LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 125 | Rusia a intensificat atacurile în mai multe zone. La Mikolaiv au căzut opt rachete rusești. Bombardamente și în Odesa

Pavlo Kirilenko, șeful Administrației Regionale de Stat Donețk, a transmis, într-un mesaj pe Telegram, că în urma bombardamentelor rusești de marți, un civil a fost ucis în Donețk, iar alți 8 au fost răniți. 

„Pe 28 iunie, rușii au ucis un civil în regiunea Donețk, în Avdiivka. Încă opt persoane au fost rănite astăzi. În plus, o persoană a murit în regiunea Donețk în urma rănilor primite în regiunea Luhansk. Alți șapte răniți din regiunea Luhansk au primit îngrijiri medicale la Kramatorsk”, a spus Pavlo Kirilenko.

Oficialul ucrainean a precizat că în prezent este imposibil să se stabilească numărul exact de victime în Mariupol și Volnovakha.

Aflat în Spania unde va participa la summitul NATO, președintele american Joe Biden a felicitat Finlanda, Suedia și Turcia pentru că au ajuns la un acord care va deschide calea pentru aderarea țărilor nordice la alianța NATO, informează CNN.

Turcia s-a opus inițial ca cele două națiuni din nordul Europei să devină parte a alianței, din cauza preocupărilor legate de terorism.

„Felicitări Finlandei, Suediei și Turciei pentru semnarea unui memorandum trilateral – un pas crucial către invitația NATO pentru Finlanda și Suedia, care va consolida Alianța și securitatea noastră colectivă – și o modalitate excelentă de a începe Adunarea”, a scris Joe Biden pe Twitter.

Duma de Stat a adoptat marți legea privind indexarea pensiilor cadrelor militare cu 10%, a anunțat Andrei Kartapolov, șeful Comitetului de Apărare al camerei inferioare din Parlamentul Federației Ruse.

„Legea introduce modificări importante și fundamentale în legislația actuală. Astfel, pentru a îndeplini ordinul președintelui Federației Ruse, pensia militară va fi indexată cu 10% de la 1 iunie 2022′, a precizat Andrei Kartapolov.

Potrivit oficialului rus, după intrarea în vigoare a legii, pensionarii militari vor primi pensia recalculată, ca toți ceilalți pensionari ale căror pensii au fost deja indexate.

În plus, legea extinde lista beneficiarilor pentru asigurarea obligatorie de stat în cazul decesului unui militar în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu militar, inclusiv recrutarea.

„Lista este completată de persoane care cresc și întrețin efectiv asigurați timp de cel puțin cinci ani până la împlinirea vârstei majoratului”, a spus Andrei Kartapolov.

Consilierul primarului din Mariupol, Petro Andriușchenko, a afirmat, marți, într-un mesaj postat pe Telegram, că un referendum privind anexarea regiunii Donețk este programat pentru 11 septembrie 2022.

„Un referendum privind anexarea regiunii Donețk la Rusia este programat pentru 11 septembrie 2022. Administrațiile de ocupație au fost instruite să pregătească locuri și „comisii pentru desfășurare” și le-au predat, în special, comitetelor de auto-organizare ale populația”, a scris Petro Andriușcenko.

Potrivit oficialului ucrainean, se pregătește pseudo -referendumul pentru a celebra „eliberarea Donbasului de invadatorii naziști” și „Ziua orașului Mariupol” sovietică.

Ministerul ucrainean al Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar a precizat, marți, că au fost recuperate trupurile neînsuflețite a 46 de militari.

„Ucraina a recuperat trupurile a 46 de luptători eroici pentru înmormântarea lor demnă. 21 dintre ei sunt dintre apărătorii de la Azovstal”, se arată în comunicat.

Operațiunea a fost realizată în cooperare cu Comisarul pentru persoane dispărute, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Securitate al Ucrainei, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei și alte agenții de aplicare a legii din Ucraina.

Procesul de returnare cadavrelor apărătorilor ucraineni morți este în conformitate cu normele Convenției de la Geneva.

Administrația de Stat a orașului Kiev a transmis marți, într-un comunicat  că pe teritoriul Grădinii Botanice Naționale Mikola Hrișko din capitala Ucrainei a fost descoperită muniție provenind din cel de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit comunicatului, o echipă pirotehnică a descoperit în grădina botanică șase obuze și o grenadă F-1. Muniția a fost descoperită în apropierea turnului de Observație, la o adâncime de mai puțin de 30 de centimetri. 

„În total, între 24 mai și 28 iunie, pirotehnica KARS a efectuat 26 de sondaje pe teritoriul Grădinii Botanice Naționale care poartă numele lui M. Hrișko și a examinat aproape 65 de hectare ”, a precizat Administrația de Stat a orașului Kiev.

Consiliul orășenesc Odesa a transmis, marți, pe Telegram, că districtul Izmail a continuat să fie atacat cu rachete de croazieră, după ce forțele armate ucrainene au reușit să doboare o țintă aeriană.

„Inamicul continuă să atace districtul Izmail din regiunea Odesa cu rachete de croazieră Onyx. După distrugerea unei rachete de dimineață, încă cinci rachete au fost lansate de-a lungul țărmului în timpul zilei”, se arată în comunicat.

Potrivit administratiei politico-militare din regiunea „Sud”, nu s-au înregistrat victime și nici pagube materiale semnificative pentru că accesul la litoral în această zonă este închis.

Procuratura regională din Liov a anunțat un bărbat din zonă că este suspectat de trădare pentru că a ajutat forțele ruse în Ucraina, transmite Interfax-Ucraina.

Potrivit anchetei, bărbatul, un veteran al Comitetului Sovietic de Securitate a Statului (KGB), „a asistat statul agresor și formațiunile sale militare în desfășurarea unor acțiuni subversive împotriva Ucrainei”.

„Folosind un mesager on-line, bărbatul a transmis rușilor informații despre locațiile forțelor armate ucrainene din regiunea Lvov pentru lansarea de lovituri cu rachete”, a transmis procuratura din Liov.

Bărbatul a fost arestat preventiv fără opțiunea de eliberare pe cauțiune. Direcția regională Liov a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) continuă ancheta preliminară.

Șefului administrației militare regionale Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat că în Tsirkuni, doi civili au fost uciși și alți cel puțin șase au fost răniți în urma bombardamentele de artilerie ale armatei ruse.

„În urma bombardării districtului industrial Harkov, cinci persoane au fost rănite și internate în spital. Obuzele rusești au lovit o casă și un sediu de firmă. În Tsirkuni, pe lângă doi morți, mai este și un rănit”, a transmis Oleg Sinegubov.

Totodată, șeful administrației regionale Harkov a precizat că locuitorii din Harkov nu ar trebui evacuați din oraș, deoarece conducerea militaro-politică ucraineană nu vede o amenințare iminentă privind un atac al rușilor. 

Președintele finlandez Sauli Niinistö a declarat marți că Turcia a fost de acord să sprijine candidaturile Finlandei și Suediei pentru aderarea la NATO, informează CNN.

Un memorandum comun pe această temă a fost semnat de Turcia, Finlanda și Suedia, marți, la Madrid, înaintea unui summit NATO, a anunțat Sauli Niinistö într-un comunicat .

Memorandumul comun subliniază angajamentul Finlandei, Suediei și Turciei „de a-și extinde sprijinul deplin împotriva amenințărilor la adresa securității celuilalt”.  

„Pașii concreți ai aderării noastre la NATO vor fi conveniți de Aliații NATO în următoarele două zile, dar această decizie este acum iminentă”, a adăugat Sauli Niinistö.

O parte dintre militarii ucraineni care s-a predat se află în Rusia, pentru „investigații”, a declarat, marți, Andrei Kartapolov, șeful Comitetului de Apărare al Dumei de Stat.

„Unii dintre cei care s-au predat sunt în Rusia, alții sunt acolo (n.r. – în Donbas). În Rusia există aceia în privința cărora se confirmă fapta unei crime împotriva cetățenilor Federației Ruse și se desfășoară acțiuni de anchetă”, a precizat Andrei Kartapolov.

Acesta a menționat că „toate persoanele care se predau sunt verificate pentru implicarea în posibile crime de război, iar dacă nu sunt vinovate, au două căi: fie să primească cetățenia rusă, fie să așteaptă la coadă pentru un schimb de prizonieri” și să se întoarcă în Ucraina. „Ori vor fi chemați (n.r. – în Ucraina), ori vor fi băgați la închisoare”, a transmis Andrei Kartapolov.

Potrivit oficialului rus, mulți dintre militarii ucraineni care s-au predat își exprimă dorința de a obține cetățenia rusă pentru că nu mai doresc să se întoarcă în Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin a părăsit pentru prima oară Rusia după declanșarea războiului din Ucraina, sosind, marți, la Dușanbe, în Tadjikistan într-o vizită de lucru, informează Interfax.ru.

Vladimir Putin va purta discuții cu președintele tadjik Emomali Rahmon, pe agendă fiind relațiile bilaterale, situația de la granițe și problema Afganistanului.

Potrivit consilierului președintelui rus, Yuri Ușakov, în cadrul discuțiilor s-ar putea ridica problema aderării Tadjikistanului la Uniunea Economică Eurasiatică. Vor fi discutate și chestiuni privind cooperare militară, comerțul și legăturile culturale.

După ce vizita din Dușanbe, Vladimir Putin plănuiește să ajungă în capitala turkmenă, Așgabat.

Statul major al armatei ucrainene a transmis, marți, printr-un comunicat, că armata rusă continuă să încerce să preia controlul asupra autostrăzii Bakhmut-Lisichansk din regiunea Lugansk.

În direcția Lisichansk , inamicul a tras mai multe focuri de artilerie și de mortiere în districtele Lisichansk și Vovchoiarivka.

„S-a raportat că inamicul nu încetează să încerce să preia controlul asupra autostrăzii Bakhmut-Lisichansk. A condus ofensiva în direcția așezării Spirne, dar nu a avut succes și s-a retras”, se precizează în comunicat.

De asemenea, în direcția Bakhmut, rușii au bombardat Berestovo, Belogorivka, Bakhmut, Klinov, Verșina, Novolugansk, Travnevo și Zaitsevo. A trimis o rachetă și o lovitură aeriană asupra districtului Șumiv.

Parlamentul Lituaniei a interzis, marți, importurile de gaze din Rusia. Rezoluția prin care Lituania renunță complet la gazul rusesc a fost adoptată în legislativul de la Vilnius cu unanimitate.

Astfel, se interzice accesul furnizorilor din țări considerate ca fiind amenințări la adresa siguranței naționale, iar furnizorii ruși nu vor mai putea folosi nici terminalul de gaze naturale lichefiate din Klapeida.

Excepţiile se aplică doar furnizorilor care transportă gaze prin Lituania spre Kaliningrad, exclava Rusiei.

Reglementările au ca obiectiv implementarea de jure a embargoului privind gazele. „Avem nevoie de această lege pentru a o menţine pe termen nelimitat”, a spus ministrul lituanian al energiei, Dainius Kreivys.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că nu era evident pentru toată lumea înainte de invazia Ucrainei că dependența mare a aliaților europeni de importurile de gaze și petrol din Rusia va face aceste țări vulnerabile.

Oficialul NATO a recunoscut că majoritatea persoanelor din Occident plătesc prețuri mai mari la energie, dar a spus că un preț și mai mare este plătit de ucraineni.

„Sancțiunile împotriva Rusiei sunt un preț care merită plătit”, a subliniat Jens Stoltenberg, care a completat că lumea ar fi mai nesigură dacă Vladimir Putin ar câștiga, așa că este în interesul tuturor să sprijine Ucraina.

Mai multe detalii: Prima zi a reuniunii NATO de la Madrid. Stoltenberg: „Sancțiunile împotriva Rusiei sunt un preț care merită plătit”

Trupele ruse au lansat o rachetă care a lovit o stație service din orașul Dnipro. „Sunt oameni sub dărâmături”, a transmis, marți, primarul orașului Dnipro, Boris Filatov, pe Telegram.

„O rachetă a lovit benzinăria Avtodiesel. Era cea mai bună stație auto unde toți locuitorii își reparau mașinile diesel. Și eu mă număr printre ei”, a scris Boris Filatov.

„Oameni obișnuiți, lăcătuși și muncitori sunt acum sub dărâmături. Salvatorii au stins incendiul”, a adăugat Boris Filatov, care a dat asigurări că în acel loc nu erau trupe, arme sau echipamente militare.

În total, rușii au lansat șase rachete asupra orașului Dnipro și a regiunii, a anunțat șeful administrației militare regionale Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, pe Telegram.

„Atac masiv al inamicului asupra regiunii Dnipropetrovsk. Șase rachete! În Dnipro din cauza „sosirilor” infrastructura feroviară și întreprinderea industrială sunt distruse. Firma de servicii auto arde. Salvatorii au început munca imediat după lovituri. caută oamenii blocați sub dărâmături”, a notat Valentin Reznichenko.

Trupele ruse au tras opt rachete spre Mikolaiv în dimineața zilei de 28 iunie. Au fost lovite stadionul central, cazarma abandonată a brigăzii 79 a Forțelor Armate și obiective de infrastructură, a anunțat primarul orașului ucrainean, Alexander Senkevich.

„Astăzi au sosit 8 rachete, trei dintre ele au reușit să fie doboare, altele au zburat și au ajuns în diferite locuri ale orașului Mikolaiv. Două dintre ele au lovit cazarma brigăzii 79. Astăzi, acest oraș este gol, nu este nimeni în el, dar este bombardat periodic de trupele ruse. Una dintre clădiri a fost distrusă, alta, parțial distrusă. Slavă Domnului, nimeni nu a fost rănit”, a spus Alexander Senkevich.

„O altă rachetă a lovit stadionul central. Este bine că nimeni nu a fost ucis, nimeni nu era acolo. Anul trecut am inaugurat clădirea administrativă și gospodărească – totul era nou acolo… Acum, distrus. Aveam un teren nou-nouț cu încălzire, iar racheta a lovit în mijlocul stadionului, lăsând în urmă o pâlnie de 15 m lățime și 5 m adâncime”, a precizat Alexander Senkevich.

Ocupanții ruși l-au reținut pe primarul orașului Herson, Igor Kolihaiev, după ce au percheziționat locul său de muncă, a anunțat, marți, consilierul primarului din Herson, Halina Liașevska.

„L-au luat pe Igor Kolikhaev. Imediat ce a coborât din mașină, a fost imediat reținut de membri Rosguards înarmați și, cel mai probabil, de FSB. Au scos hard disk-urile din computere, au deschis toate seifurile, au căutat documente. În tot acest timp, Kolihaiev a fost ținut într-un birou separat, încătușat, sub pază armata. După percheziții, Kolihaiev a fost urcat într-un autobuzul Z și dus într-un loc necunoscut”, a precizat Halina Liașevska.

„Sunt sigură că arestarea lui Kolihaiev este legată de refuzul său de a coopera cu autoritățile de ocupație. În urmă cu câteva zile, Kolihaiev a primit o scrisoare de la primarul „proaspăt numit”, care îl invita să discute despre viitoarea „organizare”. El l-a amenințat cu arestare pentru că a refuzat să se întâlnească.  Suntem cu toții în pericol. Toată lumea este atacată. Mi-e teamă pentru viața lui Igor Kolikhaev”, a transmis Halina Liașevska.

Ulterior, Yekaterina Gubareva, șef adjunct al administrației provizorii a regiunii Herson, a confirmat pe Telegram, informațiile legate de primarul ucrainean din Herson.

Anterior, adjunctul șefului administrației regiunii Herson, Kirill Stremousov, anunța, pe Telegram, un sabotaj din partea unor foști oficiali, informează Interfax.ru.

După 24 februarie, Kolikhaev a rămas la Herson, precizând că își face datoria față de alegători, chiar dacă ocupanții ruși l-au înlăturat din funcție, la sfârșitul lunii aprilie.

Cartierul General ucrainean de Coordonare pentru Tratarea Prizonierilor de Război a anunțat, marți, într-un comunicat, un nou schimb de prizonieri cu Rusia în „formula” 17 contra 15.

„16 militari ucraineni se întorc acasă, dintre care doi ofițeri și 14 soldați. De asemenea, un civil a fost eliberat”, s-a transmis în comunicat.

Printre militarii ucraineni eliberați din captivitate se numără pușcași marini, infanteriști și parașutiști. Unii au fost luați prizonieri în urmă cu două luni. Cel puțin cinci dintre militari sunt răniți și au nevoie de tratament imediat.

Schimbul de prizonieri a avut loc la granița regiunilor Herson și Mikolaiv. La rândul ei Ucraina a predat Rusiei 15 militari capturați.

Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite se va reuni pentru a discuta despre atacurile rusești împotriva civililor în urma loviturii cu rachete de luni asupra centrului comercial din Kremenciuk, a anunțat ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, potrivit BBC.

Thomas-Greenfield a descris atacul ca fiind „absolut dezgustător”, adăugând că „trebuie să continuăm să tragem Rusia la răspundere”.

Rusia se numără printre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, care include și SUA, Marea Britanie, China și Franța.

Deși are drept de veto, Rusia nu a reușit să împiedice discuțiile despre invazia sa în Ucraina.

„Apărătorii noștri mențin linia, dar rușii transformă orașul în moloz… infrastructura este complet distrusă”, spune guvernatorul din Luhansk, Serghei Haidai, despre situația din orașul Lisiceansk, ultimul din regiune care se află încă sub controlul Kievului, relatează BBC.

21 de persoane au fost rănite într-un atac din zonă care a avut loc în timp ce oamenii așteptau să ia apă potabilă.

Lisiceansk a devenit centrul loviturilor rusești după căderea orașului său geamăn, Severodonețk, la finalul săptămânii trecute.

Alexander Rodnianski, un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat pentru BBC Radio 4, că Rusia „își concentrează toate trupele” pe progresul din zona Donbas.

Precizând că „nu ar exagera tipul de succes” pe care îl are Rusia, dar există pericolul ca trupele Moscovei să captureze mai multe teritorii în regiune.

Astfel, oficialul a menționat că Ucraina are nevoie de mai multe arme, pentru că Rusia „folosește artileria pentru a distruge orașe și a prelua controlul asupra zonelor în ruină”.

Premierul britanic Boris Johnson spune că liderii G7 au aflat despre atacul cu rachete rusești asupra mallului din Kremenciuc în timpul unei sesiuni din cadrul summitului.

„Puteai simți că starea de spirit a întâlnirii devine și mai sumbră”, a declarat el, citat de BBC.

Oamenii sunt șocați de ceea ce Putin este capabil să facă, a adăugat Johnson, spunând că atacul a fost un act de „barbarism total”.

Liderii G7 vor continua să se asigure că Rusia va plăti un preț economic și politic ridicat pentru războiul său împotriva Ucrainei, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, marți, 28 iunie, în conferința de presă de după summitul grupului celor mai dezvoltate șapte economii ale lumii, relatează CNN.

Potrivit liderului de la Berlin, este „important să menţinem presiunea (asupra Rusiei) şi să continuăm sprijinul (pentru Ucraina), astfel încât un sfârşit (al războiului) să devină posibil şi Rusia să realizeze că nu poate impune o pace dictatorială”.

„Fără un acord echitabil cu Ucraina, sancțiunile vor continua să existe”, a subliniat cancelarul german.

Liderii G7 au condamnat din nou „războiului nejustificat, neprovocat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei” și au cerut Chinei să facă presiuni astfel încât Moscova să-și retragă trupele din țara vecină.

Olaf Scholz a adăugat în acest context că se așteaptă ca Beijingul să nu submineze sancțiunile împotriva Moscovei.

G7 a promis că va sprijini Ucraina din punct de vedere financiar, umanitar, militar și diplomatic „atât timp cât este nevoie”.

În ultimele zile, Rusia a intensificat utilizarea unei varietăți de rachete împotriva țintelor din toată Ucraina, spune șeful forțelor armate ale Ucrainei, Valeri Zaluzhni, citat de CNN.

„În urmă cu patru zile, inamicul a tras 53 de rachete de croazieră de pe diferite platforme, în urmă cu trei zile – 26 de rachete, acum două zile – aproape 40 și 12 în ultimele 24 de ore”, spune oficialul.

Separat, ministrul de Interne al Ucrainei, Denis Monastirski, a declarat că peste 100 de rachete au fost trase asupra Ucrainei în ultimele zile.

La finalul săptămânii trecute, armata ucraineană a comentat despre varietatea de rachete rusești folosite, precizând că unele par să fi fost scoase din depozit și nu oferă precizia pe care o susține Ministerul rus al Apărării.

”Armele folosite de Rusia sunt extrem de diverse. Ucraina a devenit un fel de teren de testare pentru Rusia”, a spus, duminică 26 iunie, purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene Yurii Ihnat.

Potrivit acestuia, gama de arme includea rachete de croazieră navale „Kalibr” și rachete precum KH-22, care sunt lansate de pe bombardiere strategice precum TU-95 și TU-22M3 și sunt capabile să atingă viteze de până la 3.000 de kilometri pe oră.

Moscova a folosit anterior bombardierele TU-22M3 de la baze din regiunea Rostov și regiunea Mării Negre din sudul țării, mai spune Ihnat, adăugând că „acum, Rusia a mutat aceste avioane în nord și, zburând în spațiul aerian al Belarusului, lansează lovituri în nordul Ucrainei”.

El a descris racheta KH-22, despre care oficialii ucraineni spun că a fost folosită în atacul de la Kremenchuk, drept „una dintre cele mai distructive rachete”. Aceasta poate transporta o sarcină explozivă de 1.000 de kilograme și este purtată de TU-22M3.

Rachetele KH-22 au fost folosite în lovituri împotriva regiunilor Cernihiv și Cherkasi. Rusia a lansat, de asemenea, KH-59 în atacuri asupra Ucrainei și rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, cum ar fi racheta terestră Tochka-U din epoca sovietică (pe care o are și Ucraina), precum și o serie de rachete lansate din Marea Neagră.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, descrie NATO drept un „bloc agresiv” creat pentru confruntare, într-o declarație făcută înainte ca liderii alianței să se reunească la summitul de la Madrid, relatează Reuters, potrivit BBC.

Comentariile lui Peskov vin după reuniunea G7, în care s-a discutat despre măsurile care să vizeze petrolul și aurul din Rusia și înainte de summitul NATO în care este de așteptat ca aliații să aprobe planurile de creștere a numărului de trupe de reacție rapidă la peste 300.000 de militari.

De asemenea, reprezentantul Kremlinului le-a spus reporterilor că invadarea Ucrainei de către Rusia – pe care Moscova o numește o operațiune militară specială – se derulează conform planului și își va atinge obiectivele.

Într-o nouă reacție privind atacul asupra centrului comercial din Kremenciuc, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a numit pe militarii ruși ”teroriști complet nebuni”, adăugând că atacurile asupra obiectivelor civile nu sunt ”lovituri în afara țintei”, relatează CNN.

„Acestea nu sunt lovituri cu rachete în afara țintei, la grădinițe, școli, centre comerciale, blocuri de apartamente, acestea sunt lovituri calculate ale invadatorilor. Rusia trebuie să fie recunoscută ca un stat sponsor al terorismului. Lumea poate și, prin urmare, trebuie să oprească teroarea rusă”, a spus liderul de la Kiev.

Bombardamentul care a vizat, luni, mallul din orașul aflat în centrul Ucrainei a fost soldat cu cel puțin 18 morți, în timp ce alte 21 de persoane sunt în continuare dispărute.

Atacul a fost condamnat pe scară largă de comunitatea internațională.

În replică, Moscova a spus că a lovit o fabrică de arme și muniție fabricată în Occident, învecinată cu centrul comercial, despre care afirmă că era ”nefuncțional”. În urma acestui atac ar fi izbucnit incendiul care a cuprins mallul, potrivit autorităților ruse.

Ihor Terekhov, primarul din Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, spune că zona este vizată de bombardamente pe tot parcursul zilei, iar atacurile sunt lansate de pe teritoriul Rusiei, relatează CNN.

”Este un bombardament de dimineață, un bombardament de zi și un bombardament de noapte al orașului Harkov. Toate acestea vin de pe teritoriul Federației Ruse, din regiunea Belgorod”, a spus Ihor Terekhov, adăugând că scopul loviturilor este „exterminarea noastră ca națiune”.

De asemenea, Terekhov precizează că intensitatea bombardamentelor a crescut în ultimele zile, în uma loviturilor fiind distrusă inclusiv o școală, precum și zone industriale și întreprinderi care nu au nicio legătură cu armata.

Cinci persoane au fost rănite și una a fost spitalizată cu răni grave, mai spune primarul.

Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, s-a declarat „dezgustat” de felul în care au reacționat autoritățile ruse cu privire la atacul asupra centrului comercial din orașul Kremenciuc din centrul Ucraiunei, relatează CNN.

„Dezgustat să văd reacțiile Rusiei la lovitura asupra centrului comercial din Kremenchuk. Rușii obișnuiți aplaudă pe rețelele sociale. Diplomații și oficialii ruși au răspândit teorii nebunești ale conspirației, negând că atacul ar fi avut loc. Rusia este o țară a ucigașilor și a mincinoșilor notorii”, a scris Dmitro Kuleba pe Twitter.

Ministerul rus al Apărării a transmis marți că mallul a luat foc în urma unui atac care a vizat un depozit de arme și muniții occidentale aflat în apropiere. De asemenea, Rusia afirmă că centrul comercial era nefuncțional.

Uniunea Europeană condamnă „în cei mai fermi termeni posibil” atacul rusesc cu rachete asupra unui mall din Kremenciuk, în centrul Ucrainei, catalogându-l drept „un act odios”, relatează CNN, citând un comunicat transmis de reprezentanții blocului comunitar.

„Sute de civili nevinovați au fost prezenți în centru în momentul atacului. Gândurile noastre sunt la victime și la familiile acestora. (…) Acesta este încă un act odios dintr-o serie de atacuri împotriva civililor și a infrastructurii civile comise de forțele armate ruse, inclusiv cele mai recente atacuri cu rachete asupra clădirilor și infrastructurii civile din Kiev și alte regiuni. Bombardamentele continue asupra civililor și obiectivelor civile sunt total inacceptabile și echivalează cu crime de război”, se menționează în comunicat.

Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru aceste acte de agresiune și pentru toate distrugerile și pierderile de vieți pe care le provoacă. Va fi trasă la răspundere pentru ele.

Uniunea Europeană:

În acest context, „UE își reiterează solidaritatea deplină cu poporul ucrainean” și promite să ofere în continuare ”un sprijin puternic rezistenței economice, militare, sociale și financiare generale a Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar”.

Grupul celor mai dezvoltate șapte economii ale lumii se va angaja să ofere o finanțare de până la 5 miliarde de dolari pentru a îmbunătăți securitatea alimentară globală, a declarat un înalt oficial american, relatează Reuters și CNN.

În ultima zi a summit-ului G7 din Germania, oficialul a spus că Statele Unite vor furniza peste jumătate din această sumă – 2,76 miliarde de dolari -, care va fi destinată eforturilor de combatere a foametei în 47 de țări și pentru finanțarea organizațiilor regionale.

Din suma alocată de SUA, 2 miliarde de dolari reprezintă ajutorul umanitar direct și 760 de milioane de dolari vor fi oferite „pentru asistență alimentară durabilă, pe termen scurt și mediu, pentru a contribui la creșterea rezistenței și productivității sistemelor alimentare din întreaga lume, în special în regiunile vulnerabile”, a declarat înaltul oficial al administrației de la Washington.

Conform estimărilor Casei Albe, invazia Rusiei în Ucraina, distrugerea echipamentelor agricole și blocarea transporturilor de cereale vor împinge până la 40 de milioane în sărăcie în 2022.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți, 28 iunie, că Rusia va încheia războiul din Ucraina imediat ce soldații Kievului vor depune armele, notează agenția rusă de presă TASS.

Referindu-se la la faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că și-ar dori ca luptele să se încheie înainte să vină frigul, reprezentantul Președinției ruse a precizat: ”Partea ucraineană poate pune capăt în această zi. Trebuie doar să ordone unităţilor naţionaliste şi soldaţilor ucraineni să depună armele şi să pună în aplicarea toate condiţiile stabilite de Rusia”.

”Atunci totul se va termina într-o singură zi. Toate celelalte sunt doar speculații ale șefului statului ucrainean. Ne orientăm după declarațiile făcute de președintele nostru (Vladimir Putin) că operațiunea militară specială decurge conform planului și își atinge obiectivele” a mai spus Dmitri Peskov.

Mai multe informații: Kremlinul anunță că Rusia își va termina ofensiva atunci când Kievul se va preda

Trupele ucrainene vor încerca să reziste în fața ofensivei ruse din Lisiceansk, câștigând timp până la sosirea armelor din Occident, spune guvernatorul regiunii Luhansk, Serghei Haidai, citat de The Guardian.

Forțele Moscovei încearcă să încercuiască orașul rămas ultimul bastion ar rezistenței ucrainene din Luhansk, după cucerirea Severodonețkului.

”Nu vor realiza nimic în câteva zile (în Lisiceansk) așa cum spun ei (că o vor face). Geografia (din Lisiceansk) este dificilă. (…) Are sector privat (rezidențial), sunt blocuri de nouă etaje, are pante, sunt zone joase și sunt urcușuri”, a declarat oficialul local într-un interviu.

Sarcina noastră este să reținem inamicul cât mai mult posibil și să îi provocăm daune maxime… Atât timp cât armata Rusiei rămâne într-un singur loc, timpul este de partea noastră. Vom primi arme din vest.

Serghei Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk:

Haidai a adăugat că proviziile de arme occidentale „ajută”, dar sunt „departe de cantitatea critică” necesară.

Ministrul de Interne al Ucrainei, Denis Monastirski, a precizat marți, 28 iunie, într-un briefing de presă, că 21 de oameni sunt încă dispăruți după atacul asupra centrului comercial Kremenciuk, relatează The Guardian.

„Avem cadavrele a 18 oameni, 21 de persoane sunt încă dispărute”, a spus oficialul de la Kiev, adăugând că unii dintre cei dispăruți s-ar putea număra printre cele 18 cadavre care au fost găsite.

Rusia a extins marți, 28 iunie, lista de sancțiuni impuse cetățenilor americani, astfel că printre cele vizate de măsuri se numără acum și prima doamnă a SUA, Jill Biden, și fiica soților Biden, Ashley, relatează Reuters și The Guardian.

Măsura a fost luată „ca răspuns la sancțiunile în continuă extindere ale SUA împotriva personalităților politice și publice ruse”, a transmis Ministerul de Externe al Rusiei într-un comunicat.

În luna aprilie, SUA au anunțat că impun sancțiuni celor două fiice ale președintelui rus Vladimir Putin, Maria Vorontsova și Katerina Tikhonova. Măsuri similare au fost luate și în cazul soției și fiicei ministrului de Externe, Serghei Lavrov, și membrilor consiliului de securitate al Rusiei, al cărui vicepreședinte este fostul președinte și prim-ministru Dmitri Medvedev.

Mai multe informații: Jill și Ashley Biden, soția și fiica președintelui SUA, pe lista persoanelor împotriva cărora Rusia a impus sancțiuni

Ministrul francez al forțelor armate, Sébastien Lecornu, anunță că țara sa va trimite Ucrainei „cantități semnificative” de vehicule blindate de transport de personal și de sprijin, relatează CNN.

„Pentru a se deplasa rapid în zonele aflate sub focul inamicului, armatele au nevoie de vehicule blindate. Franța va livra, în cantități semnificative, vehicule de transport de acest tip, VAB, care sunt înarmate”, a declarat Lecornu într-un interviu acordat luni, 27 iunie, ziarului Le Parisien, fără a preciza când vor fi livrate aceste vehicule.

VAB este un vehicul blindat de transport de personal și de sprijin, dezvoltat la începutul anilor 1970 de producătorii francezi Saviem și Renault și folosit pentru prima dată în 1976.

Lecornu a adăugat că Parisul analizează și posibilitatea de a livra Ucrainei rachete antinavă Exocet de construcţie franceză.

Ministerul rus al Apărării precizează în raportul său zilnic că centrul comercial din orașul ucrainean Kremenciuk a luat foc în urma unui atac care a vizat un depozit de arme și muniții occidentale. Muniția ar fi provocat focul care a cuprins mallul, despre care Rusia precizează că era ”nefuncțional”, relatează The Guardian.

”Forțele armate ale Federației Ruse continuă să lovească instalațiile militare de pe teritoriul Ucrainei. Pe 27 iunie, în orașul Kremenciuk, forțele aerospațiale ruse au lansat o lovitură cu arme aeriene de înaltă precizie asupra hangarelor cu arme și muniții primite din Statele Unite și țări europene”, se precizează în raport.

”Ca urmare a unei lovituri de înaltă precizie, au fost lovite arme și muniții de fabricație occidentală concentrate într-o zonă de depozitare pentru a fi expediate în continuare către grupul de trupe ucrainene din Donbas. Detonarea muniției depozitate pentru arme occidentale a provocat un incendiu într-un centru comercial nefuncțional situat lângă fabrică”, a mai transmis Ministerul rus al Apărării.

Mai multe informații: Varianta Rusiei despre atacul de la mall-ul din Kremenciuk: era un centru nefuncțional, lângă un depozit de arme

Procurorii ucraineni au confirmat marți dimineață pentru The Guardian că 36 de persoane sunt încă dispărute după ce o rachetă rusă a lovit luni după-amiază un centru comercial aglomerat din orașul ucrainean Kremenciuk.

Cel mai recent bilanț al victimelor indică 18 morți, în timp ce operațiunile de căutare și salvare continuă. Militari, voluntari, pompieri și polițiști au lucrat fără întrerupere pentru recuperarea trupurilor de sub dărâmături.

Autoritățile estimează că în momentul atacului între 200 și 1.000 de oameni se aflau în mall. Mulți au reușit să fugă într-un adăpost anti-bombă din apropiere când au auzit sirenele raidului aerian. Alții nu au ajuns la timp și au rămas prinși în clădire.

„Am părăsit clădirea cu două minute înainte de explozie. Colegii mei care lucrează în magazine mai mari, cum ar fi supermarketul, au fost nevoiți să aștepte să iasă clienții înainte să poată pleca. Am avut noroc pentru că nu au existat clienți la noi în timpul alarmei”, a declarat pentru publicația britanică Yevhenia Semyonova, 38 de ani, care lucrează într-un magazin cu îmbrăcăminte sport.

„La începutul războiului, toate magazinele au încetat să mai funcționeze în timpul alarmelor. În cele din urmă, oamenii s-au obișnuit și au început să ignore sirenele. Din păcate, asta s-a întâmplat și ieri. Mulți oameni pe care îi cunosc și câțiva prieteni încă lipsesc”, a adăugat femeia.

Trupele ruse au atacat marți, 28 iunie, orașul Oceac din regiunea sudică Mikolaiv, anunță primarul din Mikolaiv, Oleksandr Sienkevici, citat de Kyiv Independent.

Bombardamentele au avut loc dimineața devreme și au fost lovite piața din oraș, Palatul Culturii, precum și două clădiri rezidențiale.

”Trei persoane au fost ucise, inclusiv un copil, iar alte șase au fost rănite. Printre răniți se numără și copii. Ca urmare a loviturii, în unele zone nu există apă, gaz, energie și internet”, anunță primarul.

Președintele Volodimir Zelenski i-a felicitat pe ucraineni de Ziua Constituției. Într-un mesaj publicat marți, 28 iunie, liderul de la Kiev a amintit pentru ce luptă ucrainenii în războiul împotriva Rusiei și și-a exprimat încrederea că victoria este inevitabilă, relatează Ukrainska Pravda.

”Constituția, ca o radiografie, ne arată punctele forte și slăbiciunile. Principiile noastre, valorile noastre, idealurile noastre. Nivelul de libertate și drepturi pe care suntem dispuși să le apărăm. Nivelul de maturitate și responsabilitățile pe care suntem dispuși să le îndeplinim. Normele Constituției fac posibilă descifrarea codului genetic al națiunii noastre”, a spus Volodimir Zelenski despre legea fundamentală a țării.

Nu am început războiul, nu am fost primii care au deschis focul și nu am fost primii care au atacat. Apărăm Ucraina, care este un stat suveran, independent, democratic, social și juridic. (…) Dumnezeu este de partea noastră, spune că a-ți apăra casa de rău nu este un păcat. Este un păcat să nu o aperi.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei:

În mesajul său, Zelenski a subliniat și că suveranitatea Ucrainei se extinde pe întregul teritoriu al țării.

”Suntem un stat unitar. Teritoriul nostru din cadrul granițelor existente este integral și inviolabil. De aceea, în est și vest, în sud, în nord și în centru, poporul nostru luptă eroic pentru aceste principii și pentru articolul al doilea din Constituția noastră (care se referă la drepturile și libertățile cetățenilor – n.r.)”, a continuat președintele ucrainean.

Potrivit acestuia, în timp ce Rusia este indiferentă față de toate amenințările și riscurile celui de-Al Treilea Război Mondial, ucrainenii nu sunt indiferenți față de normele articolului al treilea din Constituție, conform cărora o persoană, viața și sănătatea sa, onoarea, demnitatea și securitatea sunt cele mai înalte valori sociale.

Este obligația noastră să ne protejăm drepturile. Drepturi garantate de Constituție. Un drept inalienabil la viață, pe care Rusia l-a încălcat de zeci de mii de ori și a luat zeci de mii de vieți. Este inviolabilitatea casei, care este încălcată în fiecare zi și noapte de rachetele, bombele și gloanțele sale.

Volodimir Zelenski:

”Victoria nu este departe! Victoria va fi a noastră!”, și-a încheiat Volodimir Zelenski mesajul.

Primarul din Mariupol, Vadim Boicenko, își exprimă îngrijorarea față de situația persoanelor în vârstă din oraș despre care spune că au fost lăsate de forțele ruse fără posibilitatea de a primi îngrijirile de care au nevoie, potrivit The Guardian.

”Oamenii de o vârstă respectabilă erau îngrijiți la Mariupol”, afirmă edilul, precizând că ”ocupanții ruși le-au luat asta”.

”În schimb, ei sunt nevoiți să supraviețuiască cumva fără servicii medicale de calitate, fără medicamente și îngrijiri. Cei mai mulți dintre ei sunt copii ai celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru care ocupanții ruși au repetat ceea ce întreaga lume spune, «niciodată din nou». Starea din oraș este periculoasă pentru sănătatea lor, pentru că vor fi primii care vor suferi dacă vor apărea focare de boli infecțioase”, avertizează primarul.

Potrivit autorităților ucrainene din oraș, ”cei mai mulți dintre cei care trăiesc în Mariupol sunt persoane în vârstă”.

”Este greu de imaginat cum supraviețuiesc în astfel de condiții. Din cauza imunității slabe, stresului, lipsei de hrană, apă și medicamente, sănătatea lor este în pericol”, precizează autoritățile.

Eforturile forțelor ruse din regiunea Donețk se concentrează acum la nord de orașul Sloviansk, fiind vizate așezările Dovhenke și Dolina, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de CNN.

În aceste zone, forțele ruse au lovit pozițiile trupelor ucrainene folosind artilerie și sisteme de lansare multiplă de rachete, precizează armata Kievului, care adaugă că „apărătorii noștri au oprit încercarea inamicului de a avansa”.

În alte zone, atacurile rusești au luat forma focului de artilerie și mortiere, cu puține mișcări la sol.

La nord de Harkov, rușii au continuat să folosească artileria pentru a împiedica forțele ucrainene să avanseze la granița dintre Rusia și Ucraina. O încercare a trupelor ruse de a traversa râul Siverski Doneț din sudul regiunii Harkov a fost respinsă, mai scrie în raportul Statului Major.

Totodată, bombardamente transfrontaliere au avut loc în regiunea de nord-estică Sumî, mai anunță sursa citată, fără a da detalii despre victime sau pagube materiale.

După ce s-au retras din orașul Sevrodonețk, forțele ucrainene își consolidează pozițiile pe terenuri mai înalte din Lisiceasnk, singurul oraș din Luhansk care este încă sub controlul Kievului, potrivit unui nou raport al Ministerului britanic al Apărării, care citează date ale serviciilor de informații de la Londra, relatează The Guardian.

Trupele ucrainene ”continuă să perturbe comanda și controlul Rusiei cu lovituri reușite în spatele liniilor rusești” din zonă, se menționează în raport.

”În perioada 24-26 iunie, Rusia a lansat valuri neobișnuit de intense de lovituri în Ucraina folosind rachete cu rază lungă de acțiune. Aceste arme au inclus foarte probabil AS-4 KITCHEN din era sovietică și rachete mai moderne AS-23a KODIAK, lansate atât din spațiul aerian belarus, cât și din cel rus”, precizează instituția britanică.

Aceste arme au ca scop lovirea unor ținte de importanță strategică, dar Rusia continuă să folosească multe dintre ele pentru avantajul său tactic, mai notează sursa citată.

Ministerul britanic mai precizează că forțele ruse au obținut doar un succes tactic la Severodonețk și acceptă în prezent ”un nivel de eficiență de luptă degradat, care este probabil nesustenabil pe termen lung”.

Autoritățile din Ucraina au anunțat că marți dimineața rușii au atacat orașul Oceac din zona Nikolaiev, scrie Ukrayinska Pravda. 

„Astăzi, 28 iunie, la ora 04:00, orașul Oceac a fost atacat. A lovit teritoriul pieței orașului, clădirea Palatului Culturii, sectorul privat, precum și ca două clădiri rezidențiale” a spus primarul Alexander Senkevich.

Potrivit edilului, trei persoane au fost ucise, inclusiv un copil, iar alte șase au fost rănite.

Din cauza atacului în unele zone nu există apă, gaz sau electricitate.

Un ministru al guvernului britanic a spus că atacul de ieri cu rachete asupra unui  centru comercial din Kremenciuk a fost „terorism” și că a arătat că „barbaria lui Putin nu are limite”, potrivit The Guardian.

Vorbind la Sky News din Marea Britanie, ministrul economiei digitale Chris Philp le-a spus telespectatorilor:

„Este esențial să rămânem alături de Ucraina și, pe tot parcursul acestei invazii, facem tot ce putem pentru a-i sprijini. Marea Britanie a oferit sprijin în valoare de 1,3 miliarde de lire sterline. Am furnizat 5.000 de rachete antitanc, am furnizat rachete antiaeriene, am furnizat rachete antinavă. Am oferit ajutor umanitar. Ne oferim să antrenăm 10.000 de militari ucraineni la fiecare 120 de zile. Așa că noi, cei din vest, nu doar Marea Britanie, ci și întregul vest, trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a sprijini militar Ucraina”, a spus oficialul.

Philp a exclus din nou orice posibilitate ca trupele britanice să fie dislocate pe pământul ucrainean, spunând:

„Nu vom face asta pentru că suntem îngrijorați de escaladare. Au o mulțime de voluntari, bărbați și femei tinere care se oferă voluntar pentru a-și apăra patria, așa cum sper ca oamenii de aici care s-au confruntat cu o amenințare similară. Ceea ce au nevoie este echipamentul”, a mai precizat acesta.

Numărul morților  în urma atacului rusesc din centrul comercial Kremenciuk a crescut la 18, potrivit oficialilor ucraineni.

Operațiunile de căutare și salvare continuă în această dimineață, în timp ce lucrătorii demontează structurile clădirilor deteriorate pentru a-i căuta pe cei care ar putea fi încă prinși sub resturile căzute, potrivit The Guardian.

Serviciile de stat de urgență din Ucraina au furnizat o actualizare în jurul orei 7 dimineața, ora locală, confirmând că 18 persoane au murit în atac, inclusiv o persoană care a cedat din cauza rănilor suferite în spital.

Alte 59 de persoane au cerut ajutor medical, iar 25 au fost internate la terapie intensivă la un spital din Kremenciuk. În lucrările de salvare au fost implicate în total 440 de persoane (inclusiv 14 psihologi) și 70 de unități, a adăugat agenția.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat, luni, pentru site-ul de ştiri Argumentî i Faktî că orice intruziune în peninsula Crimeea din partea unui stat membru NATO ar putea echivala cu o declaraţie de război la adresa Rusiei, lucru ce ar duce la al treilea război mondial, potrivit Reuters.

„Pentru noi, Crimeea este o parte a Rusiei. Şi asta înseamnă pentru totdeauna. Orice încercare de intruziune în Crimeea este o declaraţie de război împotriva ţării noastre”, a spus Medvedev pentru site-ul de ştiri Argumentî i Faktî.

„Şi dacă acest lucru este făcut de către un stat membru NATO, asta înseamnă conflict cu întreaga alianţă nord-atlantică; un al treilea război mondial. O catastrofă completă”, a mai completat Medvedev.

Acesta a mai spus că dacă Finlanda şi Suedia se alătură NATO, Rusia îşi va consolida graniţele şi va fi pregătită pentru măsuri de represalii care ar putea include perspectiva instalării de rachete hipersonice Iskander „în pragul lor”.

Președintele american Joe Biden este programat să călătorească marți în Spania pentru începutul unui summit NATO care se așteaptă să se concentreze în mare parte asupra războiului început de Rusia în Ucraina, după încheierea întâlnirilor finale cu liderii G7 din Germania, potrivit CNN.

După ce s-a întâlnit marți dimineață cu cancelarul Olaf Scholz al Germaniei, președintele Emmanuel Macron al Franței și prim-ministrul Boris Johnson al Regatului Unit la marginea G7, Biden se va îndrepta spre Madrid.

Liderii care participă la summitul NATO sunt așteptați să aprobe un nou „Concept strategic” care conturează obiectivele alianței de apărare pentru următorul deceniu.

Summitul are loc în timp ce invazia Rusiei asupra Ucrainei se întinde până la a cincea lună și în timp ce SUA încearcă să-și mențină aliații uniți în sprijinul său pentru Ucraina și să susțină presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin.

Summitul Alianței Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizației din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie și 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia.

Liderii celor 30 de membri ai NATO se întâlnesc cel puțin o dată pe an într-un stat membru pentru a coordona strategia defensivă și pentru a discuta răspunsul Alianței la amenințările de securitate. Pe lângă SUA și Canada, la Madrid vor fi prezenți lideri din 28 de state membre europene și din nordul continentului european, inclusiv Marea Britanie, Germania și Danemarca.

Bilanţul morţilor în urma atacului cu rachetă al forţelor ruse asupra unui centru comercial din Kremenciuk a crescut la 16 morţi şi 59 de răniţi, conform informaţiilor furnizate de şeful serviciilor de urgenţă ucrainene, transmite marţi AFP.

„La ora actuală avem cunoştinţă de 16 morţi şi 59 de răniţi, dintre care 25 se află în spital. Informaţiile sunt în curs de actualizare”, a anunţat pe Telegram Serghii Kruk în noaptea de luni spre marţi.

Echipajele de intervenţie se concentrează în principal pe „salvare, îndepărtarea dărâmăturilor şi stingerea incendiului”, potrivit sursei citate. Serghii Kruk a adăugat că „toate echipele de intervenţie lucrează în mod intens”, iar activitatea „va continua 24 de ore din 24′.

Ministerul de Externe al Franței a emis luni un comunicat de presă în care afirmă că Rusia trebuie să răspundă pentru atacul mortal cu rachete asupra centrului comercial din orașul Kremenciuk, care a ucis cel puțin 13 persoane și a rănit alte 56, relatează Reuters.

„Rusia trebuie să răspundă pentru aceste acte. Franța susține lupta împotriva impunității (actelor comise) în Ucraina”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe de la Paris, citată în comunicat.

În timp ce eforturile de recuperare și salvare continuă la câteva ore după atacul cu rachete rusești asupra centrului comercial din orașul Kremenciuk, ucigând cel puțin 13 persoane și rănind alte 56, relatările de la fața locului sunt devastatoare, scrie The Guardian.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat luni seară, în mesajul său video, că peste 1.000 de persoane se aflau în interiorul mall-ului în momentul loviturilor. De altfel, serviciile de urgeanță se așteaptă ca bilanțul morților și numărul răniților să crească.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat atacul de luni asupra centrului comercial din orașul Kremenchuk drept „unul dintre cele mai sfidătoare acte teroriste din istoria Europei”, informează CNN.

„Oraș pașnic, centru comercial obișnuit, femei înăuntru, copii, civili obișnuiți. Aproximativ 1.000 de persoane se aflau acolo înainte de anunțarea raidului aerian”, a declarat Zelenski, într-un mesaj video publicat luni pe conturile sale de socializare. „Numai teroriștii complet nesăbuiți, care nu au ce căuta pe pământ, pot lansa rachete asupra unui astfel de obiectiv”, a adăugat liderul de la Kiev.

Președintele ucrainean a continuat afirmând că atacul a fost unul deliberat.

„Nu este vorba de o lovitură greșită cu rachete. Aceasta este o lovitură planificată a Rusiei asupra acestui centru comercial”, a susținut Zelenski în mesajul său video. „Operațiunea de salvare continuă, dar trebuie să fim conștienți de faptul că pierderile pot fi semnificative”, a adăugat liderul ucrainean.

Mai multe detalii: „Unul dintre cele mai sfidătoare acte teroriste din istoria Europei”. Mesajul lui Zelenski după atacul asupra mall-ului din Kremenciuk

Cel puțin opt persoane au fost ucise și alte 42 au fost rănite după ce o rachetă rusească lansată de un sistem de rachete cu lansare multiplă (MLRS) a lovit o mulțime de oameni care se aprovizionau cu apă de la o cisternă, a anunțat luni Serhii Haidai, șeful administrației militare regionale din Luhansk, potrivit CNN.

„Astăzi, în Lisichansk, când populația civilă se aproviziona cu apă de la o cisternă, rușii au țintit mulțimea de oameni cu un sistem MLRS «Hurricane»”, a declarat Haidai. „Opt locuitori din Lisichansk au murit, 21 de persoane au fost transportate la spital, iar cinci dintre ele au rămas în Lisichansk după ce au primit tratament medical. Șaisprezece cetățeni au fost evacuați la spitale din alte regiuni”, a precizat guvernatorul regional.

CNN notează că nu a reușit să verifice independent afirmațiile lui Haidai, iar guvernul rus nu a comentat imediat incidentul. Rusia a negat în permanență că ar fi vizat civili, în ciuda dovezilor copleșitoare care demonstrează contrariul.

Atacul s-a produs în contextul în care forțele ruse din regiune își concentrează eforturile pentru a încerca să cucerească Lisichanskul, ultimul oraș din regiunea Luhansk aflat încă sub control ucrainean.

„Pe lângă faptul că iau cu asalt orașul din diferite părți, îl distrug cu artilerie, avioane și bombardamente constante”, a mai spus Hadai luni. Acesta a continuat explicând că situația umanitară este gravă, cu „mulți răniți și morți deja”.

„Nu am reușit să aducem kituri umanitare timp de două zile la rând, deoarece drumul pe care făceam acest lucru a fost bombardat foarte puternic”, a spus el. „Am reușit să aducem în spitale medicamentele pe care medicii le-au cerut [în avans], inclusiv anestezice, pentru că am înțeles că vor fi din ce în ce mai multe” atacuri ale rușilor, a precizat guvernatorul.

Șeful administrației militare din regiunea Luhansk a declarat, de asemenea, că forțele ucrainene opun o rezistență acerbă în zonă, dar a adăugat că acestea sunt depășite în efective și în armament.

„Problema armatei ucrainene este aceeași. Rușii au mult mai multă artilerie și mult mai multe obuze. Există impresia că au un număr nelimitat de obuze”, a explicat Haidai. „Ei folosesc tactici de pământ pârjolit, pur și simplu distrug tot ce le stă în cale. După mai multe ore de bombardament, se fac încercări de luare cu asalt și sunt respinși. Din nou, câteva ore de bombardamente, apoi din nou o încercare de asalt – și așa în mod repetat”, a adăugat oficialul militar.

„Orașul este destul de complicat, iar în prezent un număr mare de luptători ai noștri mențin liniile de apărare, deși tot mai mulți ruși au fost trimiși să ia cu asalt Lisichanskul”, a spus el.

Dmitro Lunin, guvernatorul regiunii Poltava din centul Ucrainei, a actualizat bilanțul atacului cu rachete rusești asupra centrului comercial din orașul Kremenchuk la 13 morți, scrie The Guardian.

„Este prea devreme pentru a vorbi despre bilanțul final al persoanelor moarte”, a scris oficialul ucrainean, pe contul său de Telegram.

De asemenea, 59 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar 25 dintre acestea au fost spitalizate.

O „întrerupere serioasă” a livrărilor de gaze naturale din Rusia către Uniunea Europeană este „probabilă”, a declarat luni șefa domeniului energetic al blocului comunitar, îndemnând țările membre să își intensifice pregătirea, scrie CNN.

„Încă de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina am știut că o perturbare foarte gravă este posibilă, iar acum pare probabilă. Am făcut multă muncă importantă pentru a fi pregătiți pentru acest lucru. Dar acum este momentul să intensificăm aceste eforturi”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson, după o reuniune a miniștrilor energiei din statele membre.

„Situația se deteriorează. În timp ce aprovizionarea cu gaz a statelor membre este garantată în prezent, riscurile legate de securitatea aprovizionării sunt mai mari ca niciodată”, a adăugat ea, menționând că exporturile de gaz rusesc către UE sunt la jumătate față de cele de acum un an.

Cu toate acestea, Kadri Simson a precizat că riscurile legate de securitatea aprovizionării „nu sunt imediate”, iar sistemul european de gaze „a reacționat bine și până acum a fost capabil să absoarbă reducerile” de livări.

Simson a precizat că, în luna iulie, Comisia Europeană va propune un plan al UE pentru a se pregăti pentru noi șocuri legate de gaz, în condițiile în care Rusia a tăiat sau a redus deja livrările către 12 din cele 27 de state membre ale blocului comunitar.

Secretarul american de stat Antony Blinken și-a exprimat oroarea față de atacul mortal al Rusiei asupra mall-ului și a promis că va trage Moscova la răspundere, relatează Al Jazeera.

„Lumea este îngrozită de atacul cu rachete al Rusiei de astăzi, care a lovit un centru comercial ucrainean aglomerat – ultimul dintr-o serie de atrocități”, a scris Blinken, pe Twitter.

„Vom continua să ne susținem partenerii ucraineni și să cerem socoteală Rusiei, inclusiv celor responsabili de atrocități”, a adăugat șeful diplomației americane.

Și ministrul de Externe al Regatului Unit, Liz Truss, a comentat atacul cu rachete rusești asupra centrului comercial, care s-a soldat cu zeci de morți și răniți.

„Acesta este un atac șocant și barbar asupra unor civili nevinovați, iar gândurile mele sunt alături de toți cei afectați”, a scris șefa diplomației britanice, într-un mesaj publicat de asemenea pe Twitter.

Mai multe detalii: Liderii internaționali condamnă atacul asupra mall-ului din Kremenciuk. „Arată profunzimea cruzimii şi barbariei lui Putin”

O persoană a decedat după ce a fost transportată la spital, ceea ce ridică la 11 numărul morților în urma loviturii aeriene asupra centrului comercial din orașul Kremenciuk, potrivit Serviciilor de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina, citate de CNN.

În plus, alte 58 de persoane au fost rănite în urma atacului, au precizat serviciile ucrainene de urgență.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că până la 1.000 de persoane se aflau în centrul comercial atunci când acesta a fost lovit de rachetele rusești, adăugând: „Numărul victimelor este imposibil de imaginat”.

Kyrylo Timoșenko, adjunctul șefului biroului prezidențial al Ucrainei, a distribuit o înregistrare video care suprinde ce s-a întâmplat imediat după atacul cu rachete rusești asupra aglomeratului centru comercial din Kremenciuc, care a ucis cel puțin zece oameni și a rănit alți 40, scrie The Guardian.

Peste 1.000 de persoane se aflau în interiorul mall-ului în momentul loviturilor, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Portalul Nexta TV a publicat luni imagini cu un tanc rusesc, care este distrus în timp ce traversa un câmp minat.

„Invadatorii ruși încă nu au înțeles că este o idee proastă să te plimbi pe un câmp minat”, scrie Nexta TV, în mesajul care însoțește înregistrarea video.