene în această regiune din estul Ucrainei, unde deja au loc lupte în interiorul oraşului.

Lisichansk este situat în nord-vestul regiunii Luhansk, separat doar de râul Severodoneţ de oraşul său geamăn Severodoneţk, scena unor lupte aprige în ultimele săptămâni şi care a picat complet sâmbătă în mâinile trupelor ruse și separatiste.

Agenția France Presse a publicat un material video cu reacția și intervenția promptă de duminică dimineață a pompierilor ucraineni după ce o rachetă rusească a lovit complexul rezidențial din centrul Kievului, atac în urma căruia o persoană și-a pierdut viața, iar alte șase au fost rănite.

VIDEO: Ukrainian firefighters respond to an early-morning missile strike by Russia on a residential complex in central Kyiv pic.twitter.com/HpoNXzwURD

— AFP News Agency (@AFP) June 26, 2022

Parlamentul ucrainean a acuzat duminică Rusia că a furat peste 500.000 de tone de cereale din două regiuni ocupate, informează Sky News.

Verhovna Rada (Legislativul Ucrainei) susține că cerealele au fost sustrase din importantul oraș-port Herson, de la Marea Neagră, și din regiunea Zaporojie, din sud-estul țării.

„Armata rusă, «a doua» din lume, s-a dovedit a fi una a orcilor (termen peiorativ folosit pentru a-i descrie pe soldații ruși, n.r.), mincinoșilor, jefuitorilor, violatorilor și hoților”, a scris parlamentul ucrainean, într-un mesaj publicat pe Twitter.

🛑🌾 russia stole more than 500.000 tons of Ukrainian grain from the temporarily occupied #Kherson and #Zaporizhzhia regions.

The 🇷🇺 „second” army of the world turned out to be orcs, liars, looters, rapists and thieves.#StopPutinNOW #StopRussia#WarCrimes pic.twitter.com/Z8ScDnDRVp

— Verkhovna Rada of Ukraine – Ukrainian Parliament (@ua_parliament) June 26, 2022

Sky News amintește că a documentat călătoria unei nave rusești și consideră că aceasta este probabil implicată într-un furt de cereale ucrainene, în valoare de mai multe milioane de lire sterline.

Salvatorii ucraineni au găsit cadavrul unui bărbat în dărâmăturile clădirii de apartamente din Kiev, în urma atacului cu rachete desfășurat de ruși duminică dimineață asupra capitalei Ucrainei, relatează Al Jazeera.

Biroul procurorului general al Ucrainei a precizat că informațiile preliminare indică faptul că o persoană a fost ucisă și patru rănite.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că șase persoane rănite au fost spitalizate, iar o fetiță de 7 ani a fost scoasă în viață din dărâmături.

Loviturile aeriene de duminică reprezintă primul atac desfășurat în ultimele săptămâni de ruși asupra capitalei Ucrainei.

Canada a desfășurat duminică două nave de război în Marea Baltică și Atlanticul de Nord, care s-au alăturat altor două fregate aflate deja în regiune, în încercarea de a întări flancul estic al NATO ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, scrie The Guardian.

Navele canadiene Her Majesty’s Canadian Ships (HMCS) Kingston și Summerside vor fi desfășurate timp de patru luni ca parte a „măsurilor de descurajare în Europa Centrală și de Est” lansate în 2014, după ce Moscova a anexat Peninsula Crimeea, a precizat marina canadiană într-un comunicat.

Până în octombrie, navele vor participa la exerciții navale de dragare a minelor și vor menține un „nivel ridicat de pregătire”, ceea ce le va permite „să răspundă rapid și eficient în sprijinul oricăror operațiuni NATO”, a adăugat marina canadiană.

Navele HMCS Halifax și Montreal urmează să se întoarcă acasă în luna iulie din așa-numita Operațiune „Reassurance” – care în prezent reprezintă cea mai mare desfășurare de forțe a Canadei în străinătate.

Misiunea include, de asemenea, prezența a aproximativ 700 de soldați canadieni în Letonia, cu capacități de artilerie și de război electronic, precum și a mai multor avioane militare.

Peste 4.000 de clădiri rezidențiale și aproape 100 de instituții medicale au fost distruse în orașul Harkov din nord-estul Ucrainei, în timpul războiului, potrivit unui oficial local, scrie Sky News.

More than 4,500 buildings have been destroyed in the #Kharkiv region since the beginning of the war.

The photo shows the destroyed sports complex of the Kharkiv Polytechnic University. pic.twitter.com/HASDivSidK

— NEXTA (@nexta_tv) June 26, 2022

Regiunea a fost supusă în ultimele zile unui bombardament intens din partea trupelor ruse și a fost atacată inclusiv aseară.

Șeful administrației regionale, Oleg Sinegubov, a postat duminică imagini cu o bază sportivă distrusă.

„Înainte de război, mai mult de o mie de copii și studenți se antrenau aici în fiecare zi”, a scris el, pe aplicația de mesagerie Telegram.

„Nu a trecut o zi fără atacuri din partea ocupanților asupra regiunii Harkov. Așa că nu ne putem permite să ne relaxăm, fiecare ignorare a anxietății poate costa o viață”, a precizat Oleg Sinegubov.

De asemenea, el i-a îndemnat pe locuitori să „stea în adăposturi cât mai mult posibil” și să evite să iasă pe străzi.

Vladimir Putin va vizita săptămâna aceasta două mici state ex-sovietice din Asia Centrală, în ceea ce va fi prima călătorie publică a liderului rus în străinătate de când a ordonat invadarea Ucrainei, relatează Al Jazeera

Pavel Zarubin, corespondentul la Kremlin al postului de televiziune de stat Rossiya 1, a anunțat că Putin va vizita Tadjikistanul și Turkmenistanul, iar apoi se va întâlni cu președintele indonezian Joko Widodo, pentru discuții, la Moscova.

Mai multe detalii: Prima călătorie în străinătate pentru Vladimir Putin de la declanșarea războiului din Ucraina. Unde se duce liderul de la Kremlin

Forțele ucrainene au atacat o platformă de foraj din Marea Neagră deținută de o companie de petrol și gaze din Crimeea, a anunțat duminică agenția rusă de stat TASS, care citează oficiali locali, acesta fiind al doilea astfel de atac în decurs de o săptămână, relatează Al Jazeera.

Platforma este operată de compania Chernomorneftegaz, pe care oficialii locali susținuți de Moscova au confiscat-o de la operatorul național de gaze naturale al Ucrainei, Naftogaz, ca parte a anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014.

„Este un bombardament al forțelor armate ale Ucrainei, nu există victime”, a declarat un membru al serviciilor de urgență din Crimeea, citat de TASS. Acesta nu a oferit alte detalii.

Luni, oficialii din Crimeea au declarat că trei persoane au fost rănite și șapte au dispărut în urma unui atac ucrainean care a dus la suspendarea lucrărilor pe trei platforme. Chernomorneftegaz se află sub incidența unor sancțiuni din partea SUA și a Uniunii Europene, notează The Guardian.

În cursul nopții de sâmbătă, rachetele rusești au lovit o zonă rezidențială din orașul Harkov, situat în nord-estul Ucrainei. Atacul a provocat pagube mai multor proprietăți rezidențiale și unui spital, anunțase poliția locală, potrivit Sky News.

Duminică, șeful departamentului de poliție din Harkov, Volodimir Tymoșko, a anunțat că două persoane, care au fost rănite în urma atacului, au fost spitalizate.

Volodimir Tymoșko a adăugat că rachetele au fost lansate din regiunea Belgorod din Rusia.

Doi localnici prinși sub dărâmături au fost salvați de serviciile de urgență.

Una dintre cele două persoane salvate, pe nume Olya, a spus că salvatorii au venit repede și „au început să ne tragă imediat, dar a durat cam o oră, eram prinși destul de adânc”. „Era foarte mult lemn deasupra noastră, grinzi, pereți despărțitori”, a spus ea.

La spitalul local, personalul îndepărta duminică resturile după ce un obuz a căzut în laboratorul de radiologie.

Oleksandr Kotylo, șeful secției de chirurgie a spitalului, a declarat că a fost a patra lovitură care a lovit în apropiere, dar prima care a lovit efectiv spitalul.

În urma atacului, nu au fost raportate decese.

Separatiștii proruși au anunțat duminică faptul că au evacuat încă 250 de persoane din adăposturile antiaeriene ale uzinei chimice Azot din Severodonețk, după ce trupele ucrainene au renunțat la oraș, relatează Al Jazeera și Reuters.

Aproximativ 250 de civili, inclusiv copii, au fost scoși sâmbătă din uzină, a afirmat pe Telegram reprezentantul separatiștilor din Luhansk la Moscova, Rodion Miroschnikon, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti.

Cu toate acestea, nu este clar unde au fost duși civilii evacuați.

Zona industrială din jurul uzinei Azot a fost ultima parte din Severodonețk deținută de forțele ucrainene.

Agenția de știri rusă TASS l-a citat pe același oficial, care a precizat că forțele ruse și ale separatiștilor avansează acum spre orașul Lisichansk, aflat peste râu de Severodonețk.

Lisichansk este acum ultimul oraș important din regiunea Luhansk aflat sub controlul forțelor ucrainene.

Viceprimarul Kievului, Mykola Povoroznyk, a oferit detalii despre victimele atacului efectuat de ruși asupra blocului de locuințe cu nouă etaje din oraș. El a confirmat că o persoană a fost ucisă și cel puțin șase au fost rănite și a precizat că racheta a lovit aproape de locul unui atac similar, care a avut loc la sfârșitul lunii aprilie, scrie The Guardian.

La aproximativ 400 de metri distanță, un fotograf Reuters a văzut un crater mare și proaspăt lângă locul de joacă al unei grădinițe private, care avea geamurile cladării sparte. Unele garaje de depozitare private din zonă au fost complet distruse. (Mai multe detalii: Bomba căzută pe terenul de joacă al unei grădinițe din Kiev a produs un crater uriaș)

Duminică s-au auzit explozii în alte părți ale Kievului, dar acestea erau sunetul apărării antiaeriene care distrugea alte rachete care se apropiau, a declarat viceprimarul Povoroznyk, la televiziunea națională.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Moscovei, care neagă că ar fi vizat civili.

Un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene a declarat că între patru și șase rachete cu rază lungă de acțiune au fost lansate duminică de la bombardiere rusești aflate la peste o mie de kilometri distanță, în regiunea Astrahan din sudul Rusiei, care dă spre Marea Caspică.

Rusia neagă că rachetele sale au lovit blocul de locuințe din Kiev, susținând că a atacat de fapt o fabrică de producție de rachete, iar clădirea rezidențială a fost avariată chiar de un proiectil ucrainean.

Ministerul rus al Apărărăii a anunțat, într-un comunicat, că atacul a vizat fabrica Artyom și că a fost aceasta a fost lovită „cu precizie”.

„Informațiile că forțele ruse au atacat ținte civile în Kiev sunt false”, a insistat Miniserul rus al Apărării, susținând că blocul a fost avariat de o rachetă de apărare aeriană ucraineană.

Ucraina a furnizat duminică cea mai recentă actualizare a numărului de pierderi suferite de Rusia de la începutul războiului, relatează Sky News.

Kievul susține că 34.850 de soldați ruși au fost uciși și 3.659 de vehicule blindate pentru transportul trupelor au fost distruse.

Alte echipamente militare rusești pe care trupele ucrainene susțin că le-au distrus includ 184 de elicoptere, 1.532 de tancuri și 217 avioane.

1️⃣2️⃣3️⃣ days of full-scale #Russias war on #Ukraine.

Information on #Russian invasion.
Losses of the Russian armed forces in Ukraine, June 26. pic.twitter.com/DWkGjhTfMK

— MFA of Ukraine 🇺🇦 (@MFA_Ukraine) June 26, 2022

Sky News notează că nu a putut verifica independent aceste cifre.

Imagini video publicate de Ministerul ucrainean de Externe arată bucăți de metal și lemn împrăștiate pe jos după ce rachetele rusești au lovit în această dimineață incinta unei grădinițe din centrul Kievului, relatează Sky News.

Kindergarten in #Kyiv after #Russian shelling.

Stop #RussianWarCrimes#ArmUkraineNow

🎥@SESU_UA pic.twitter.com/81OD5FKdEp

— MFA of Ukraine 🇺🇦 (@MFA_Ukraine) June 26, 2022

Un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene a declarat că între patru și șase rachete cu rază lungă de acțiune au fost lansate de către bombardierele rusești, din regiunea Astrahan din sudul Rusiei, care dă spre Marea Caspică.

Ultimul atac major asupra Kievului a avut loc pe 5 iunie, când a fost lovit un atelier de reparație a vagoanelor de cale ferată aflat la periferia orașului.

Mii de protestatari anti-război au ieșit pe străzile din Madrid duminică, înainte de summitul NATO de la sfârșitul acestei săptămâni, scrie The Guardian

„Tancuri da, dar de bere cu tapas”, au cântat demonstranții, care au afirmat că o creștere a cheltuielilor pentru apărare în Europa, cerută de NATO, reprezintă o amenințare la adresa păcii.

„M-am săturat (de) această afacere cu arme și de uciderea oamenilor. Soluția pe care ei o propun înseamnă mai multe arme și războaie, iar noi plătim întotdeauna pentru asta. Așa că, fără NATO, fără baze, lăsați-i pe americani să plece și lăsați-ne în pace fără războaie și arme”, a declarat Concha Hoyos, un pensionar din Madrid, pentru Reuters.

Un alt protestatar, Jaled, în vârstă de 29 de ani, a declarat că NATO nu este soluția la războiul din Ucraina.

Organizatorii au susținut că 5.000 de persoane s-au alăturat marșului, dar autoritățile din Madrid au estimat că numărul acestora a fost de 2.200.

Pe fondul unor măsuri de securitate stricte, liderii țărilor membre se vor întâlni la Madrid pe 29 și 30 iunie, în contextul în care ce organizația internațională se confruntă cu provocarea fără precedent reprezentată de invazia rusă în Ucraina.

Se așteaptă ca NATO să ia în considerare cererile de aderare ale Finlandei și Suediei, la care se Turcia, membră a alianței, se opune.

Statele nordice și-au depus candidatura în urma invaziei ruse din Ucraina.

Liderii celor mai mari șapte economii ale lumii au făcut glume pe seama a fotografiei mai vechi în care președintele rus Vladimir Putin apare la bustul gol pe un cal. Cel care a dat startul șirului de glume a fost premierul britanic Boris Johnson care și-a întrebat colegii dacă ar trebui sau nu să-și dea sacourile jos, relatează hotnews.ro.

”Cu sacou? Sau fără sacou? Să ne dăm jos hainele?”, i-a întrebat Johnson pe ceilalți lideri din G7 în timpul unui prânz de lucru.

”Să așteptăm să facem fotografia”, a sugerat prim-ministrul canadian Justin Trudeau, în momentul în care se pregătea poza oficială cu liderii celor șapte state.

Ulterior, cu sacourile pe ei, după ce și-au scos cravatele, cei șapte lideri au făcut tradiționala „fotografie de familie”.

World leaders at the G7 summit in Germany have gathered for the ‘family photo’.

The meeting is set to be dominated by the war in Ukraine and sanctions on Russia.https://t.co/ms5xcMX5g6

📺 Sky 501, Virgin 602, Freeview 233 and YouTube pic.twitter.com/FY9ymQEjH2

— Sky News (@SkyNews) June 26, 2022

Mai multe detalii: Vladimir Putin, ținta glumelor la începutul summitului G7. De ce s-au amuzat liderii mondiali

Boris Johnson a declarat că ar fi „onorat” să îl primească pe Volodimir Zelenski, într-o vizită de stat, dacă președintele ucrainean s-ar simți capabil să iasă din țara sa devastată de război, relatează The Associated Press, potrivit The Guardian.

Premierul britanic a subliniat că cel mai important lucru acum pentru Ucraina este ca liderii occidentali prezenți la summitul G7 din Germania să rămână uniți în sprijinul președintelui Zelenski.

„Cred că Volodimir Zelenski a făcut o treabă absolut uimitoare în a-și conduce țara și în a conduce opinia mondială într-o perioadă îngrozitoare”, a declarat Johnson pentru ITV News, la summitul din Bavaria.

Întrebat dacă dorește să îl invite pe liderul ucrainean într-o vizită oficială, Johnson a răspuns: „Dacă va fi vreodată liber să plece și dacă va avea sens pentru el să iasă din Ucraina, atunci, evident, Regatul Unit ar fi onorat să îl primească. Dar cel mai important lucru este ca noi să continuăm să fim uniți aici, la G7. Și suntem”.

The Sunday Times a relatat că miniștrii guvernului britanic au luat în considerare posibilitatea de a-l invita pe Zelenski într-o vizită de stat, inclusiv să se întâlnească cu Regina Elisabeta a II-a.

Loviturile de duminică dimineață ale Rusiei asupra Kievului au ucis o persoană și au rănit alte șase, inclusiv o fetiță de șapte ani, a anunțat primarul capitalei ucrainene, Vitali Klitschko, care a actualizat bilanțul atacului, informează The Moscow Times.

„A fost găsit un cadavru. Șase locuitori au fost răniți. Patru dintre ei au fost spitalizați, inclusiv o fetiță de șapte ani”, a declarat Vitaly Klitschko.

Bilanțul inițial arăta că două persoane au fost rănite în atacurile de duminică dimineață – primele lovituri ale Rusiei asupra capitalei ucrainene în aproape trei săptămâni.

Anton Gerașenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne, a anunțat că o rusoaică se numără printre persoanele rănite în urma atacurilor cu rachete asupra Kievului din această dimineață, informează Sky News.

Gerașenko a scris pe Twitter că a vizitat locul unde a lovit o rachetă rusească și a descris scenele ca fiind „oribile”.

El a adăugat: „Femeia pe care salvatorii o scot din dărâmături este un cetățean rus. Ea se află acum în spital. Rușii trag în ruși”.

I am on the site where the Russian rocket hit since early morning.
It is horrible.
The woman that rescuers got out of the debris is a Russian citizen. She is in the hospital now.
Russians shoot Russians.#Kyiv #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/WU6vk4eCHu

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) June 26, 2022

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că loviturile cu rachete de duminică ale Rusiei asupra orașului au distrus peste 220 de apartamente, scrie The Guardian.

Edilul a mai spus că momentul atacului pare să fie „simbolic”.

VIDEO: A Russian missile strike that hit Kyiv is an act of „symbolic aggression” in the days leading up to a NATO summit, says the city’s mayor Vitali Klitschko pic.twitter.com/A1M3eZ47dr

— AFP News Agency (@AFP) June 26, 2022

Generalul Alexandr Dvornikov, 60 de ani, a fost eliberat din funcție, a informat ministerul britanic al apărării, într-o postare pe Twitter, difuzată de ziarul elvețian Blick. Anunțul Londrei vine după ce agenția rusă RBC a relatat că Serghei Surovikin, comandantul șef al Forțelor Aerospațiale ale Federației Ruse, a preluat conducerea „operațiunii militare speciale” din Ucraina. Informațiile nu au fost confirmate pe cale oficială.

De la începutul lunii iunie, înaltul comandament rus a îndepărtat mai mulți generali din poziții operaționale-cheie în războiul din Ucraina. Alexandr Dvornikov, 60 de ani, este cel mai important oficial înlăturat de Kremlin.

Într-o declarație preluată de publicația Odessa Journal, ziaristul Hristo Grozev, de la platforma de investigații Bellingcat, a spus, printre altele, că retragerea lui Dvornikov s-a datorat consumului excesiv de alcool și faptului că subordonații săi nu mai aveau încredere în el din cauza lipsei de profesionalism.

Mai multe detalii: Motivul pentru care comandantul trupelor ruse din Ucraina a fost eliberat din funcție

Federația Rusă continuă să caute modalități de a rezolva problema mobilizării pentru războiul declanșat în Ucraina.

Potrivit publicației Kommersant, Andrei Kartapolov, președintele Comitetului pentru Apărare din Duma de Stat, a propus să se permită acceptarea în serviciu a tuturor celor care au terminat liceul.

Legea aflată în vigoare prevede că absolvenții care au împlinit 18 ani pot semna un contract după trei luni de serviciu militar.

Mai multe detalii: Duma de Stat din Rusia propune ca armata să poată angaja recruți direct de pe băncile școlii

Rachete rusești au lovit duminică în apropierea orașului ucrainean Cerkasî, din centrul țării, ucigând o persoană și lovind un pod care ajută la conectarea regiunilor vestice cu zonele de luptă din est, au anunțat oficialii ucraineni, potrivit Reuters.

Regiunea Cerkasî a fost în mare parte neatinsă de bombardamente de când a început războiul, în februarie, dar Rusia a intensificat atacurile cu rachete pe teritoriul Ucrainei în acest weekend.

„Astăzi, inamicul a lansat atacuri cu rachete asupra regiunii Cherkasî. Au fost două lovituri în apropierea centrului regional. Un mort și cinci răniți. Infrastructură avariată”, a scris guvernatorul regional Ihor Taburets, pe aplicația de mesagerie Telegram.

El nu a oferit mai multe detalii, dar un consilier prezidențial ucrainean a declarat pentru Reuters că una dintre rachete a vizat un pod peste râul Dnipro.

„Ei (rușii) încearcă să limiteze transferul rezervelor noastre și al armelor occidentale către est”, a precizat consilierul Oleksiy Arestovici, într-un mesaj.

„Înseamnă că aceste tipuri de transferuri merg bine și le provoacă probleme majore”, a adăugat Arestovici. El nu a precizat cât de avariat a fost podul peste râul Dnipro. Reuters notează că nu a putut confirma în mod independent informațiile oferite de oficialii ucraineni.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat că atacurile Rusiei asupra unor clădiri rezidențiale din Kiev arată importanța unității internaționale în susținerea Ucrainei, relatează The Associated Press, potrivit The Guardian.

Vorbind după ce a găzduit prima sesiune a summitului G7, Scholz a subliniat unitatea țărilor membre ale G7 în ceea ce privește Ucraina.

„Putem spune cu siguranță că Putin nu a ținut cont de acest lucru și încă îi dă bătăi de cap – marele sprijin internațional pentru Ucraina, dar, bineînțeles, și curajul și îndrăzneala ucrainenilor de a-și apăra propria țară. Faptul că Putin duce un război brutal, pe care l-am văzut din nou acum, cu atacuri cu rachete asupra caselor din Kiev, arată că este corect să fim uniți și să-i sprijinim pe ucraineni pentru a-și apăra țara, democrația și libertatea de autodeterminare”, a declarat duminică Olaf Scholz.

Cancelarul german a precizat că el și președintele SUA, Joe Biden, sunt de aceeași părere cu privire la ceea ce trebuie făcut.

Scholz, care s-a confruntat cu critici atât în țară, cât și în străinătate, pentru presupusa reticență în ceea ce privește trimiterea de armament greu Ucrainei, a declarat că „Germania și SUA vor acționa întotdeauna împreună atunci când este vorba de chestiuni legate de securitatea Ucrainei”.

Ministerul Apărării rus a anunţat, duminică, că a folosit arme de înaltă precizie pentru a lovi centre de antrenament ale armatei ucrainene în trei regiuni, Cernihiv, Jîtomîr şi Liov, din Ucraina, au informat agenţiile de presă ruse, citate de Reuters şi France Presse, potrivit Agerpres.

Ministerul a precizat că a lovit trei centre de antrenament militar în nordul şi vestul Ucrainei, inclusiv unul situat în apropiere de graniţa cu Polonia, cu câteva zile înaintea unui summit al NATO din care face parte Varşovia.

Duminică mai devreme, Ucraina a anunţat că rachete ruseşti au lovit capitala ucraineană Kiev.

„Forţele armate ale Federaţiei Ruse au efectuat o lovitură masivă asupra teritoriului centrelor de antrenament ale forţelor terestre, trupelor de asalt aerian din cadrul forţelor armate ale Ucrainei cu arme de înaltă precizie şi rachete (de croazieră) Kalibr”, a declarat duminică jurnaliştilor reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, general-locotenentul Igor Konaşenkov, citat de agenţia oficială de presă TASS.

Printre ţintele vizate se numără un centru de pregătire militară al forţelor ucrainene în districtul Starîci din regiunea Liov, la aproximativ treizeci de kilometri de graniţa poloneză. Celelalte două centre de antrenament ucrainene vizate se află în regiunea Jîtomîr (centru-vest) şi în regiunea Cernihiv (nord).

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus nu a precizat de unde şi când au fost lansate aceste rachete, dar Ucraina a anunţat sâmbătă că Rusia a efectuat lovituri din Belarus, cu care are graniţă la nord. Moscova nu a comentat acest lucru.

După lovituri, mai multe brigăzi ucrainene „şi-au pierdut complet capacităţile de luptă” şi „planurile de a le desfăşura în zonele de luptă au fost dejucate”, a spus Konaşenkov.

Odată cu aceste bombardamente, Rusia reaminteşte încă o dată că este capabilă să lovească în orice punct al teritoriului ucrainean, chiar dacă majoritatea operaţiunilor au loc acum în estul şi sudul acestei ţări, notează AFP.

Autorităţile ucrainene au anunţat de asemenea lovituri ruseşti asupra capitalei Kiev duminică dimineaţă, dar Konaşenkov nu a menţionat acest lucru. La rândul său, guvernatorul regional ucrainean Oleksandr Skiciko a anunţat duminică pe aplicaţia de mesagerie Telegram că au fost auzite explozii în oraşul Cerkasî din centrul Ucrainei.

Între timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Ucraina că încearcă să-și anuleze istoria sa rusă. Ambasada Rusiei la Londra a postat pe Twitter un mesaj al lui Lavrov în care acesta afirmă că Ucraina nu are niciun fel de istorie fără Rusia, informează The Guardian.

FM #Lavrov: #Ukraine tried to build its sovereignty by cancelling its own history. But it does not have a history without the Russian people, none at all. pic.twitter.com/fJzOoFebgC

— Russian Embassy, UK (@RussianEmbassy) June 26, 2022

Franța a îndemnat duminică producătorii de petrol să limiteze prețurile pentru a contribui la intensificare presiunii asupra Rusiei, relatează AFP, preluată de The Guardian.

Parisul susține astfel o propunere a SUA care prevede stabilirea unui preț maxim al petrolului, dar președinția franceză a declarat că măsura „ar fi mult mai puternică dacă ar veni din partea țărilor producătoare” de țiței.

Statele Unite sugeraseră o plafonare a prețurilor care să fie decisă de țările consumatoare, propunerea urmând să fie discutată duminică de liderii G7 reuniți în Alpii bavarezi.

Germania consideră însă că măsura ar fi prea dificil de pus în aplicare.

Un oficial german de rang înalt a declarat că „încă discutăm intens despre cum ar funcționa acest lucru și cum se poate potrivi cu regimurile de sancțiuni americane, britanice, europene și japoneze”.

Președintele UE, Charles Michel, a declarat, de asemenea, că discuțiile sunt în curs de desfășurare și că „vrem să intrăm mai mult în detalii”.

„Vrem să ne asigurăm că … scopul este de a viza Rusia și nu de a ne face viața mai dificilă și mai complexă”, a spus el.

Marea Britanie, SUA, Japonia și Canada vor conduce G7 către interzicerea importului de aur rusesc, cel mai mare export non-energetic al țării, a duminică Executivul de la Londra. Astfel, noile exporturi de aur rusesc nu vor mai avea voie să intre în cele patru țări, după ce au fost aplicate noi măsuri dure menite să sporească presiunea asupra Kremlinului pe fondul războiului din Ucraina, scrie Sky News.

Între timp, și Franța a anunțat că susține interzicerea exporturilor de aur rusesc, iar propunerea trebuie să fie discutată acum de cei 27 de membri ai Uniunii Europene.

De asemenea, un oficial al președinției franceze a declarat astăzi că Parisul nu se opune unei plafonări a prețului petrolului rusesc, dar că dorește ca G7 să discute despre un „scut împotriva prețurilor”, care să limiteze prețurile la petrol și gaze pentru a ține în frâu inflația.

Oficialul francez a adăugat că membrii G7 sunt pe deplin uniți în a-și intensifica sprijinul pentru Ucraina după escaladarea conflictului militar, în registrată în ultimele zile.

Premierul britanic Boris Johnson l-a avertizat duminică pe preşedintele francez Emmanuel Macron împotriva tentativei de a se recurge la o soluţie negociată „acum” în Ucraina, subliniind că un astfel de scenariu riscă să prelungească „instabilitatea mondială”, a transmis Downing Street, potrivit agenției France Presse, preluată de Agerpres.

În cursul unei întâlniri în marja summitului G7 (Grupul celor mai puternice şapte economii ale lumii: SUA, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Marea Britanie) la Elmau (Bavaria superioară), cei doi lideri „au convenit că acesta este un moment critic pentru evoluţia conflictului şi că este posibil să se schimbe cursul războiului”, a indicat un purtător de cuvânt al guvernului britanic, precizând că ei s-au pus de acord să „întărească” sprijinul militar pentru Kiev.

Bilateral meeting between Emmanuel Macron and Boris Johnson during the G7 Summit : French President Emmanuel Macron and British Prime Minister Boris Johnson meet for a bilateral meeting at the G7 summit in Germany. pic.twitter.com/C6Q8KqjVyl

— World News 24 (@DailyWorld24) June 26, 2022

„Premierul a subliniat că orice tentativă de a reglementa conflictul acum nu ar face decât să provoace o instabilitate de durată şi să-i dea lui Putin dreptul de a manipula ţările suverane şi pieţele internaţionale la nesfârşit”, a adăugat el.

Contrar lui Emmanuel Macron, Boris Johnson refuză orice fel de dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin, pe care îl califică drept „dictator”, de la începutul invaziei ruse în Ucraina la sfârşitul lunii februarie.

Ultimele atacuri cu rachete ale Rusiei asupra Kievului arată că sancțiunile internaționale ar trebui să fie mai agresive și să includă un embargo al UE asupra gazului rusesc, afirmă Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenskii, potrivit The Guardian și Al Jazeera.

„Summitul G7 ar trebui să răspundă la loviturile rusești asupra Kievului”, a scris duminică Andriy Yermak, într-un mesaj publicat pe Twitter.

The #G7 states should respond to new Russian terror attacks on 🇺🇦 cities. Sanctions should be more aggressive. We appreciate embargo on RF gold exports, but gas embargo should be included in the new 🇪🇺 sanctions package.

— Andriy Yermak (@AndriyYermak) June 26, 2022

„Sancțiunile ar trebui să fie mai agresive. Un embargo asupra exporturilor de aur este bun, dar este nevoie de un embargo asupra gazelor în noul pachet de sancțiuni al UE”, a adăugat acesta.

Yermak a cerut, de asemenea, asistență navală în Marea Neagră, care să ajute la ridicarea controlului Rusiei asupra porturilor ucrainene.

Third parties’ navy convoys to unlock our ports are a feasible response to the food crisis.
Russia designation a state sponsor of terrorism is absolutely necessary.
Heavy weapons for 🇺🇦 are a way to defeat a foe who understands the force language only.

— Andriy Yermak (@AndriyYermak) June 26, 2022

Noul atac al ruşilor asupra Kievului a fost efectuat duminică de bombardiere strategice Tu-95 şi Tu-160 cu rachete de croazieră de tipul X-101, care au o rază de acţiune de până la 5.500 km, a precizat purtătorul de cuvânt al Forţelor aeriene militare ucrainene, Iuri Ignat, citat de agenţiile de presă Unian şi Ukrinform, transmite Agerpres.

Bombardierele ruseşti au decolat de la o bază din Astrahan, sudul Rusiei, lansând rachetele de deasupra Mării Caspice.

„Au fost lansate între patru şi şase rachete de tipul respectiv, dar sistemul nostru de apărare antiaeriană a reuşit să doboare două dintre ele”, a indicat purtătorul de cuvânt citat.

Kievul a fost trezit în zorii zilei de duminică de sirenele de alarmă care anunţau noi atacuri cu rachete, de data aceasta asupra unui cartier unde pe lângă clădiri rezidenţiale se află şi o uzină de armament, deja lovită în ultimele săptămâni, acest nou atac intervenind în ziua deschiderii summitului G7 în Bavaria.

Uzina de armament din cartier, denumită Artiom, fondată la sfârşitul secolului al XIX-lea, produce rachete de tipul aer-aer şi antitanc şi rachete de mare calibru, potrivit unui site militar specializat ucrainean.

Pe reţelele de socializare a fost postată o interceptare a discuţiilor piloţilor ruşi, despre care se bănuieşte că au comis atacul de duminică, soldat cu cel puţin un mort şi cinci răniţi în urma lovirii unui bloc cu nouă etaje.

„Grupul a terminat. Mulţumim pentru acoperire!”. „Înţeles. Am urmărit. Frumos! Aterizare lină!”, îşi spun între ei piloţii ruşi.

În acelaşi timp, consilierul ministrului ucrainean de interne Anton Gheraşcenko a dat publicităţii paşaportul rusesc al unei femei scoase de sub dărâmăturile blocului lovit la Kiev. Este vorba de Ekaterina Volkova, născută în 1987. Din datele actului ei de identitate rezultă că ea provine din Moscova. Aceasta a fost spitalizată în stare gravă. În bombardament, a fost rănită fetiţa ei de şapte ani, iar soţul ei se pare a murit, conform Zerkalo Nedeli.

În acelaşi timp, consilierul şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Oleksii Arestovici, a avertizat că forţele ruse ar putea să lovească din nou capitala Ucrainei în cursul zilei de duminică, lansând un apel la vigilenţă, potrivit Unian.

„Ar putea viza întreaga zi Kievul. Nu neglijaţi măsurile de siguranţă. Ca să nu mai vorbim de alte oraşe”, a transmis el prin Twitter.

Deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko indicase anterior că în cursul dimineţii forţele ruse au lansat aproximativ 14 rachete asupra regiunii Kievului.

Una dintre rachete a căzut pe terenul de joacă al unei grădiniţe de copii din cartierul Şevcenkovski din Kiev, unde s-a format un crater în urma impactului, a indicat consilierul Anton Gheraşcenko, adăugând că întrucât atacul a avut loc în jurul orei 06:00 în acel perimetru nu se aflau persoane.

Conform AFP, ultimele trei etaje ale imobilului de nouă etaje au fost complet distruse. Mai multe incendii s-au declanşat, degajând un fum gros brun. Pompierii s-au luptat mai multe ore pentru a stinge două focare ale incendiului.

Preşedintele american Joe Biden a declarat duminică, în Germania, că noile bombardamente asupra unui cartier al capitalei ucrainene Kiev, lângă o fabrică de arme deja lovită în ultimele săptămâni, înseamnă „încă o barbarie”, informează France Presse şi Reuters.

„Este încă o barbarie a lor”, a spus el, referindu-se la ruşi, la la summitul G7, care se desfăşoară la Elmau, în Alpii bavarezi, arată Agerpres.

Mai multe detalii: Joe Biden, despre noile atacuri asupra Kievului: „Încă o barbarie”

Rachete rusești au lovit duminică o clădire rezidențială și incinta unei grădinițe din centrul Kievului, ucigând o persoană și rănind alte cinci, transmite The Guardian, care citează Reuters. Șeful poliției ucrainene, Ihor Klymenko, a declarat la televiziunea națională că cinci persoane au fost rănite în urma atacului. Ulterior, poliția a confirmat că o persoană a murit.

Pompierii au stins un incendiu într-o clădire rezidențială de nouă etaje grav avariată din cartierul central Shevchenkivski, au anunțat serviciile de urgență.

„Ei (salvatorii) au scos o fetiță de șapte ani. Ea este în viață. Acum încearcă să o salveze pe mama ei”, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko. „Sunt oameni sub dărâmături”, a declarat Klitschko pe aplicația de mesagerie Telegram. El a adăugat că mai multe persoane au fost deja spitalizate.

7 yo girl was pulled out from the rubble in #Kyiv this morning. Her father was killed and her mother stuck under the debris for hours. pic.twitter.com/qdz5cw181J

— Lesia Vasylenko (@lesiavasylenko) June 26, 2022

La aproximativ 400 de metri distanță, un fotograf al Reuters a văzut un crater mare provocat de explozie lângă un loc de joacă dintr-o grădiniță privată, care a distrus ferestrele.

Ministerul rus al Apărării a declarat că Rusia a folosit arme de înaltă precizie pentru a lovi centrele de antrenament ale armatei ucrainene din regiunile Cernihiv, Zitomir și Lviv, o referire aparentă la loviturile raportate de Ucraina sâmbătă.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a cerut țărilor din Grupul celor Șapte, care s-au reunit la un summit de trei zile în Germania, să impună sancțiuni suplimentare Moscovei și să furnizeze mai multe arme grele.

This 7 y.o. Ukrainian kid was sleeping peacefully in Kyiv until a Russian cruise missile blasted her home. Many more around Ukraine are under strikes. G7 summit must respond with more sanctions on Russia and more heavy arms for Ukraine. Russias sick imperialism must be defeated. pic.twitter.com/0kn2hl7A4x

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) June 26, 2022

Un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene a declarat că între patru și șase rachete cu rază lungă de acțiune au fost lansate de bombardiere rusești aflate la peste o mie de kilometri distanță, în regiunea Astrahan, în sudul Rusiei. Unele dintre rachete au fost doborâte de apărarea aeriană ucraineană.

Ministerul Apărării rus a anunţat, duminică, că a folosit arme de înaltă precizie pentru a lovi centre de antrenament ale armatei ucrainene în regiunile Cernihiv, Jitomir şi Lviv din Ucraina, au informat agenţiile de presă ruse, citate de Reuters.

Ucraina a anunţat duminică dimineaţă că rachete ruseşti au lovit capitala Ucrainei, Kiev, notează Agerpres.

„Forţele armate ale Federaţiei Ruse au efectuat o lovitură masivă asupra teritoriului centrelor de antrenament ale trupelor terestre, trupelor de asalt aerian ale forţelor armate ale Ucrainei cu arme de înaltă precizie şi rachete Kalibr”, a declarat duminică jurnaliştilor reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, general-locotenent Igor Konaşenkov, citat de agenţia oficială de presă TASS.

La rândul său, guvernatorul regional ucrainean Oleksandr Skiciko a anunţat duminică pe aplicaţia de mesagerie Telegram că au fost auzite explozii în oraşul Cerkasî din centrul Ucrainei.

El nu a dat mai multe detalii. Cerkasî a fost în mare parte neatins de bombardamente de când Rusia a invadat Ucraina în februarie, mai arată Reuters.

Consilierul lui Zelenski, Arestovici, avertizează că Rusia ar putea ataca Kievul pe parcursul zilei. În această dimineață, o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială, rănind o fetiță și, se pare, ucigându-l pe tatăl acesteia. Ulterior, alte două explozii au fost auzite în capitală, scrie corespondentul The Guardian.

Zelensky advisor Arestovych warns that Russia could attack Kyiv throughout the day. This morning a Russian rocket hit a residential building, injuring a little girl and reportedly killing her father. Just over an hour ago, two more explosions were heard in the capital. https://t.co/ZQo2dNCsiY

— Isobel Koshiw (@IKoshiw) June 26, 2022

Puterile economice din G7 vor interzice importurile de aur rusesc, o măsură care se adaugă sancțiunilor impuse până acum de Occident ca răspuns la războiul declanșat de Rusia în Ucraina, relatează Politico și BBC.

Anunțul a fost făcut de președintele american Joe Biden în contextul în care liderii G7 se reunesc astăzi, 26 iunie, într-o stațiune din Alpii Bavarezi la un summit unde discuțiile ar urma să se concentreze mai ales pe război și pe consecințele sale asupra economiei globale. „Împreună, liderii G7 vom anunța că vom interzice importul de aur rusesc, un export major care aduce zeci de miliarde de dolari pentru Rusia”, a scris Joe Biden pe Twitter.

Informația a fost confirmată și de Guvernul Marii Britanii. „Regatul Unit, SUA, Japonia și Canada vor conduce G7 către interzicerea importul de aur rusesc, cel mai mare export non-energetic al țării”, a transmis Executivul de la Londra.

„Trebuie să tăiem finanţarea regimului lui Putin. Exact asta facem cu aliaţii noştri”, a spus premierul britanic.

Mai multe informaţii: „Trebuie să tăiem finanțarea pentru regimul lui Putin”. Liderii G7 anunță interzicerea importurilor de aur rusesc

Președintele american Joe Biden l-a lăudat duminică pe cancelarul german Olaf Scholz pentru leadershipul său în urma războiului din Ucraina, declanşat de Rusia și a îndemnat Occidentul să rămână unit, relatează AFP, conform The Guardian.

„Trebuie să rămânem uniți”, i-a spus Biden lui Scholz la o întâlnire înaintea summitului G7 din Alpii germani.

Președintele rus Vladimir Putin a sperat „că, într-un fel, NATO și G7 se vor scinda”, a spus Biden. „Dar nu am făcut-o și nu o vom face”.

Biden s-a întâlnit cu gazda sa germană în pitorescul castel Elmau, unde G7 – Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite – a organizat un summit de trei zile dominat de criza din Ucraina.

Biden a lăudat conducerea lui Scholz în calitate de președinte actual al G7 într-o perioadă de tulburări în Europa, declanșate de războiul Rusiei și de consecințele economice globale ulterioare.

„Vreau să vă felicit pentru că ați făcut un pas înainte așa cum ați făcut-o când ați devenit cancelar” și „pentru modul în care ați avut un mare impact asupra restului Europei pentru a acționa, în special în ceea ce privește Ucraina”, i-a spus Biden lui Scholz.

Un oficial american de rang înalt a declarat că Washingtonul a „investit foarte mult” în relația cu Germania de când Biden a preluat funcția în urmă cu aproape doi ani și jumătate.

Discuțiile lor au fost „o bună ocazie de a afirma legăturile profunde și durabile dintre cele două țări. În ceea ce privește agenda întâlnirii, așteptați-vă ca Rusia și Ucraina să fie în capul listei, inclusiv coordonarea noastră strânsă și continuă pe plan politic și diplomatic”, a declarat oficialul.

Națiunile G7 „împărtășesc aceleași obiective – de a tăia oxigenul de la mașina de război a Rusiei, având în același timp grijă de economiile noastre”, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European, conform BBC.

Michel a declarat, la începutul summitului G7 din Bavaria, că „războiul Rusiei a pus lumea în pericol”, afirmând că acesta a afectat aprovizionarea cu alimente și combustibil, prețurile și securitatea.

El spune că G7 și UE au o „unitate de nezdruncinat” în sprijinul Ucrainei.

UE va continua să ofere sprijin financiar, umanitar și politic Ucrainei, spune Michel, dar se angajează să ofere mai mult – și să sprijine reconstrucția Ucrainei.

Potrivit acestuia, războiul modelează Uniunea Europeană, care a acordat statut de ţară candidată pentru Ucraina și Republica Moldova. Lumea s-a schimbat de la summitul G7 de anul trecut din Cornwall, spune Michel, adăugând că „lumea ne privește – să luăm deciziile corecte și să apărăm dreptul internațional”.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a transmis că UE „va fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, arată The Guardian.

We will stand with Ukraine for as long as it takes

The negative global impact of Russias war will be front and centre of our exchanges at the G7. pic.twitter.com/nLm8aLOuWP

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 26, 2022

De asemenea, Boris Johnson, care se află și el în Bavaria pentru summitul G7, a făcut o declarație similară de solidaritate cu Ucraina.

„Acum nu este momentul să renunțăm la Ucraina, au nevoie de sprijinul și de hotărârea Uniunii Europene – G7 mai mult ca niciodată. Marea Britanie va continua să sprijine Ucraina la fiecare pas, pentru că știm că securitatea lor este securitatea noastră, iar libertatea lor este libertatea noastră”.

Now is not the time to give up on Ukraine, they need the support and resolve of the @G7 more than ever.

The UK will continue to back Ukraine every step of the way, because we know that their security is our security, and their freedom is our freedom. pic.twitter.com/hXJ4jhCN1I

— Boris Johnson (@BorisJohnson) June 26, 2022

Pe social media circulă mai multe informaţii privind alte explozii în Kiev, scrie The Guardian. De asemenea, BBC transmite că un oficial local a confirmat că au avut loc cel puțin șase explozii în regiunea Kievului.

Există mai multe informații despre mai multe explozii în Kiev şi Cherkasy. Explozii au fost auzite duminică în orașul Cherkasy din centrul Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Oleksandr Skichko pe aplicația Telegram, potrivit Reuters. Oraşul, care se află la 200 km sud-est de Kiev, a fost în mare parte neatins de bombardamente de când Rusia a invadat Ucraina în februarie.

Canalele de telegramă din Belarus raportează că mai multe rachete au fost lansate de pe teritoriul lor în ultimele minute, scrie corespondentul The Economist, pe Twitter.

Reports of more explosions in Kyiv and Cherkasy. Belarusian telegram channels reporting several missiles have been launched from their territories in last few minutes.

— Oliver Carroll (@olliecarroll) June 26, 2022

Alte două explozii în Kiev, anunţă şi corepondenta DW.

Two more explosions in #Kyiv

— Anastasia Magazova (@a_magazova) June 26, 2022

Chiar acum, din nou, un raid aerian asupra Kievului. Colegii raportează explozii, transmite şi Lesia Vasilenko, parlamentar ucrainean.

Just now AGAIN air raid on #Kyiv. Colleagues report explosions.

— Lesia Vasylenko (@lesiavasylenko) June 26, 2022

Explozii auzite în Kiev, regiunea Kiev și Cherkasy. Se pare că mai multe rachete sunt lansate din Belarus, notează jurnalistul Oleksi Sorokin.

⚡️Explosions heard in Kyiv, Kyiv Oblast and Cherkasy.

It looks like more missiles are launched from Belarus.

— Oleksiy Sorokin (@mrsorokaa) June 26, 2022

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunţat, pe Telegram, că 25 de locuitori au fost evacuați din blocul din cartierul Shevchenkivski, care a fost lovit de racheta ruşilor.

Potrivit acestuia, patru persoane au fost spitalizate, inclusiv o fetiță de șapte ani, care a fost scoasă dintre dărâmături și salvată de mama ei. Operațiunile de căutare și salvare sunt în curs de desfășurare, mai transmite primarul Kievului.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a inspectat trupele ruse din Ucraina, relatează Reuters, care citează Ministerul Apărării.

„La posturile de comandă ale unităților ruse, generalul de armată Serghei Șoigu a ascultat rapoartele comandanților cu privire la situația actuală și acțiunile Forțelor Armate Ruse în principalele zone operaționale”, a precizat ministerul într-un comunicat.

Iaroslav Trofimov, de la Wall Street Journal, consideră că aceasta este prima dată când Shoigu vizitează Ucraina de la începutul războiului.

On month five of the war, Russias defense minister Sergei Shoigu visits Ukraine for the first time. pic.twitter.com/h3dNr0LuuX

— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) June 26, 2022

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur din Rusia, în cea mai recentă etapă a efortului de a paraliza economia Rusiei ca răspuns la războiul din Ucraina, relatează Press Association, conform The Guardian.

Exporturile de aur din Rusia au fost în valoare de 15,2 miliarde de dolari în 2021, iar importanța lor a crescut de la invazia lui Vladimir Putin în Ucraina, deoarece oligarhii s-au grăbit să cumpere lingouri pentru a evita impactul sancțiunilor, a declarat Downing Street.

Oficialii consideră că, deoarece Londra este un important centru de tranzacționare a aurului, sancțiunile britanice vor avea un impact uriaș asupra capacității lui Putin de a strânge fonduri pentru a-și finanța efortul de război. Boris Johnson a confirmat această mișcare la sosirea la summitul G7 din Bavaria, Germania.

Interdicția urmează să intre în vigoare în scurt timp și se va aplica aurului nou extras sau rafinat. Ea nu va afecta aurul de origine rusă care a fost exportat anterior din Rusia, a adăugat guvernul britanic.

Președintele indonezian, Joko Widodo, a anunţat că va solicita omologilor săi rus și ucrainean să deschidă un spațiu pentru dialog și îi va cere președintelui rus Vladimir Putin să ordone o încetare imediată a focului, transmite The Guardian.

„Războiul trebuie oprit și lanțurile globale de aprovizionare cu alimente trebuie reactivate”, a declarat Jokowi, așa cum este cunoscut popular președintele, înainte de a pleca în Germania pentru a participa luni la summitul G7.

Președintele a mai spus că va încuraja țările G7 să caute pacea în Ucraina, în urma invaziei Rusiei, și să găsească o soluție imediată la crizele alimentare și energetice globale.

De asemenea, ministrul indonezian de externe, Retno Marsudi, a declarat că produsele alimentare și îngrășămintele din Rusia și Ucraina trebuie să fie „reintegrate pe piața globală, în ciuda războiului”.

„Este necesar să se asigure un coridor de cereale din Ucraina și să se deschidă exporturile de alimente și îngrășăminte din Rusia. Toate țările trebuie să se abțină de la acțiuni care agravează și mai mult această criză alimentară”, a declarat duminică Marsudi într-o declarație.

Indonezia a condamnat războiul și și-a exprimat compasiunea față de ucraineni. Cu toate acestea, Jokowi a declarat în aprilie că a refuzat o cerere de arme din partea președintelui Ucrainei.

Premierul britanic Boris Johnson a anunţat sâmbătă un nou ajutor pentru Ucraina şi le-a cerut liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina după mai bine de patru luni de invazie rusă, informează Agerpres, care citează AFP.

Guvernul Marii Britanii „este pregătit să ofere 525 de milioane de dolari” Ucrainei, care se teme că va rămâne fără finanţare în toamnă, sub formă de garanţii pentru împrumuturi de la Banca Mondială, a indicat cabinetul premierului britanic într-un comunicat, înaintea summit-ului liderilor G7 (Franţa, Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Italia, Canada şi Japonia), care se desfăşoară în sudul Germaniei.

Astfel, sprijinul financiar şi umanitar total al Londrei a ajuns la aproximativ 1,8 miliarde de dolari.

„Ucraina poate câştiga şi va câştiga. Dar ea are nevoie de sprijinul nostru pentru a face acest lucru. Nu este momentul să abandonăm Ucraina”, a insistat Boris Johnson.

Liderul britanic, aflat în dificultate pe plan intern, se află în fruntea sprijinului occidental pentru Ucraina în faţa invaziei ruse lansate în februarie. El a vizitat Kievul de două ori, iar Londra a oferit armatei ucrainene arme letale încă de la începutul invaziei.

Liderii G7 se reunesc de duminică în sudul Germaniei pentru un summit de trei zile, urmat de o reuniune a liderilor NATO la Madrid.

Potrivit Downing Street, Boris Johnson intenţionează să profite de intervenţia de luni a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summit pentru a „încuraja toate ţările G7 să sprijine Ucraina pe termen lung”.

Mai multe explozii au avut loc duminică dimineața în cartierul Șevchenkivski din Kiev, a declarat primarul orașului, Vitali Klitschko, pe aplicația de mesagerie Telegram, conform The Guardian. „Echipaje de ambulanță și salvatori au fost trimiși la fața locului”, a transmis primarul Kievului.

Potrivit acestuia, locuitorii din două clădiri au fost salvaţi şi evacuaţi. Lorenzo Tondo, corepondent The Guardian, a anunţat, pe Twitter, că oraşul a fost lovit de 4 rachete.

Cartierul lovit, unul dintre cele mai centrale din Kiev, găzduiește universități, restaurante și galerii de artă.

Mai multe informaţii: Explozii la Kiev. Rușii au tras cu rachetele într-un bloc de locuințe din capitala Ucrainei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va recâștiga toate orașele pe care le-a pierdut în fața Rusiei, inclusiv Severodonețkul, relatează Sky News și Al Jazeera.

Într-o alocuțiune video transmisă sâmbătă seara târziu, liderul de la Kiev a mai spus că Ucraina a fost lovită de 45 de rachete și proiectile rusești în ultimele 24 de ore, pe care le-a descris ca fiind o încercare cinică de a frânge moralul poporului său.

„Toate orașele noastre – Severodonețk, Donețk, Luhansk – le vom recupera pe toate”, a declarat Zelenski.

A fost singura dată în timpul discursului când a menționat orașul Severodonețk, care a căzut în cele din urmă în mâinile forțelor Moscovei în cursul zilei de sâmbătă, după săptămâni de lupte brutale, notează The Guardian.

Preluarea orașului marchează o victorie-cheie pentru Rusia, care urmărește să cucerească întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei (formată atât din Luhansk, cât și din provincia învecinată Donețk).

Zelenski a mai afirmat că sancțiunile actuale împotriva Rusiei nu sunt suficiente, după ce cele 45 de rachete au lovit Ucraina.

„Ajutorul militar pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei nu sunt, în mod evident, suficiente pentru a opri agresiunea Rusiei”, a punctat Zelenski, potrivit The Kyiv Independent.

Ucraina are nevoie de sisteme de apărare aeriană mai moderne, a adăugat el.

„Sistemele de apărare antiaeriană – sistemele moderne pe care le au partenerii noștri – nu ar trebui să fie pe terenuri de antrenament sau în depozite, ci în Ucraina, unde sunt necesare acum, mai necesare decât oriunde în lume”, a mai declarat Zelenski.

„Astăzi a început a patra lună a unui război la scară largă. Invadatorii urmau să cucerească cea mai mare parte a țării noastre în a cincea zi, iar timp de trei luni au fost obligați să organizeze un astfel de spectacol de rachete care nu schimbă cu nimic, din punct de vedere strategic, situația pentru Rusia. Această etapă a războiului este dificilă din punct de vedere moral și emoțional. Când știm că inamicul nu va reuși, când înțelegem că încă ne putem apăra statul, dar nu simțim limitele temporale ale acestui lucru, nu simțim câte lovituri, pierderi și forțe vor mai fi până când vom vedea că victoria este deja la orizontul nostru”, a scris președintele ucrainean pe pagina sa de Facebook, alături de mesajul video.

Orașul Severodonețk, din estul Ucrainei, a căzut în fața forțelor ruse în cursul zilei de sâmbătă, după săptămâni de lupte crâncene.

Preluarea orașului marchează o victorie-cheie pentru Rusia, care urmărește să cucerească întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei (formată atât din Luhansk, cât și din provincia învecinată Donețk).

Serhiy Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat că orașul Severodonețk, ocupat în totalitate sâmbătă de forțele ruse, a fost distrus în proporție de 90%, informează Ukrainska Pravda.

„Severodonețkul a fost ocupat. După retragerea unităților trupelor noastre, inamicul s-a consolidat în centrul regional Severodonețk și în satele satelit: Syrotyne, Voronove și Borivske. Orașul este distrus în proporție de 90%, va fi extrem de dificil să supraviețuiești acolo, «orcii» [soldații ruși, n.r.] nu vor putea restabili comunicațiile”, a scris Haidai sâmbătă seară, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Guvernatorul regional a reiterat că acum este posibilă părăsirea orașului Severodonețk doar prin teritoriile ocupate de ruși.

Acesta a precizat că rușii își stabilesc propria „ordine” în oraș: au numit un „comandant” și filmează reportaje de propagandă cu oamenii care ies din adăposturile de la uzina chimică Azot.

Cele două raiduri cu rachete efectuate sâmbătă de ruși asupra regiunii Rivne s-au soldat cu uciderea a cel puțin trei persoane și rănirea altor patru în orașul Sarnî, a anunțat guvernatorul regional Vitaly Koval, potrivit The Kyiv Independent.

Koval a precizat, într-un mesaj video publicat pe canalul său de Telegram, că rachetele au lovit două ateliere de reparații auto.

Autoritățile continuă să scotocească printre dărâmături, iar numărul victimelor poate crește, a adăugat guvernatorul regiunii Rivne.

Atacurile rușilor asupra regiunii Donețk au ucis sâmbătă trei civili civili, a anunțat în cursul serii guvernatorul regional Pavlo Kyrylenko, potrivit The Kyiv Independent.

Cei trei civili au fost uciși în orașele Bakhmut, New York și Pervomaiske, a precizat guvernatorul Donețkului, într-un mesaj publicat pe canalul său de Telegram.

Acesta a mai adăugat că alte două persoane au fost rănite în urma atacurilor rusești.

Urmărește-ne pe Google News